Gresita aplicare a dispozitiilor art.39 alin.2 cod penal în mod gresit instanta de fond a aplicat dispozitiile art.39 alin.2 cod penal în loc de dispozitiile art.39 alin.1 cod penal, câta vreme infractiunile din prezenta cauza au fost savârsite dupa...

4.GRESITA APLICARE A DISPOZITIILOR ART.39 ALIN.2 COD PENAL

ÎN MOD GRESIT INSTANTA DE FOND A APLICAT DISPOZITIILE ART.39 ALIN.2 COD PENAL ÎN LOC DE DISPOZITIILE ART.39 ALIN.1 COD PENAL, CÂTA VREME INFRACTIUNILE DIN PREZENTA CAUZA AU FOST SAVÂRSITE DUPA RAMÂNEREA DEFINITIVA A HOTARÂRII CE FORMEAZA PRIMUL TERMEN AL RECIDIVEI, DAR ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA EXECUTARII ACESTEI PEDEPSE.

DECIZIA PENALA NR.121/R din 12 martie 2009

Prin sentinta penala nr.803/26.06.2008 pronuntata în dosar nr.2854/296/2007, Judecatoria Satu Mare, în baza art. 293 alin. 1 Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul L.I.D., pentru savârsirea infractiunii de fals privind identitatea, la pedeapsa de 3 ( trei ) luni închisoare.

În baza art. 20 Cod penal raportat la art. 70 alin. 2 din OUG 105/2001, art. 37 ( 1 ) lit.a Cod penal, art. 39 alin.2 Cod penal l-a condamnat pe acelasi inculpat, pentru savârsirea infractiunii de tentativa de iesire din tara prin trecere ilegala a frontierei de stat în scopul sustragerii de la executarea unei pedepse, la pedeapsa de 6 ( sase ) luni închisoare.

În baza art. 39 alin.2 Cod penal, raportat la art.37 ( 1 ) lit. a, Cod penal, a contopit pedepsele aplicate mai sus cu pedeapsa de 391 zile ramasa de executat din pedeapsa de 3 ani închisoare pentru ultraj în urma deciziei penale nr.247/08.05.2005 a Curtii de Apel Cluj urmând ca inculpatul în baza art.33 lit. a Cod penal, sa execute pedeapsa rezultanta cea mai grea de 391 zile închisoare.

În baza art.71 Cod penal, a interzis inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit.a, teza a II-a lit.b Cod penal pe durata executarii pedepsei.

În baza art.88 Cod penal, a dedus din pedeapsa perioada retinerii si arestului preventiv din 29.04.2004 si pâna la 17.12.2004.

În baza art. 293 alin.2 Cod penal, a fost condamnata inculpata L.A. pentru savârsirea infractiunii de fals privind identitatea, la pedeapsa de 3 ( trei ) luni închisoare.

În baza art. 26 Cod penal raportat la art.20 Cod penal raportat la art. 70 alin. 2 din OUG 105/2001 cu aplicarea art.74, 76 Cod penal, a fost condamnata aceeasi inculpata pentru savârsirea infractiunii de complicitate la tentativa de iesire din tara prin trecere ilegala a frontierei de stat în scopul sustragerii de la executarea unei pedepse, la pedeapsa de  3 ( trei ) luni închisoare.

În baza art.33 lit. a Cod penal, inculpata va executa pedeapsa cea mai grea, de 3 ( trei ) luni închisoare.

În baza art.71 Cod penal, i-au fost  interzise inculpatei drepturile prevazute de art.64 lit.a, teza a II-a si lit.b Cod penal pe durata executarii pedepsei.

În baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata prevazuta de art. 82 Cod penal, stabilind 2 ani si 3 luni termen de încercare.

În baza art.359 Cod procedura penala, s-au învederat inculpatei consecintele dispozitiilor art. 83 Cod penal.

În baza art. 191 alin. ( 2 ) Cod procedura penala, inculpatii au fost obligati în solidar sa plateasca statului suma de 350 lei, cheltuielile judiciare câte 175 lei fiecare.

Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut ca în data de 27.08.2005, s-a prezentat la iesirea din tara prin P.T.F. Petea un cetatean care a prezentat pentru controlul de frontiera pasaportul simplu românesc nr. 09396393 eliberat la data de 12.10.2004 de catre Biroul Pasapoarte Maramures pe numele O.C.C.

Trecând la verificarea legalitatii si autenticitatii documentelor de mai sus, organele politie de frontiera din P.T.F Petea au constatat ca între fizionomia persoanei care s-a prezentat la iesirea din tara si fizionomia titularului de drept al pasaportului de mai sus sunt diferente.

În urma cercetarilor s-a stabilit ca persoana care s-a prezentat în P.T.F. Petea cu documentele de mai sus este de fapt inculpatul L.I.D., pe numele caruia exista emis de catre Judecatoria Târgu Lapus mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 330 din data de 09.05.2005.

Învinuitul B.S.R., în jurul datei de 23.08.2005, a fost contactat de mama  învinuitului L.I.D., care i-a cerut sa îi faca rost de un pasaport pentru fiul ei, întrucât acesta are interdictie si vrea sa plece ilegal din România, spunându-i ca este dispusa sa plateasca pentru pasaport suma de 150 euro.

B.S.R. a mai declarat ca nu stia ca pe numele lui L.I.D. este emis un mandat de executare a pedepsei închisorii. În aceste conditii, în data de 26.08.2005, învinuitul B.S. a luat legatura cu O.C.C., pe care l-a rugat sa îi vânda pasaportul personal, spunându-i acestuia ca pasaportul va ajunge în final la L.I.D. A primit pasaportul  nr. 09396393 de la O.C.C. si a mers la domiciliul numitului L.I.D., unde a înmânat acest pasaport mamei acestuia, numita L.A., în prezenta sotului acesteia, L.V., primind de la acesta suma de 150 euro.

Instanta de fond a retinut ca faptele inculpatilor întrunesc elementele constitutive ale infractiunii de : în ceea ce-l priveste pe inculpatul L.I.D. a infractiunii de fals privind identitatea prev. si ped. de art.293 alin.1 Cod penal si a infractiunii de tentativa de iesire din tara prin trecere ilegala a frontierei de stat în scopul sustragerii de la executarea unei pedepse, prev. si ped.de art.20 Cod penal raportat la art.70 alin.2 din OUG 105/2001, art.37 ( 1 ) lit.a Cod penal, art.39 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal; în ceea ce o priveste pe inculpata L.A., a infractiunii de fals privind identitatea prev. si ped. de art.293 alin.2 Cod penal si a infractiunii de complicitate la tentativa de iesire din tara prin trecere ilegala a frontierei de stat în scopul sustragerii de la executarea unei pedepse, prev. si ped. de art.26 Cod penal raportat la art.20 Cod penal, raportat la art.70 alin.2 din OUG 105/2001 cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.

Totodata, s-a mai retinut ca fata de inculpatul L.I.D. sunt aplicabile dispozitiile art.37 lit. a si art.39 alin.2 Cod penal, întrucât prin decizia penala nr.247/5.05.2005 a Curtii de Apel Cluj acesta a fost condamnat la 3 ani închisoare pentru ultraj, din care a executat în arest preventiv intervalul 29.04.2004-17.12.2004.

Din cazierul la zi rezulta ca din 3 ani închisoare pentru ultraj a ramas cu un rest de executat de 391 zile.

Din probe a mai rezultat ca inculpata L.A. nu are antecedente penale si a refuzat în faza de ancheta sa dea orice declaratie.

Inculpatii, desi citati cu toate formele pentru fiecare termen, acestia nu s-au prezentat în fata instantei de fond. Inculpata L.A. prin aparator a depus la dosar acte medicale actualizate din care rezulta ca are probleme de sanatate si aparatorul, în consecinta, a solicitat solutionarea în fond a cauzei si nu amânare pe motive medicale.

Fata de cele de mai sus, instanta de fond, având în vedere conduita buna a inculpatei înainte de savârsirea infractiunii, faptul ca nu are antecedente penale, precum si gradul de pericol social al faptelor savârsite, modul în care au fost savârsite, ca inculpatul L.I.D. este recidivist, în baza textelor de lege amintite mai sus, i-a condamnat conform dispozitivului sentintei atacate.

Împotriva acestei sentinte au declarat apel inculpatii L.I.D. si L.A., solicitând suspendarea conditionata a executarii pedepsei în ce-l priveste pe inculpatul L.D.I. fiind posibil acest lucru, inculpatul munceste în strainatate, are sanse de a-si întemeia o familie si a avea o viata decenta, în ceea ce o priveste pe inculpata L.A. având în vedere contributia minima a acesteia la comiterea faptelor, starea grava de sanatate, faptul ca este mama inculpatului, apreciaza ca faptele nu prezinta pericolul social al unor infractiuni si solicita aplicarea unei amenzi administrative în urma achitarii în baza art.18 indice 1 Cod penal.

Examinând sentinta criticata prin prisma motivelor de apel formulate de inculpatul L.I.D. tribunalul a retinut ca instanta de fond a facut o corecta apreciere a probelor, faptele au fost dovedite, de altfel inculpatul le si recunoaste, de asemenea corect a fost individualizata pedeapsa si modalitatea de executare, dat fiind împrejurarea ca inculpatul se afla în stare de recidiva postcondamnatorie urmare unei pedepsei de 3 ani închisoare aplicata prin decizia penala nr.247/2005 a Curtii de Apel Cluj, acesta nu poate beneficia de suspendarea conditionata a executarii pedepsei fiind incidente dispozitiile art.81 alin.1 lit. b Cod penal, o conditie a suspendarii fiind aceea ca inculpatul sa nu fi fost condamnat anterior la o pedeapsa mai mare de 6 luni închisoare. Raportat la aceste împrejurari, apelul inculpatului a fost respins ca nefondat.

În ceea ce priveste apelul inculpatei L.A., este admisibil dar pentru alte considerente decât cele invocate în motivele de apel. Si în ceea ce o priveste, s-a dovedit ca a comis faptele retinute în sarcina sa, ea a fost cea care a procurat pasaportul pentru fiul ei achitând pentru aceasta suma de 150 Euro martorului  B.S.R. De observat de altfel, ca în cursul urmaririi penale inculpata a refuzat sa dea vreo declaratie, iar apoi în fata instantei nu s-a prezentat invocând starea precara a sanatatii.

A gresit însa instanta de fond atunci când dupa ce a recunoscut inculpatei circumstante atenuante personale, a facut aplicarea acestora numai la una din faptele pentru care inculpata a fost trimisa în judecata omitând sa le aplice si pentru cea de-a doua fapta desi era obligatoriu si de asemenea, desi s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei rezultante a omis sa dispuna si suspendarea executarii pedepselor accesorii potrivit art.71 alin.5 Cod penal.

Drept urmare, apelul inculpatei a fost admis în sensul celor de mai sus, si în baza art.379 pct.2 lit. a raportat la art.382 alin.2 Cod procedura penala sentinta penala nr.803/2008 a Judecatoriei Satu Mare a fost desfiintata în parte cu privire la aceasta inculpata si în urma descontopirii pedepsei de 3 luni închisoare aplicata acesteia în pedepsele componente de 3 luni închisoare aplicata în baza art.293 alin.2 Cod penal si 3 luni închisoare aplicate în baza art.26 raportat la art.20 Cod penal si art.70 alin.2 din OUG 105/2001 cu aplicarea art.74 si 76 Cod penal, s-a redus de la 3 luni închisoare la 2 luni închisoare pedeapsa aplicata inculpatei în baza art.293 alin.2 Cod penal, facând aplicarea dispozitiilor art.74,76 lit.e Cod penal, pe care apoi a contopit-o cu pedeapsa de 3 luni închisoare aplicata în baza art.26 raportat la art.20 Cod penal si art.70 alin.2 din OUG 105/2001 cu aplicarea art.74, 76 Cod penal, urmând sa execute în baza art.33 lit.a si 34 lit.b Cod penal pedeapsa cea mai grea, de 3 luni închisoare.

A mentinut masura suspendarii conditionate a executarii pedepsei, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal pe durata suspendarii executarii pedepsei a dispus si suspendarea executarii pedepselor accesorii.

A mentinut în rest dispozitiile sentintei apelate.

În baza art.192 alin.2 Cod procedura penala, a obligat inculpatul L.I.D. la 200 lei cheltuieli judiciare catre stat în apel, restul cheltuielilor ramânând în sarcina statului.

Împotriva acestei hotarâri în termen legal, au declarat recurs inculpatii L.A. si L.I.D.

Inculpata L.A., prin intermediul aparatorului sau, solicita admiterea recursului, si pe cale de consecinta, trimiterea cauzei la instanta de fond, deoarece lipseste cercetarea judecatoreasca. În subsidiar, solicita achitarea sa potrivit art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a Cod procedura penala, deoarece fapta nu exista.

Inculpatul L.D., prin intermediul aparatorului sau, a solicitat admiterea recursului si schimbarea încadrarii juridice a faptei din infractiunea prev. si ped. de art. 70 alin. 2 din OUG 105/2001 în infractiunea prev. si ped. de art. 70 al. 1 din OUG 105/2001, retinerea în favoarea inculpatului a circumstantelor atenuante ca urmare a sinceritatii de care acesta a dat dovada, cu consecinta aplicarii unei amenzi penale.

Curtea, examinând hotarârea atacata, atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât si din oficiu, conform dispozitiilor art. 385 ind. 9 alin. 3 Cod procedura penala, combinat cu art. 385 indice 6 al. 1 si 385 indice 7 alin. 1 Cod procedura penala, a apreciat ca recursul inculpatei L.A. este nefondat astfel ca l-a respins în consecinta, iar recursul inculpatului L.D. este fondat, dar pentru alte considerente.

Starea de fapt a fost bine retinuta de instanta de fond si cea de apel, just argumentata si conforma cu probele administrate în cauza, încadrarea juridica a faptelor comise de inculpati, fiind legala.

Astfel, în mod corect s-a retinut vinovatia inculpatilor L.A. pentru comiterea infractiunii de fals privind identitatea prev. si ped. de art. 293 alin.2 Cod penal, respectiv infractiunea de complicitate la tentativa de iesire din tara prin trecerea ilegala a frontierei de stat, în scopul sustragerii de la executarea unei pedepse prev. si ped. de art. 26 Cod penal raportat la art. 20 Cod penal raportat la art. 70 alin. 2 din OUG 105/2001 si a inculpatului L.I.D. pentru comiterea infractiunii de fals privind identitatea prev. si ped. de art. 293 alin.1 Cod penal cu art.37 lit. a Cod penal si tentativa la iesirea din tara prin trecerea ilegala a frontierei de stat, în scopul sustragerii de la executarea unei pedepse prev. si ped. de art. 20 Cod penal, raportat la art. 70 alin. 2 din OUG 105/2001 cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, constând în aceea ca inculpata L.A. în data de 26.08.2005 a cumparat, prin intermediul numitului B.S.R., un pasaport românesc, pe care l-a înmânat fiului sau, L.I.D., pentru a se legitima cu el la iesirea din tara, desi cunostea ca pe numele acestuia era emis  un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea. Ulterior, inculpatul L.I.D., în data de 27.08.2005 s-a prezentat la iesirea din tara prin Punctul trecere frontiera Petea cu intentia de a se deplasa în strainatate unde a prezentat pentru controlul de frontiera un pasaport românesc pe numele O.C.C.

Criticile inculpatei L.A., în sensul ca în cauza nu exista dovezi din care sa rezulte vinovatia sa în comiterea faptelor pentru care a fost cercetata si condamnata de instantele de fond, respectiv ca lipseste cercetarea judecatoreasca,  s-a apreciat ca fiind nefondate.

Astfel, este de observat, ca într-adevar în cauza nu a fost audiat nici un martor, în faza de judecata, dar acest fapt s-a datorat unor împrejurari obiective, respectiv, dupa cum rezulta din procesul-verbal privind executarea mandatelor de aducere ( filele 91, respectiv 95 din dosarul instantei de fond ) martorul B.S.R. este plecat din tara, la munca în Anglia, de 2 ani, si nu se cunoaste data când acesta se întoarce în tara. Ori, în aceste conditii, potrivit dispozitiilor art. 327 al. 3 Cod procedura penala, se poate da citire declaratiei date de martor în cursul urmaririi penale. Simplul fapt ca instanta nu a procedat potrivit art. 327 al. 3 Cod procedura penala, nu înseamna ca nu se poate lua în considerare declaratiile martorilor date în cursul urmaririi penale, vazându-se si prevederile art. 63 alin. 2 Cod procedura penala potrivit carora "probele nu au o valoare mai dinainte stabilita" ceea ce înseamna ca probele administrate în faza de judecata nu au o forta probanta mai mare decât cele administrate în faza de urmarire penala.

Pe de alta parte, din declaratiile martorului B.S.R. rezulta ca în jurul datei de 23.08.2005, a fost sunat de inculpata L.A., mama inculpatului L.I.D., care i-a cerut sa vina acasa la ea, în localitatea Târgu Lapus, pe str.G.Cosbuc, "în aceeasi zi, am mers la locuinta lui L.I., care nu era acasa, si am fost primit de mama acestuia, care mi-a cerut sa îi fac rost de un pasaport pentru I., fiul ei, fiindca acesta nu are momentan pasaport si vrea sa plece din tara cu acel pasaport, si este dispusa sa plateasca suma de 150 Euro... I-am spus numitei L.A. ca voi încerca sa gasesc pe cineva dispus sa-si vânda pasaportul. În data de 24.08.2005 m-am întâlnit în Târgul Lapus cu numitul O.C., pe care l-am întrebat daca are pasaport si daca este de acord sa-i dea pasaportul mamei lui L.I. contra sumei de 150 Euro... Am primit de la O.C., personal, în data de 26.08.2005... si tot eu am fost cel care a dus pasaportul lui O. la domiciliul lui L.I. si l-am înmânat personal mamei lui Latis Ionut, de la care am primit suma de 150 Euro". Aceasta declaratie a martorului B.S.R. se coroboreaza în privinta aspectelor esentiale cu declaratia martorului O.C.C. (  filele 22 si 24-25 dosar urmarire penala ) care arata ca în data de "26.08.2005...a venit la mine numitul  B.S. care mi-a zis sa-i vând pasaportul meu... Mi-a mai spus ca nu-i trebuie lui personal pasaportul meu, ci îl va da unei alte persoane care se va folosi de el pentru a trece frontiera în strainatate. Eu am fost de acord... Astfel, în data de 26.08.2005, în jurul orelor 12,30 i-am dat pasaportul meu lui B.S., în timp ce ma aflam în fata blocului meu...".

În acest context s-a apreciat ca fiind dovedita vinovatia inculpatei L.A. Mai mult, este de observat faptul ca în timpul urmaririi penale, inculpata s-a prevalat de dreptul la tacere, iar mai apoi nu s-a prezentat în fata instantei nici la fond si nici în caile de atac pe care le-a formulat în cauza, prin intermediul aparatorilor sai iar, pe de alta parte, abia în recurs prima data a invocat faptul ca infractiunea pentru care a fost condamnata de instantele de fond nu ar exista, solicitând achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c Cod procedura penala, în timp ce la instanta de fond si cea de apel, prin intermediul aparatorilor sai, nu a negat existenta acestor fapte, ci doar a solicitat a se constata ca aceste fapte nu ating gradul de pericol social al unei infractiuni, si în consecinta sa fie achitata în temeiul art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b/1 Cod procedura penala.

Referitor la recursul inculpatului L.I.D., este de observat faptul ca acesta a recunoscut comiterea faptelor, pentru care a si fost condamnat de instantele de fond, cu mentiunea ca a solicitat a se schimba încadrarea juridica a faptei retinute în sarcina sa, din infractiunea prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 70 alin.2 din OUG 105/2001 în infractiunea  prev. de art. 20 Cod penal raportat la art.70 din OUG 105/2001, în sensul ca nu a vrut sa treaca fraudulos frontiera de stat a României pentru a se sustrage de la executarea unei pedepse ci pentru a merge la munca în strainatate.

Curtea, a apreciat însa, ca nu se poate dispune schimbarea de încadrare juridica  solicitata de inculpatul L.I., câta vreme acesta, cunostea la data la care a vrut sa plece din tara ca nu are un mandat de executare al pedepsei, inculpatul fiind arestat preventiv în acea cauza si fiind pus în libertate de instanta de apel prin încheierea penala nr.346/A/16 decembrie 2004 a Tribunalului Maramures, dupa ce anterior fusese condamnat de instanta de fond Judecatoria Târgul Lapus la o pedeapsa privativa de libertate. Mai mult, inculpatul prin intermediul aparatorului sau, a declarat si recurs în cauza, recurs însa, care prin decizia penala nr. 247/R/5 mai 2005 a Curtii de Apel Cluj, a fost respins admitându-se însa recursul Parchetului de pe lânga Tribunalul Maramures si majorându-se pedeapsa rezultanta aplicata inculpatului la 3 ani închisoare, cu privare de libertate. În aceste conditii, respectiv câta vreme si inculpatul a declarat recurs în cauza, chiar daca nu s-a prezentat personal în fata instantei de recurs, nu poate sustine ca nu a avut cunostinta de solutia pronuntata în cauza.

În ceea ce priveste individualizarea pedepselor aplicate celor 2 inculpati, referitor la infractiunile savârsite în prezenta cauza, Curtea a apreciat ca atât cuantumul pedepselor aplicate celor 2 inculpati, cât si modalitatea de executare a acestora, corespund criteriilor generale de individualizare a pedepselor prevazute de art. 72 Cod penal, respectiv modul si împrejurarile comiterii infractiunilor, pericolul social concret al infractiunii savârsite, inclusiv împrejurarile care au precedat savârsirea faptelor, dar si persoana inculpatilor, ( inculpata L.A. fiind fara antecedente penale, iar inculpatul L.I.D. fiind recidivist postcondamnatoriu ), faptul ca inculpatul L.I.D. a dat declaratii partial sincere, instantele de fond asigurând prin aceasta realizarea scopului preventiv, educativ al pedepsei prev. de art. 52 Cod penal.

Recursul inculpatului este însa admisibil, în ceea ce priveste modul gresit de aplicare al dispozitiilor privind recidiva postcondamnatorie cu referire concreta la prevederile art. 39 Cod penal.

Astfel, instanta de fond, în mod gresit a dispus, contopirea în baza art.39 alin.2 Cod penal a pedepsei aplicate pentru infractiunea din prezenta cauza cu restul ramas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare ce i-a fost aplicata prin decizia penala nr.247/R/5.05.2005 a Curtii de Apel Cluj, deoarece inculpatul a savârsit faptele din prezenta cauza în 27 august 2005, dupa ramânerea definitiva a hotarârii ce formeaza primul termen al recidivei ( mai 2005, dar înainte de începerea executarii pedepsei de 3 ani închisoare ce formeaza primul termen al recidivei ( pedeapsa a carei executare a început în 28.08.2005 ). De mentionat ca anterior inculpatul într-adevar fusese arestat preventiv în perioada 29.04.2004-17.12.2004, dar nu începuse executarea pedepsei, fiind pus în libertate de instanta de apel.

În aceste conditii, instanta de fond trebuia sa procedeze potrivit art. 39 alin. 1 Cod penal, potrivit caruia "pedeapsa stabilita pentru infractiunile savârsite ulterior si pedeapsa aplicata pentru infractiunea anterioara se contopeste conform art. 33, 34 Cod penal...".

În cazul de fata, s-a apreciat ca nu sunt aplicabile dispozitiile art.39 alin.2 Cod penal, întrucât în momentul savârsirii infractiunilor din prezenta cauza, inculpatul nu executare în parte pedepsele ce formeaza primul termen al recidivei ( arestul preventiv se deduce din pedeapsa aplicata, dar faptul ca inculpatul, anterior savârsirii faptelor din prezenta cauza a fost arestat preventiv nu se poate considera ca acesta a început executarea pedepsei ).

De mentionat mai este si faptul ca, desi aparent, aplicându-i-se dispozitiile art.39 alin.1 Cod penal în loc de 39 alin.2 Cod penal, inculpatului i s-ar  înrautati situatia, este de observat ca în fapt nu se întâmpla acest lucru, deoarece aplicându-i-se pedeapsa rezultanta de 3 ani închisoare din care s-au dedus perioadele executare 29.04.2004-17.12.2004 si 28.08.2005-12.12.2006, data când acesta a fost liberat conditionat- inculpatului i s-a creat o situatie mai favorabila raportat la dispozitiile liberarii conditionate. Astfel, acesta executând deja o pedeapsa de 3 ani închisoare si fiind liberat conditionat, practic a executat fractia necesara liberarii conditionate, pe când, în cazul pedepsei de 391 zile închisoare aplicate de instanta de fond, inculpatul nu putea fi liberat conditionat decât dupa executarea a cel putin 2/3 din durata acestei pedepse.

Ar mai fi de punctat faptul ca nu s-a putut constata ca fiind executata pedeapsa de 3 ani închisoare aplicata în prezenta cauza, câta vreme aceasta este identica cu pedeapsa de 3 ani închisoare din care inculpatul s-a liberat conditionat, dar sub aspectul cuantumului acestuia si nu sub aspectul componentei acelei pedepse.

Ca urmare, Curtea în baza art. 385/15 pct. 2 lit. "b" cod procedura penala, a admis recursul penal declarat de inculpatul L.I.D., împotriva deciziei penale nr. 180/A din 9 octombrie 2008 pronuntata de Tribunalul Satu Mare si a sentintei penale nr. 803 din 26 iunie pronuntata de Judecatoria Satu Mare pe care le-a casat si modificat în sensul ca, a înlaturat dispozitiile art.39 alin. 2 Cod penal si pedeapsa rezultanta de 391 zile închisoare.

În baza art.33 lit.a si 34 lit.b Cod penal, a contopit pedeapsa de 3 luni închisoare cu pedeapsa de 6 luni închisoare si a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare.

În baza art.39 alin. 1 Cod penal raportat la art. 37 lit.a Cod penal cu referire la art.34 lit. b Cod penal,a contopit pedeapsa de 6 luni închisoare cu pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicata prin decizia penala nr. 247/08.05.2005 a Curtii de Apel Cluj, urmând sa execute pedeapsa rezultanta de 3 ani închisoare cu aplicarea art. 71 si 64 lit. a, teza II si lit. b Cod procedura penala pe durata executarii pedepsei.

A dedus din pedeapsa rezultanta durata executata de la 29 aprilie 2004 la 17 decembrie 2004 si de la 28 august 2005 la 12 decembrie 2006.

A anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 330 din 9 mai 2005, privind pedeapsa de 3 ani închisoare, emis de Judecatoria Târgu Lapus si a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei.

A respins recursul penal declarat de inculpata L.A.

A mentinut restul dispozitiunilor hotarârilor recurate.

Fiind în culpa procesuala a obligat pe inculpata recurenta L.A. la suma de 200 lei, cheltuieli judiciare în folosul statului, restul cheltuielilor judiciare ramânând în sarcina statului.

1

Domenii speta

Spete similare