Procedura Insolvenţei

Procedura Insolvenţei. Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenţei. Contestaţia împotriva măsurilor luate de administratorul / lichidatorul judiciar. Termenul în care poate fi formulată contestaţia.

Din coroborarea art.21 cu art.24 alin.1 din Legea nr.85/2006 rezultă că pot fi atacate cu contestaţie măsurile luate de lichidatorul judiciar şi nu raportul care conţine descrierea măsurilor luate de către acesta. Contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când contetsatorul a luat cunoştinţă de actul de executare.

(CURTEA DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA A VI-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 19 din 08.01.2013)

Prin contestaţia înregistrată sub nr. 3171/87/2009/a3 din 27 septembrie 2012 la Tribunalul Teleorman, creditoarea SC CRM SRL, reprezentată de SC APSR SRL a solicitat, în contradictoriu cu lichidatorul judiciar al debitoarei SC C SRL, D IPURL, şi adjudecatarul P.C.A., anularea procesului-verbal de licitaţie nr. 522/03.07.2012, cu consecinţa reluării procedurii de licitaţie.

A motivat creditoarea că la data de 3.07.2012 lichidatorul judiciar D IPURL a organizat licitaţie pentru vânzarea imobilului debitoarei, compus din construcţie : P+2 şi teren aferent în suprafaţă de 439,82 mp, imobilul fiind adjudecat, cu preţul de 110.000 lei de către adjudecatarul P.C.A.

A arătat că procesul-verbal de licitaţie nr. 522/03.07.2012 este nul absolut întrucât nu au fost respectate disp. art. 116 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 iar adjudecatarul este o persoană interpusă debitoarei.

A susţinut că lichidatorul judiciar nu a prezentat creditorilor, spre aprobare, regulamentul de vânzare al imobilului, ceea ce a condus la imposibilitatea de a verifica dacă a fost respectată sau nu procedura de vânzare agreată de către creditori.

De asemenea, a arătat că adjudecatarul este fratele garantului ipotecar, motiv pentru care procesul-verbal de licitaţie este lovit de nulitate absolută.

În drept, contestaţia a fost întemeiată pe disp. art. 401 Cod proc. civilă şi art. 116 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.

În şedinţa din data de 8 octombrie 2012, lichidatorul judiciar D IPURL, prin avocat, a invocat excepţia tardivităţii contestaţiei, faţă de data depunerii raportului privitor la măsurile lichidatorului de vânzare a bunurilor şi cea a formulării contestaţiei.

Prin sentinţa civilă nr.255 din 08.10.2012 Tribunalul Teleorman a admis excepţia tardivităţii contestaţiei, invocată de lichidatorul judiciar Dimofte IPURL şi a respins ca tardivă contestaţia.

Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut următoarele:

Din interpretarea disp. art. 21 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 85/2006, rezultă că raportul lichidatorului judiciar cuprinde măsurile şi acţiunile întreprinse de acesta, inclusiv acţiunile de vânzare a bunurilor la licitaţie.

În speţă, măsura vânzării imobilului la licitaţia din data de 03.07.2012 se regăseşte în raportul lunar depus de lichidatorul judiciar la data de 06.09.2012, la care a fost anexat şi procesul-verbal de licitaţie nr. 522/03.07.2012 (f. 85 – 86, 112 – 113 dosar nr. 3171/87/2009 vol. 4).

Or, potrivit art. 21 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, contestaţia împotriva măsurilor lichidatorului judiciar trebuie înregistrată în termen de 3 zile de la data depunerii raportului. Cum raportul lichidatorului judiciar privind vânzarea la licitaţie a imobilului a fost depus la data de 06.09.2012, iar contestaţia introdusă la 27.09.2012, excepţia tardivităţii este întemeiată.

Susţinerile creditoarei în sensul că este în termen contestaţia întrucât a fost formulată în condiţiile dreptului comun cu respectarea disp. art. 401 Cod proc. civilă, sunt nefondate. Astfel, procedura falimentului, inclusiv sub aspectul lichidării bunurilor debitoarei şi a contestării operaţiunii de lichidare şi organizare a licitaţiilor, este o procedură specială.

Atâta timp cât măsurile întreprinse de lichidator, inclusiv cele privind vânzarea bunurilor la licitaţie, trebuie să se regăsească în rapoartele lunare întocmite conform art. 21 rap. la art. 24 din Legea nr. 85/2006, se va reţine că şi contestarea acestor măsuri trebuie făcută în condiţiile art. 21 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 85/2006.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs, creditoarea S.C. CRM S.R.L., solicitând  casarea sentinţei si trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului, s-a arătat că prin contestaţia formulata s-a solicitat anularea procedurii de licitaţie si a procesului verbal de licitaţie nr. 522/03.07.2012 întocmit de D IPURL, intrucat licitaţia a avut loc fara ca, in prealabil lichidatorul sa prezinte creditorilor spre aprobare regulamentul de vânzare al bunului imobil, ceea ce a condus la imposibilitatea vădita de a verifica daca a fost sau nu respectata procedura de vânzare asa cum acesta a fost agreata de creditori. Necesitatea aprobării regulamentului de către adunarea creditorilor rezida si in aceea ca acest regulament de vânzare poate cuprinde derogări de la anumite reguli ale procedurii civile ca de exemplu inadmisibilitatea vânzării sub un anumit pret.

Contestaţia formulată nu este indreptata impotriva raportului lichidatorului, dat fiind ca acesta nu face referire la preţul de vânzare al imobilului, procesul-verbal de licitaţie fiind singurul document din care s-a putut afla acest preţ, acesta fiindu-i comunicat de către lichidator doar ca urmare a solicitării recurentei transmisa prin adresa nr. 5024/13.09.2012.

A mai învederat recurenta că potrivit prevederilor art. 149 din Legea 85/2006 dispoziţiile legii insolventei se completează cu cele ale Codului de Procedura Civila, astfel ca in speţa sunt aplicabile prevederile art. 401 Cod pr. civ.

In drept, recurenta a invocat prevederile art. 8 din Legea 85/2006, art. 34 si urm., art. 401 Cod pr. civ.

Intimata D IPURL a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

A susţinut intimatul că fata de dispoziţiile art. 21 alin.3 din lege contestaţia formulată este tardiva, iar Legea nr. 85/2006 nu conţine un text prin care actele încheiate de lichidatorul judiciar sa fie sancţionate cu nulitatea absoluta.

Asupra recursului:

Recurenta a formulat contestaţie împotriva procesului verbal de licitaţie nr. 522 încheiat la data de 03.07.2012 de către lichidatorul judiciar al debitoarei S.C. C S.R.L., invocând nulitatea absolută a acestuia întrucât nu au fost respectate dispoziţiile art. 116 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, în sensul că licitaţia a avut loc fara ca in prealabil lichidatorul sa prezinte creditorilor spre aprobare regulamentul de vânzare al bunului imobil.

S-a mai invocat faptul că adjudecatarul imobilului este o persoana interpusa debitoarei.

În drept, contestatoarea a invocat dispoziţiile art. 401 Cod proc. civilă şi art. 116 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.

Conform art. 21 din Legea nr. 85/2006, administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzând descrierea modului în care şi-a îndeplinit atribuţiile, precum şi o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului. În raport se va menţiona şi remuneraţia administratorului judiciar sau a lichidatorului, cu menţionarea modalităţii de calcul a acesteia.

Împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar pot face contestaţie debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoană juridică, oricare dintre creditori, precum şi orice altă persoană interesată.

Din coroborarea acestui text de lege cu prevederile art. 24 alin. 1 din aceeaşi lege, rezultă că pot fi atacate cu contestaţie măsurile luate de lichidatorul judiciar şi nu raportul care conţine cuprinde descrierea măsurilor luate de lichidatorul judiciar.

Curtea constată că prevederile art. 21 din lege sunt cuprinse în Secţiunea a  5-a din cap.2 intitulat Participanţii la procedura insolvenţei, în timp ce dispoziţiile art. 116 alin. 2 sunt cuprinse în Secţiunea a 7-a &.2 Efectuarea lichidării al cap. 3 intitulat Procedura  Legea nr. 85/2006.

De asemenea, potrivit prevederilor art. 149 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, reţine că dispoziţiile legii insolventei se completează, în măsura compatibilităţii, cu cele ale Codului de Procedura Civila.

Având în vedere distincţiile sus-evocate, precum şi faptul că prevederile art. 149 din Legea nr. 85/2006 fac trimitere la completarea dispoziţiilor sale cu cele ale Codului de Procedura Civila, Curtea apreciază că în speţă sunt aplicabile prevederile art. 401 C.pr.civ., conform cărora contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare.

Aşadar, contestaţia formulată de recurenta-contestatoare a fost soluţionată în mod greşit prin raportare la prevederile art. 21 din lege întrucât nu a contestat raportul depus de lichidatorul judiciar la data de 06.09.2012, ci o măsură a lichidatorului judiciar finalizată prin procesul verbal de licitaţie nr. 522 încheiat la data de 03.07.2012.

În speţă, procesul-verbal de licitaţie a fost comunicat recurentei ca urmare a solicitării acesteia adresată lichidatorului judiciar prin adresa nr. 5024/13/09/2012, fapt necontestat de către lichidatorul judiciar, în timp ce contestaţia a fost înregistrată pe rolul instanţei la data de 27.09.2012.

Potrivit art. 129 alin. 6 C.pr.civ. în toate cazurile judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecăţii.

Faţă de principiul disponibilităţii care guvernează procesul civil, Curtea subliniază că reclamantul este cel care stabileşte limitele cererii de chemare în judecată, pretenţiile deduse judecăţii şi părţile cu care înţelege să se judece.

Concluzionând, Curtea apreciază că în mod greşit prima instanţa a admis excepţia tardivităţii contestaţiei, astfel încât, în temeiul art. 312 alin. 5 şi art. 3041 C.pr.civ., a admis recursul, a casat hotărârea atacată şi a trimis cauza primei instanţe, cu ocazia rejudecării urmând a fi analizate criticile invocate prin contestaţia formulată pe fondul acesteia conform art. 315 alin. 3 C.pr.civ.

Domenii speta

Spete similare