Vânzarea activelor disponibile în baza Legii nr.346/2004 privind stimularea întreprinderilor mici si mijlocii.

Domeniu: Litigii cu profesionisti; Aspecte de drept material

 Vânzarea activelor disponibile în baza Legii nr.346/2004 privind stimularea întreprinderilor mici si mijlocii. Diminuarea participatiei statului la unitatile  aflate sub autoritatea Ministerului Culturii si Cultelor.

- Art.I pct. 40, art. 67 din Legea nr.328/2006 pentru aprobarea O.G. nr. 39/2005 privind  cinematografia 

Desi bunul în litigiu se afla în administrarea pârâtei si întruneste si cerintele unui activ disponibil pentru a putea fi înstrainat reclamantei chiriase, în speta au devenit aplicabile prevederile art.I pct.40 - art.67 din Legea nr.328/2006 pentru aprobarea OG nr.39/2005 privind cinematografia, în vigoare din mai 2011, potrivit carora diminuarea participatiei statului la unitatile aflate sub autoritatea MCC, prevazute la art. 66, precum si vânzarea salilor si gradinilor de spectacol cinematografic, a terenurilor aferente acestora, aflate în proprietatea privata a statului si în administrarea RADEFR poate fi facuta doar pe baza unor strategii specifice, emise de Ministerul Culturii si Cultelor, pentru fiecare societate si aprobate prin hotarâre a Guvernului.

(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A V-A CIVILA,

DECIZIA CIVILA NR. 96 din 28.02.2012)

Asupra apelului de fata, constata:

Prin sentinta comerciala nr.16306 din 19.09.2011 pronuntata de Tribunalul Bucuresti-Sectia a VI-a Comerciala în dosarul nr.25885/3/2010 s-a respins ca nefondata cererea formulata de reclamanta SC RD SRL în contradictoriu cu pârâta RADEF.

Pentru a hotarî astfel s-a retinut ca reclamanta a investit instanta judecatoreasca cu o actiune în realizare, respectiv obligarea pârâtei de a-i înstraina în temeiul art.12 din Legea nr.346/2004 activul reprezentat de C T, dar ca aceasta nu întruneste cerintele legii referitoare la existenta unui activ disponibil utilizat de catre reclamanta, la data intrarii în vigoare a Legii nr.346/2004. În acest sens s-a retinut ca partile, au încheiat în anul 2009 un contract de închiriere al imobilului de mai sus, ca la art.12 litera "b" din lege s-a prevazut ca activul sa se afle în folosinta reclamantului la data intrarii în vigoare a legii si ca se poate observa cum amintitul contract de închiriere este încheiat la o data când Legea nr.346/2004 era în vigoare. În continuare s-a tinut seama de faptul ca bunul nu este activ disponibil deoarece nici nu se afla în proprietatea privata a statului, aspect ce reiese din interpretarea pct.8 al articolului unic al Legii nr.303/2008 privind aprobarea OUG nr.7/2008 pentru modificarea si completarea OG nr.39/2005 privind cinematografia, precum si pentru modificarea Legii nr.328/2006 pentru aprobarea OG nr.39/2005.

Pentru aceasta s-a considerat ca si salile de cinematograf aflate la data intrarii în vigoare a Legii nr.303/2008 în proprietatea privata a statului  si în administrarea RADEF erau, prin efectul legii, scoase din proprietatea privata a statului si trecute în proprietatea publica a unitatilor administrativ teritoriale, chiar daca, anterior acestui moment al intrarii legii în vigoare, procedura de înstrainare reglementata prin Legea nr.346/2004 fusese demarata.

Împotriva acestei sentinte a declarat apel reclamanta care solicita admiterea apelului, schimbarea hotarârii atacate si pe fond admiterea actiunii astfel cum a fost formulata.

În motivarea apelului, s-a aratat ca activul în litigiu este disponibil în sensul Legii nr.346/2004, fiind înscris de catre intimata-pârâta la pozitia 46 din Lista cuprinzând activele disponibile ce pot fi vândute în baza Legii nr.346/2004 si ca societatea reclamanta îndeplineste cerintele legale pentru a-i fi vândut bunul în conditiile actului normativ evocat.

S-a mai aratat ca activul este disponibil daca îndeplineste conditiile expres reglementate de legiuitor iar nu daca este disponibil la data intrarii în vigoare a Legii nr.346/2004 si ca legiuitorul nu face nicio distinctie întemeiata pe momentul la care s-a încheiat contractul de închiriere. În final s-a avut în vedere jurisprudenta Înaltei Curti de Casatie si Justitie din care reiese ca în lipsa încheierii unui protocol, în sensul Legii nr. 303/2008, trebuie apreciat ca bunul este înca în domeniul privat al RADEF motiv pentru care aceasta din urma are calitate procesuala pasiva si obligatia de a respecta prevederile Legii nr.346/2004.

Intimata a formulat întâmpinare prin care se apara în fapt si în drept împotriva pretentiilor apelantei si arata în esenta ca, nefiind proprietara a cinematografului, ci doar un administrator al acestuia, nu poate fi obligata sa vânda bunul în litigiu. Se invoca si dispozitiile art.67 din OG nr.39/2005 privind cinematografia potrivit cu care diminuarea participatiei statului la unitatile aflate în subordinea Ministerului Culturii si Cultelor poate fi facuta numai în baza unei strategii emise de acest minister si aprobata prin hotarâre de guvern.

S-au depus înscrisuri la dosar.

Analizând actele si lucrarile dosarului în raport cu sentinta atacata si motivele de apel invocate, Curtea apreciaza apelul ca nefondat si, în temeiul art.296 Cod procedura civila urmeaza sa îl respinga pentru urmatoarele considerente:

Reclamanta detine si exploateaza activul denumit CT, în baza contractului de închiriere nr.10/4.06.2009 încheiat cu RADEF în calitate de locator.

În temeiul art.12 litera "b" din Legea nr.346/2004 privind stimularea întreprinderilor mici si mijlocii si în baza contractului de închiriere mentionat, reclamanta a solicitat ca pârâta sa fie obligata sa-i înstraineze respectivul cinematograf, bunul aparând pe lista cuprinzând activele disponibile care pot fi vândute în baza actului normativ evocat, la pozitia 46.

Sustinerile apelantei în sensul ca legiuitorul nu a distins dupa momentul încheierii contractelor de închiriere atunci când a reglementat procedura dupa care se desfasoara vânzarea activelor disponibile sunt întemeiate.

Întemeiate sunt si sustinerile cu privire la incidenta dispozitiilor art.12 coroborate cu art.13 din Legea nr.346/2004 chiar si în cazul în care nu s-a încheiat un protocol între primarul unitatii administrativ teritoriale beneficiare (cum impuneau prevederile art.II pct.5 din Legea nr.328/2006 pentru aprobarea OG nr.39/2005 privind cinematografia) si reprezentantul mandatat de catre conducerea RADEF. Pentru aceasta Curtea are în vedere dispozitiile OUG nr.47/2011 privind reglementarea situatiei juridice a unor sali si gradini de spectacol cinematografic, precum si a altor imobile, dispozitii care au venit în întâmpinarea practicii constante a Înaltei Curti de Casatie si Justitie care aprecia ca neîncheierea protocoalelor - între partile implicate si vizate de legiuitor - privind transferul cinematografelor din administrarea RADEF în administrarea Consiliilor locale, nu poate reprezenta un motiv de împiedicare în desfasurarea procedurii de vânzare a acestor bunuri pe baza Legii nr.346/2004.

În prezent, OUG nr.47/2011, dispune la art.1 alin.2 ca salile si gradinile de spectacol cinematografic împreuna cu terenurile aferente acestora (prevazute la pozitiile 134-166 din Anexa nr.1), libere de sarcini, trec din proprietatea privata a statului în proprietatea publica a statului si în administrarea RADEF.

Retine si ca la pozitia 124 din Anexa 1 la OUG nr.47/2011 se afla cinematograful în litigiu.

De asemenea, de la data intrarii în vigoare a susmentionatei ordonante nu se mai pot încheia protocoale cum prevedeau dispozitiile Legii nr.328/2006.

 Cu toate acestea, desi bunul în litigiu se afla în administrarea pârâtei si întruneste si cerintele unui activ disponibil pentru a putea fi înstrainat reclamantei chiriase, în speta au devenit aplicabile prevederile art.I pct.40 - art.67 din Legea nr.328/2006 pentru aprobarea OG nr.39/2005 privind cinematografia, în vigoare din mai 2011, potrivit carora diminuarea participatiei statului la unitatile aflate sub autoritatea MCC, prevazute la art. 66, precum si vânzarea salilor si gradinilor de spectacol cinematografic, a terenurilor aferente acestora, aflate în proprietatea privata a statului si în administrarea RADEF poate fi facuta doar pe baza unor strategii specifice, emise de MCC, pentru fiecare societate si aprobate prin hotarâre a Guvernului.

Aceste prevederi presupun elaborarea unei strategii din partea Guvernului pentru a se realiza privatizarea, respectiv vânzarea salilor si gradinilor de spectacol cinematografic, iar pretentiile reclamatei de a fi obligata pârâta sa înstraineze activul în litigiu printr-un contract de vânzare-cumparare care sa nu tina seama de normele speciale anterior evocate sunt neîntemeiate.

Fata de considerentele expuse, vazând si dispozitiile legale invocate, Curtea în temeiul art.296 Cod procedura civila a respins apelul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare