Anulare pentru nelegalitate autorizaţie de construire emisă de Primarul Municipiului Iaşi. Încălcarea disp. art. 39 si art 42 din Legea nr 230/2007 si art 23 din hg 1588/2007

Prin sentinţa civila nr 558 CA  din 08.06.2010 pronuntată de  Tribunalul Iasi în dosarul nr 920/99/2009  s-a dispus respingerea  excepţiei prematurităţii acţiunii, admiterea excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor SC G.S SRL, INSPECTORATUL TERITORIAL ÎN CONSTRUCŢII NORD-EST- SERVICIUL CONTROL CALITATE LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII NR.3 şi în consecinţă respinge acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul G D, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.

Pe fond Tribunalul a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul G D, în contradictoriu cu pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI IAŞI,A anulat autorizaţia de construire nr. 913 din 11.07.2008 emisă de Primarul Municipiului Iaşi.

Excepţia prematurităţii acţiunii este neîntemeiată.  Este prematură acţiunea formulată de persoana care se consideră vătămată, în situaţia în care aceasta s-a adresat instanţei de contencios administrativ, fără a mai aştepta ca autoritatea publică să răspundă la procedura prealabilă sau la împlinirea termenului legal de 30 de zile prev de art 8 din Legea nr. 554/2004 cu modificările ulterioare.

Cu cererea formulată la data de 08.12.2008 şi înregistrată la Primăria municipiului Iaşi sub nr. 98716 reclamantul a solicitat anularea autorizaţiei de construire nr. 913 din 11.07.2008 eliberată de Primăria municipiului Iaşi.

Municipiul Iaşi- Serviciul de Control Urbanism  i-a răspuns reclamantului prin adresa nr. 91173 din 12.12.2008, că au fost făcute verificări în teren, în bd TV nr. 31, bl 333, sc B, parter, ap. 3 şi a constatat că SC G S SRL deţine autorizaţie de construire nr. 913/11.07.2008, pentru,, extindere şi reabilitare volumetrică conform PUD aprobat prin HCL nr. 468/2008, schimbare destinaţie din locuinţă în birouri”. La data controlului, 02.12.2008, lucrările de construire se desfăşurau cu respectarea proiectului ce a stat la baza emiterii autorizaţiei de construire nr. 913/2008. Prin aceeaşi adresă Municipiul Iaşi i-a răspuns reclamantului că în ceea ce priveşte anularea autorizaţiei de construire nr. 913 /11.07.2008, dacă se consideră vătămat în drepturile sale, se poate adresa instanţei de contencios administrativ.

Reclamantul a introdus acţiunea la instanţa de judecată la data de 04.09.2009, îndeplinind  astfel criteriile arătate mai sus.

Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor SC G S SRL şi INSPECTORATUL TERITORIAL ÎN CONSTRUCŢII NORD-EST- SERVICIUL CONTROL CALITATE LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII NR.3 este întemeiată şi urmează a fi admisă.  Emitentul autorizaţiei  de construire nr. 913/11.07.2008 este Primarul Municipiului Iaşi. Faţă de aceşti pârâţi acţiunea reclamantului a fost respinsă.

Pe fondul cauzei instanţa  a constatat următoarele:

SC GS SRL a fost autorizată, în baza autorizaţiei de construcţie nr. 913/11.07.2008 emisă de pârâtul Primarul mun. Iaşi, să efectueze lucrări de extindere şi reabilitare volumetrică, ca urmare a schimbării destinaţiei apartamentului din locuinţă în spaţiu pentru birouri, fiind vizat apartamentul nr.3, din mun. Iaşi, b-dul T. V. nr.31, bl.333, sc. B, parter.

Apartamentul reclamantului se află amplasat deasupra apartamentului nr.3, iar în urma lucrărilor de extindere şi reabilitare volumetrică realizate de beneficiarul autorizaţiei de construcţie, reclamantul a fost vătămat în dreptul său de proprietate, astfel încât  se pune în discuţie, legalitatea actului administrativ contestat.

Din analiza documentaţiei care a stat la baza emiterii autorizaţiei de construcţie nr. 913/11.07.2008 emisă de pârâtul Primarul mun. Iaşi se constată că emiterea acesteia s-a făcut nelegal.

Emitentul actului a emis  2 certificate de urbanism cu privire la aceeaşi lucrare de extindere, cu regim tehnic, iar aspectul recomandărilor fiind diferit.

Referitor la apartamentul nr.3 care a făcut obiectul schimbării destinaţiei, instanţa reţine că au fost emise 2 certificate de urbanism: primul cu nr.2568/28.06.2005 pe numele proprietarilor apartamentului C C şi C D ( fila 63-66 dosar ) şi al doilea cu nr.1288/25.03.2008 emis la solicitarea SC G S SRL prin C C şi C D.

Din analiza celor 2 certificate de urbanism anterior indicate, instanţa constată că acestea se referă la aceeaşi lucrare de extindere şi reabilitare volumetrică, dar, în privinţa recomandărilor dispuse de autoritatea emitentă acestea nu coincid, aspectul omis de autoritate în cazul certificatului de urbanism nr.1288/25.03.2008 fiind esenţial asupra legalităţii autorizaţiei de construcţie, fiind adăugată menţiunea la utilizarea acestuia, ,, schimbare destinaţie din locuinţe în birouri”.

Pârâtul a recomandat, prin primul certificat de urbanism, emis în anul 2005, în vederea emiterii autorizaţiei de construcţie, ca extinderea ce urma să fie realizată să nu depăşească aliniamentul balcoanelor.

Ulterior, în anul 2008 acelaşi pârât emite un nou certificat de urbanism în care nu mai recomandă beneficiarului să nu depăşească prin extindere aliniamentul balcoanelor.

Problema regimului tehnic şi al recomandărilor dispuse în vederea emiterii autorizaţiei de construcţie pentru extinderea spaţiului şi schimbarea destinaţiei acestuia este esenţială sub aspect urbanistic.

Certificatele de urbanism trebuiau să aibă identitate în recomandare prin faptul că priveau  aceeaşi lucrare.

 Extinderea efectuată viza apartamentul amplasat într-un condominiu, prin urmare, această extindere trebuia să se conformeze caracteristicilor condominiului, fără a afecta rezistenţa blocului de locuinţe şi fără a produce discrepanţe majore din punct de vedere arhitectural, chiar şi  sub aspect estetic. Din planşele foto depuse de reclamant (fila 12 dosar ) instanţa reţine că extinderea realizată în baza autorizaţiei de construcţie contestată nu respectă volumetria specifică ansamblului blocului de locuinţe din care face parte integrantă şi depăşeşte foarte mult aliniamentul imaginar descris de limita exterioară a balcoanelor.

Acest fapt a fost posibil prin concesionarea de către Consiliul local al mun. Iaşi a unei suprafeţe de teren ce aparţine domeniului public( fila 37 dosar ) şi prin emiterea unor certificate de urbanism pentru aceeaşi lucrare cu regim tehnic diferit sub aspectul recomandărilor.

Autorizaţiei de construire nr.  913/11.07.2008 emisă pe numele S.C. G S S.R.L., reprezentată de numitul CC,  a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor legale, respectiv cu încălcarea art. 39 şi 42 din Legea 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi art. 23 din H.G. nr. 1588/2007 privind  normele metodologice de aplicare a Legii nr.  230/2007.

Dispoziţiile art. 39 şi 42 din legea 230/2007 prevăd că „Proprietatea comună poate fi utilizată de către terţi, persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, numai cu  acordul  majorităţii proprietarilor membri ai asociaţiei şi al proprietarilor direct afectaţi de vecinătate, în baza unui contract de închiriere, de folosinţă sau de concesiune”;

„Schimbarea destinaţiei locuinţelor, precum şi a spaţiilor cu altă  destinaţie decât aceea de locuinţă faţă de destinaţia iniţială, conform proiectului iniţial al clădirii cu locuinţe, se poate face numai cu avizul comitetului executiv şi cu acceptul  proprietarilor direct afectaţi cu care se învecinează, pe plan,  orizontal şi vertical, spaţiul supus schimbării”.

Din documentaţia înaintată la dosar de către primarul Municipiului Iaşi, dar şi din documentaţia depusă de către S.C. G S S.R.L . rezultă, faptul că au fost încălcate dispoziţiile art. 39 şi 42 din legea 230/2007 şi art. 23 din HC nr. 1588/2007:

Contractul de comodat nr.  36/25.05.2008,  încheiat între Asociaţia de proprietari „TV bl. 333” şi S.C. G S S.R.L. nu a fost semnat de reprezentantul legal al Asociaţiei, în speţă preşedintele, ci de administratorul acesteia, numita  M M.

Acest aspect este confirmat de adresa  Asociaţiei de proprietari „TV bl. 333” din data de 22.04.2009 întocmită de preşedintele acesteia şi din care rezultă faptul, că preşedintele Asociaţiei de proprietari „TV bl. 333” prin reprezentantul său legal nu a cedat în mod valabil spre folosinţă nici o suprafaţă din trotuarul perimetral al blocului.

În plus, dispoziţiile art. 39 şi 42 din legea 239/2007 se referă la faptul că  este necesar acordul  majorităţii membrilor asociaţiei şi al proprietarilor direct afectaţi de vecinătate cu privire la utilizarea de către terţi a proprietăţii comune. Referitor la contractul de concesiune nr. 3/12.03.2008, instanţa urmează a reţine faptul că art. 1 face trimitere la schiţa ce face parte integrantă din contract, în cuprinsul căreia  ar fi fost delimitată suprafaţa de 14,65 mp ce face obiectul concesionării, însă această schiţă nu este depusă la documentaţia care a stat la baza emiterii autorizaţiei.

Referitor la Tabelul Nominal cu proprietarii apartamentelor situate la parterul  blocului 333, care sunt de acord cu studiul volumetric de faţadă al blocului 333, întocmit de biroul de arhitectură D F”,  instanţa reţine că este consultată opinia proprietarilor de la parterul întregului bloc (de la cele 4 scări) cu privire la studiul volumetric de faţadă şi nu cu privire la extinderea volumetrică, astfel cum a fost ea menţionată în cuprinsul autorizaţiei de construire.

Instanţa  constată faptul că vecinii direct afectaţi sunt şi cei aflaţi pe verticala imobilului, dar al căror acord nu a fost solicitat.

Reclamantul mai arată un alt argument referitor la „tabelul nominal cu proprietarii din b-dul TV nr. 27, bl. 333-I, sc. B, care sunt de acord cu transformarea apartamentului nr. 3, parter, proprietatea domnului C C în birou şi spaţiu de prezentare (showroom cu produsele firmei S.C. G S S.R.L faptul că acel document este  anterior constituirii Asociaţiei de proprietari „TV bl. 333”, respectiv, anului 2006, şi a fost semnat de numitul R D, preşedinte la acel moment al  Asociaţiei de Locatari „PP”,  asociaţia din care s-a desprins Asociaţia de proprietari „TV bl. 333”.

În perioada anului 2005, numitul C C a solicitat acordul proprietarilor cu privire la unele modificări care urmau să le aducă tot aceluiaşi apartament cu nr. 3. Apartamentul nr 3 are dublă vedere atât în faţa blocului la bd. T. V, cât şi în spatele blocului.

Nu poate fi reţinută afirmaţia S.C. G S S.R.L., prin reprezentant, în sensul că tabelul la care a făcut referire a fost elaborat în mod legal având în vedere certificatul de urbanism nr.  2568/28.06.2005, întrucât acest certificat a avut drept beneficiari persoanele fizice, C C şi D M, care a fost comunicat la data de 06.07.2005 şi care a expirat la data de 06.01.2007.

În vederea emiterii autorizaţiei de construire contestată în prezenta cauză, a fost depusă o nouă cerere, de această dată în numele S.C. G S S.R.L., fiind emis certificatul de urbanism nr. 1288/25.03.3008, aflat la filele 93-94 din dosarul de fond.

Potrivit acestui ultim certificat de urbanism la rubrica avize, art. 4.d) pct. d.19 se solicită: „acord locatari în formă autentică cu viza Asociaţiei conform Legii 230/2007”, iar la rubrica „alte avize”, art. 4.d) pct. 4.2. „act deţinere spaţiu copie legalizată, act deţinere teren contract de concesiune; aviz vecini adiacenţi  şi aviz asociaţie de proprietari”.

Din verificarea actelor depuse la dosar instanţa reţine faptul că aceste avize nu sunt depuse la documentaţia aferentă emiterii autorizaţiei de construire iar tabelul menţionat anterior nu poate fi considerat valabil motivat de faptul că la momentul emiterii certificatului de urbanism nr.  12887/25.03.2008, Asociaţia de Locatari „PP” nu mai exista.

Proiectul întocmit de arh. D F, nu respectă recomandarea din cuprinsul certificatului de urbanism nr. 2568728.06.2005 de la pct. 3 „Regimul tehnic”. Comparând  documentaţia din acest punct de vedere cu construcţia deja edificată şi care apare în fotografiile depuse de  reclamant la dosar se poate remarca faptul, că a fost  depăşit  aliniamentul balcoanelor.

Un alt aspect susţinut de către beneficiarul autorizaţiei contestate, în cadrul  etapei procesuale a rejudecării, este acela că respectiva construcţie nu ar fi „lipită” de faţada blocului şi, prin urmare, aceasta nu avea cum să îi producă vreun prejudiciu. 

Din planşele foto rezultă că respectiva construcţie este prinsă de faţada blocului, iar din proiectul 11/2006 se constată faptul că lucrarea de arhitectură se referă la o extindere a blocului, extindere care nu poate fi o construcţie alăturată ,ci o continuare a construcţiei condominiu deja existent.

Pentru toate motivele expuse, instanţa a admis acţiunea reclamantului şi a anulat autorizaţia de construire nr. 913 din 11.07.2008 emisă de Primarul Municipiului Iaşi.

Domenii speta

Spete similare