Anulare act administrativ

Anulare act administrativ

Prin Decizia menţionată s-a admis recursul formulat împotriva Sentinţei Tribunalului Harghita.

Instanţa de control judiciar a reţinut că, principala critică adusă sentinței instanței de fond o reprezintă greșita aplicare a dispozițiilor art. 124 din Legea 215/2001 conform cărora ”Consiliile locale şi consiliile judeţene pot da în folosinţă gratuită, pe termen limitat, bunuri mobile şi imobile proprietate publică sau privată locală ori judeţeană, după caz, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice.”

Instanța de fond a apreciat că activitatea desfășurată de Asociaţia este una de binefacere în sensul prestării de servicii gratuite. În fapt, dat fiind contextul în care acest termen a fost folosit de legiuitor în cuprinsul art. 124 din Legea 215/2001, tocmai pentru a face distincție între activitatea de binefacere și activitate de utilitate publică, este necesar a interpreta termenul de ”binefacere” conform sensului său uzual, de activitate filantropică.

Or, tocmai Statul Asociaţiei denotă că aceasta a fost înființată în vederea desfășurării unei activități de utilitate publică și nu a unei activități de binefacere, fiind expres menționat că scopul asociației este realizarea unor activități în interes general, comunitar sau în interesul asociaților respectiv realizarea și dezvoltarea ocrotirii civile.

În altă ordine de idei, în ceea ce privește desfășurarea unei activități de utilitate publică, Curtea reține ca întemeiate susținerile recurentei privind necesitatea recunoașterii statutului de utilitate publică prin hotărâre de Guvern pentru a beneficia de dispozițiile art. 124 din Legea 215/2001.

Astfel, trebuie subliniat faptul că, potrivit art. 41 alineat 1 litera a din OG 26/2000 dreptul de a primi în folosinţă gratuită bunurile proprietate publică este recunoscut doar asociaţiilor sau fundaţiilor recunoscute ca fiind de utilitate publică prin hotărâre a Guvernului. Acest drept apare în corelație cu o serie de obligații, în principal cea legată de menținerea activității care a determinat recunoașterea respectiv publicarea rapoartelor de activitate.

În condițiile în care, prin darea în folosință gratuită a imobilelor în sensul art. 124 din  Legea 215/2001, se realizează practic o punere în valoarea a bunurilor proprietate publică, apare firească opțiunea legiuitorului de a stabili condiții precise și un cadru complet al drepturilor și obligațiilor beneficiarului unui asemenea drept, conform dispozițiilor OG 26/2000.

Pe cale de consecință se reține că doar asociația care are statut de utilitate publică recunoscut ca atare prin hotărâre de Guvern, poate beneficia de prevederile art. 124 din  Legea 215/2001. În aceeași ordine de idei trebuie să avem în vedere și faptul că dispozițiile art. 874 Cod civil stabilesc în sensul că dreptul de folosință asupra bunurilor proprietate publică se acordă în favoarea instituțiilor de utilitate publică . Or, astfel cum s-a arătat anterior, procedura recunoașterii statutului de utilitate publică este cea prevăzută de OG 26/2000.

Având în vedere cele ce preced, Curtea reține că instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile art. 124 din  Legea 215/2001 raportat la Statutul Asociaţiei, fiind întemeiate criticile recurentei pe acest aspect.  Se impune așadar în rejudecare, a fi admisă acțiunea formulată de reclamantul PREFECTUL JUDEŢULUI HARGHITA, și se va dispune  anularea H.C.L. nr. 38/20.03.2014, emisă de Consiliul Local Gheorgheni.

Domenii speta

Spete similare