Recurs contencios administrativ. suspendare executare act administrativ. -art.14 din Legea nr.554/2004; -art.2 lit.t şi s din Legea nr.554/2004;

SECŢIA A II – A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL.

Materie : RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. SUSPENDARE EXECUTARE ACT ADMINISTRATIV.

-art.14 din Legea nr.554/2004;

-art.2  lit.t şi s din Legea nr.554/2004;

Decizia nr.2360/CA/17.11.2011 a Curţii de Apel Oradea - Secţia a II – a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

În conformitate cu prevederile art.14 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.

Cazul bine justificat implică existenţa unei îndoieli puternice asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură un act administrativ de natură a înfrânge principiul potrivit căruia actul administrativ este executoriu din oficiu (art.2 lit. t din Legea nr.554/2004 ) iar paguba iminentă constă, potrivit art.2 lit.s din Legea 554/2004 , într-un prejudiciu material viitor, dar previzibil în evidenţă sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice ori a unui serviciu public.

Cele două condiţii prevăzute de art.14 din Legea contenciosului administrativ, respectiv cazul bine justificat şi paguba iminentă, sunt reciproc determinate, în sensul că pericolul producerii pagubei iminente determină cazul bine justificat.

Ca principiu, în dreptul administrativ român operează prezumţia de legalitate a actelor administrative, care sunt executorii din oficiu.

Instituţia suspendării unui act administrativ reprezintă creaţia legislativă în baza căreia judecătorul investit cu soluţionarea unei astfel de cauze apreciază tocmai posibilitatea suspendării unui act administrativ până la soluţionarea cauzei, dată la care este consfinţită legalitatea sau nelegalitatea acesteia.

În speţă, cu  privire la cazul bine justificat, instanţa de fond a reţinut corect că prin decizia contestată nu s-a indicat modalitatea de stabilire a salariului lunar de baza brut al reclamantei şi nici care componentă a salariului de bază lunar a fost redusă, cu toate că modalitatea de stabilire a salariului lunar de baza brut a fost indicată în dispoziţia anterioară de reîncadrare în funcţia publică, emisă în temeiul aceloraşi prevederi legale. Este, astfel, justificată aprecierea judecătorului fondului referitoare la existenţa unei îndoieli serioase în privinţa legalităţii dispoziţiei contestate în sensul cerut de art.14 raportat la art.2 al.1 lit.t din legea contenciosului administrativ.Referitor la invocarea în motivarea recursului a prevederilor regulamentelor de organizare şi funcţionare a P. M. Satu Mare şi, respectiv, D. E. P. Satu Mare, precum şi a dispoziţiilor Legii nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în baza cărora s-a făcut redistribuirea fondului de stimulente aferent lunii octombrie 2011, instanţa de recurs a constatat că aceste susţineri vizează fondul pricinii şi nu pot fi analizate în cadrul procedurii speciale reglementate de art.14 din Legea contenciosului administrativ.

In ceea ce priveşte paguba iminentă, instanţa a apreciat că executarea actului administrativ a cărui suspendare se solicită este de natură a  provoca reclamantei o pagubă importantă de ordin material prin diminuarea drepturilor sale de natură salarială. Deşi recurentul susţine că suma care reprezintă diferenţa de stimulente nu este atât de semnificativă raportat la întregul salariu pe care îl încasează reclamanta, prejudiciul material viitor suferit de funcţionarul public este evident, cu atât mai mult cu cât, după cum corect s-a reţinut şi la judecata în fond a cauzei, salariul acesteia a fost deja redus ca urmare a unor acte normative adoptate pentru redresarea echilibrului bugetului general consolidat al statului. Pentru aceleaşi argumente nu poate fi primită nici afirmaţia recurentului cum ca ar putea fi considerată, eventuală, pagubă iminentă, neincluderea în salariul de baza a mediei stimulentelor pentru acele persoane a căror vocaţie s-a stabilit în urma adoptării H.C.L. nr.136 şi 137/2011 prin care au fost adoptate regulamentele de organizare şi funcţionare a P.  M.  Satu Mare şi respectiv, D.E.P. Satu Mare.

Prin sentinţa nr.1863 din 17.08.2011 Tribunalul Satu Mare a admis cererea de suspendare formulată de reclamanta B. L. împotriva pârâtului P. M. Satu Mare.

A suspendat executarea dispoziţiei nr. 1432/28.07.2011 emisă de pârât până la pronunţarea instanţei de fond.

Pentru a pronunţa astfel, instanţa de fond a avut în vedere următoarele :

Prin dispoziţia nr. 246/31.01.2011, începând cu data de 01.01.2011, reclamantul a fost reîncadrat în funcţia publică generală de execuţie, referent, gradul profesional asistent, gradaţia corespunzătoare tranşei de vechime în muncă 5, clasa de salarizare 24, coeficient de ierarhizare 1.77, beneficiind de un salariu de bază lunar în cuantum de 2152 lei constituit din salariul lunar de bază aferent lunii octombrie 2010 majorat cu 15% în cuantum de 852 lei şi din suma de 1300 lei reprezentând contravaloare stimulent.

Ulterior, prin dispoziţia nr. 1360/28.07.2011, începând cu data de 01.08.2011, reclamantului i s-a redus salariul lunar de bază brut la suma de 1552 lei.

Împotriva acestui act administrativ, reclamantul a formulat plângere prealabilă, înregistrată la pârât la data de 04.08.2011.

Instanţa a reţinut că suspendarea executării unui act administrativ constituie o situaţie care poate interveni numai atunci când sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art.14 din Legea nr.554/2004, respectiv în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente.

Din analiza fără prejudicierea fondului litigiului a argumentelor de fapt şi drept invocate de către reclamant au rezultat indicii privind nelegalitatea actului administrativ a cărei suspendare se solicită. Astfel, instanţa a reţinut că dispoziţia contestată a fost emisă în temeiul aceloraşi texte  legale ca şi dispoziţia nr. 246/31.01.2011, texte legale care nu au fost modificate până în momentul emiterii dispoziţiei nr. 1360/28.07.2011. De asemenea, instanţa mai constată că, în timp ce prin dispoziţia nr. 246/31.01.2011 s-a indicat modalitatea de stabilire a salariului lunar de bază brut, prin decizia contestată nu s-a indicat această modalitate şi nici care componentă a salariului de bază lunar a fost redusă determinând astfel reducerea salariului lunar brut.

Toate aceste împrejurări constituie, în opinia instanţei, indicii de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii dispoziţiei contestate, fiind îndeplinită astfel condiţia existenţei unui caz bine justificat prevăzută de art. 14 raportat la art. 2 alin. 1 lit. t din Legea nr. 554/2004.

Aspectele invocate de pârât prin întâmpinare referitoare la diminuarea salariului în temeiul HCL nr. 136/30.06.2011 şi HCL nr. 137/30.06.2011 în baza cărora s-a efectuat redistribuirea fondului de stimulente aferent lunii octombrie 2010 presupun o analiză pe fond a raporturilor juridice dintre părţi, ceea ce excede procedurii speciale prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Pe de altă parte, instanţa a apreciat că este îndeplinită şi condiţia existenţei unei pagube iminente în sensul definit de art.2 lit.s din lege, justificată de caracterul executoriu al actului administrativ a cărei suspendare se solicită şi de diminuarea drepturilor de natură salarială a funcţionarilor publici, angajaţi ai autorităţii publice pârâte, în condiţiile în care salariul acestora a fost deja redus ca urmare a unor acte normative adoptate pentru redresarea echilibrului bugetului general consolidat al statului.

Faţă de cele de mai sus, instanţa a constatat îndeplinite condiţiile de admisibilitate a cererii de suspendare formulată de reclamant, motiv pentru care, în temeiul art.14 din Legea nr.554/2004, art.8,10,14,18 din acelaşi act normativ, instanţa a admis cererea reclamantului şi a dispus suspendarea executării dispoziţiei emisă de pârât până la pronunţarea instanţei de fond.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs recurentul pârât P. M. Satu Mare, solicitând admiterea acestuia, precum şi modificarea în tot a sentinţei civile nr. 1863/2011 pronunţată de Tribunalul Satu Mare (comunicată în data de 29.08.2011), în cauza dosarului cu numărul de mai sus, iar pe fond respingerea cererii de suspendare a executării actului administrativ în cauză.

În dezvoltarea motivelor de recurs arată că hotărârea instanţei este netemeinică şi nelegală.

Prin sentinţa civilă recurată s-a dispus suspendarea executării Dispoziţiei P.  M. Satu Mare nr. 1432/28.07.2011 (în mod corect dispoziţia reclamantei are nr. 1360/28.07.2011) până la pronunţarea instanţei de fond.

Instanţa de fond a argumentat cazul bine justificat invocând aspecte ce ţin de legalitatea actului administrativ, aspecte care vizează fondul actului şi care se analizează numai în cadrul acţiunii în anulare - a se vedea Iuliana Rîciu, Procedura contenciosului administrativ, Ed. Hamangiu, 2009, pag. 318.

În opinia recurentului, instanţa de fond are doar posibilitatea de a cerceta în mod sumar aparenţa dreptului invocat de către reclamant, deoarece în cadrul acestei proceduri nu poate fi prejudecat fondul.

Nu consideră că este îndeplinită nici condiţia „prevenirii unei pagube iminente”, întrucât suma care reprezintă diferenţa de stimulente nu este atât de semnificativă raportat la întregul salariu pe care îl încasează reclamantul. Pentru edificarea instanţei, prezintă câteva salarii de bază ale persoanelor care nu beneficiază de includerea mediei stimulentelor în salariul de bază.

Consilier, gradul profesional superior, salariu de baza brut 1558 lei.

Consilier, gradul profesional principal, salariu de baza brut 1369 lei.

Consilier, gradul profesional asistent, salariu de baza brut 915 lei.

Referent, gradul profesional asistent, salariu de baza brut 741 lei.

Şef birou, salariu de baza brut 1796 lei.

Şef serviciu, salariu de baza brut 2276 lei.

Pagubă iminentă ar putea fi considerată, eventual, neincluderea în salariul de bază a mediei stimulentelor pentru acele persoane a căror vocaţie s-a stabilit în urma adoptării H.C.L. nr. 136 şi 137/2011.

Totodată, instanţa de fond a omis a analiza apărările formulate de recurent. În acest sens reiterează următoarele:

Reclamantul este salariat al instituţiei recurente şi totodată persoană îndreptăţită la stabilirea salariului de bază brut prin includerea de stimulente în acesta în sensul prevederilor art. 14 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

În aplicarea art.14 din Legea nr.285/2010, s-a calculat plafonul maxim de stimulente, prin raportarea ia suma acordată cu acest titlu în luna octombrie 2010. Conform art. 16 din acelaşi act normativ, acest plafon maxim nu poate fi depăşit prin aplicarea legii salarizării, o depăşire a lui constituind o încălcare flagrantă a prevederilor legii. Prin suspendarea aplicării acestei dispoziţii, s-ar reveni la aplicarea celei iniţiale, ceea ce ar duce la depăşirea acestui plafon, dat fiind că numărul de salariaţi îndreptăţiţi la beneficiul acestor prevederi a crescut faţă de luna ianuarie 2011. De asemenea, prin suspendarea, respectiv anularea acestor dispoziţii s-ar ajunge la depăşirea plafonului maxim de cheltuieli cu personalul aprobat prin bugetul local.

Pentru a nu se acorda un tratament discriminatoriu, diferit, pentru salariaţii încadraţi pe funcţii identice sau apropiate şi cu aceleaşi atribuţii de serviciu, fondul de stimulente aferent lunii octombrie 2010, care constituie un criteriu de referinţă în stabilirea mediei stimulentelor, respectiv plafon maxim ce nu poate fi depăşit prin aplicarea legii salarizării, după cum a menţionat anterior, acesta a fost redistribuit în vederea realizării unei medii pentru fiecare funcţie publică, pe categorii, clase şi grade profesionale. în stabilirea mediei stimulentului pe funcţii s-a avut în vedere:

• Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al P. M. Satu Mare, aprobat prin H.C.L. nr. 136/30.06.2011, care este un instrument de organizare folosit pentru descrierea detaliată a structurii organizatorice a unei instituţii în vederea cunoaşterii şi analizei sale aprofundate, în cadrul căruia se descriu în detaliu compartimentele şi funcţiile acestora, obiectivele şi atribuţiile acestora.

• Regulamentul de O. şi F. al D. de E. a P. Satu Mare, aprobat prin H.C.L. nr. 137/30.06.2011

În consecinţă Regulamentele de Organizare şi Funcţionare alături de Organigramă şi Statul de funcţii reprezintă documentaţia constitutivă a instituţiei.

Practic pornind de la acest regulament şi coroborat cu prevederile art. 14 din Legea nr. 285/2010 au fost identificate toate persoanele îndreptăţite la stabilirea salariului de bază brut prin includerea în acesta a mediei stimulentului, ceea ce a dus la o recalculare a mediei, aplicabilă, după rămânerea definitivă a celor două hotărâri de consiliu, din luna august 2011.

În consecinţă pornind de la fondul de stimulente acordat în luna octombrie 2010 şi luând în calcul toţi salariaţii care sunt îndreptăţiţi a li se stabilii salariile prin includerea în acestea a mediei stimulentului pe funcţii/categorii/grade profesionale începând cu luna august 2011 salariul de bază brut a fost stabilit astfel: salariul de bază aferent lunii octombrie 2010 a fost majorat cu 15% conform prevederilor art. 1 din Legea nr. 285/2010 cuantum la care a fost adăugată media stimulentului pentru funcţia, gradul profesional în care salariatul este numit. Evident că, din moment ce s-a modificat, în sensul creşterii, numărul de persoane îndreptăţite, aceasta a dus la scăderea mediei stimulentelor, care a fost apoi introdusă în salariul de bază al fiecăreia dintre persoanele îndreptăţite.

Nu contestă faptul că reclamanta este persoană cu vocaţie la introducerea mediei stimulentelor în salariul de bază, la fel ca şi toţi ceilalţi salariaţi care au fost stabiliţi de către ordonatorul de credite în urma aprobării celor două Regulamente de Organizare şi Funcţionare, prin hotărâri ale Consiliului local, începând cu luna august 2011.

Faţă de cele prezentate mai sus, consideră că Dispoziţia a cărei suspendare se solicită a fost emisă cu respectarea prevederilor legale aplicabile şi nu în mod arbitrar în afara cadrului legislativ legal. Nu s-au încălcat prevederile Legii nr. 285/2010, nici nu s-au modificat, ci s-au aplicat în concret la situaţia de fapt, reglementată de Regulamentele instituţiei, de Organigramă şi de Statul de funcţii. Afirmaţia că s-ar fi emis o Dispoziţie de către angajator, citând „fără a ne anunţa", o combate prin aceea că, în primul rând dispoziţiile sunt individuale, salariatul fiind o persoană fizică, nu una colectivă, în al doilea rând, tocmai prin comunicare acest act administrativ a fost adus la cunoştinţa persoanei în cauză, singura modalitate legală prin care se reglementează în vreun fel „anunţarea" salariatului despre stabilirea salariului său.

Merită menţionat şi faptul că introducerea în salariul de bază a mediei stimulentelor acordate pe luna octombrie 2010 este prevăzută în Legea nr. 285/2010, care este aplicabilă în anul 2011. În Legea cadru, nr. 284/2010, este prevăzut un alt mod de calcul al salariului de bază pentru persoanele care erau îndreptăţite la beneficiul stimulentelor. Făcând un calcul comparativ, rezultă următoarele: cuantumul stimulentului introdus în salariul de bază al salariaţilor este superior sumei ce ar fi rezultat din aplicarea prevederile art.20 alin.6 din Legea nr.284/2010 Lege - cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. De exemplu:

Funcţia de director executiv: - salariu de bază actual prin introducerea mediei stimulentului - 5452 lei / Salariu de bază prin aplicarea prevederilor art. 20 din Legea nr. 284/2010 - 5122 lei în condiţiile în care ordonatorul de credite îi acordă maximul de clase succesive de salarizare.

Funcţia de şef serviciu - salariu de bază actual prin introducerea mediei stimulentului - 4631 lei / Salariu de bază prin aplicarea prevederilor art. 20 din Legea nr. 284/2010 - 4438 lei în condiţiile în care ordonatorul de credite îi acordă maximul de clase succesive de salarizare.

Funcţia de consilier, inspector, gradul profesional superior - studii superioare-salariu de bază actual prin introducerea mediei stimulentului - 3457 lei / Salariu de bază prin aplicarea prevederilor art. 20 din Legea nr. 284/2010 - 3018 lei în condiţiile în care ordonatorul de credite îi acordă maximul de clase succesive de salarizare.

Funcţia de referent gradul profesional principal - studii medii liceale - salariu de bază actual prin introducerea mediei stimulentului - 1683 lei / salar de bază prin aplicarea prevederilor art. 20 din Legea nr. 284/2010 - 1435 lei în condiţiile în care ordonatorul de credite îi acordă maximul de clase succesive de salarizare.

De altfel, dispoziţiile legii contenciosului administrativ reprezintă în fapt o transpunere în dreptul naţional a prevederilor, cu valoare de principiu, cuprinse în Recomandarea R (89) 8 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind protecţia juridică provizorie în materie administrativă, potrivit cărora măsurile de protecţie provizorie pot fi îndeosebi acordate dacă executarea actului administrativ este de natură să cauzeze prejudicii grave, reparabile doar cu dificultate şi sub condiţia existentei unui caz prima facie împotriva validităţii actului respectiv. Aceste prejudicii nu au fost dovedite, iar dacă ar exista nu se poate pune problema nerecuperării acestora.

În drept a invocat prevederile art.304 pct.6 şi 9 Cod procedură civilă şi dispoziţiile invocate.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate cât şi din oficiu în temeiul art.3041 şi 306 Cod procedură civilă Curtea de Apel a constatat că este nefundat, fiind respins, având în vedere următoarele considerente :

În conformitate cu prevederile art.14 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.

Cazul bine justificat implică existenţa unei îndoieli puternice asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură un act administrativ de natură a înfrânge principiul potrivit căruia actul administrativ este executoriu din oficiu (art.2 lit. t din Legea nr.554/2004 ) iar paguba iminentă constă, potrivit art.2 lit.s din Legea 554/2004 , într-un prejudiciu material viitor, dar previzibil în evidenţă sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice ori a unui serviciu public.

Cele două condiţii prevăzute de art.14 din Legea contenciosului administrativ, respectiv cazul bine justificat şi paguba iminentă, sunt reciproc determinate, în sensul că pericolul producerii pagubei iminente determină cazul bine justificat.

Ca principiu, în dreptul administrativ român operează prezumţia de legalitate a actelor administrative, care sunt executorii din oficiu.

Instituţia suspendării unui act administrativ reprezintă creaţia legislativă în baza căreia judecătorul investit cu soluţionarea unei astfel de cauze apreciază tocmai posibilitatea suspendării unui act administrativ până la soluţionarea cauzei, dată la care este consfinţită legalitatea sau nelegalitatea acesteia.

În speţă, cu  privire la cazul bine justificat, instanţa de fond a reţinut corect că prin decizia contestată nu s-a indicat modalitatea de stabilire a salariului lunar de baza brut al reclamantei şi nici care componentă a salariului de bază lunar a fost redusă, cu toate că modalitatea de stabilire a salariului lunar de baza brut a fost indicată în dispoziţia anterioară de reîncadrare în funcţia publică, emisă în temeiul aceloraşi prevederi legale. Este, astfel, justificată aprecierea judecătorului fondului referitoare la existenţa unei îndoieli serioase în privinţa legalităţii dispoziţiei contestate în sensul cerut de art.14 raportat la art.2 al.1 lit.t din legea contenciosului administrativ.

Referitor la invocarea în motivarea recursului a prevederilor regulamentelor de organizare şi funcţionare a P. M. Satu Mare şi, respectiv, D. de E.  a P. Satu Mare, precum şi a dispoziţiilor Legii nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în baza cărora s-a făcut redistribuirea fondului de stimulente aferent lunii octombrie 2011, instanţa de recurs constată că aceste susţineri vizează fondul pricinii şi nu pot fi analizate în cadrul procedurii speciale reglementate de art.14 din Legea contenciosului administrativ.

În ceea ce priveşte paguba iminentă, instanţa apreciază că executarea actului administrativ a cărui suspendare se solicită este de natură a  provoca reclamantei o pagubă importantă de ordin material prin diminuarea drepturilor sale de natură salarială. Deşi recurentul susţine că suma care reprezintă diferenţa de stimulente nu este atât de semnificativă raportat la întregul salariu pe care îl încasează reclamanta, prejudiciul material viitor suferit de funcţionarul public este evident, cu atât mai mult cu cât, după cum corect s-a reţinut şi la judecata în fond a cauzei, salariul acesteia a fost deja redus ca urmare a unor acte normative adoptate pentru redresarea echilibrului bugetului general consolidat al statului. Pentru aceleaşi argumente nu poate fi primită nici afirmaţia recurentului cum ca ar putea fi considerată, eventuală, pagubă iminentă, neincluderea în salariul de baza a mediei stimulentelor pentru acele persoane a căror vocaţie s-a stabilit în urma adoptării H.C.L. nr.136 şi 137/2011 prin care au fost adoptate regulamentele de organizare şi funcţionare a P. M. Satu Mare şi, respectiv, D.E.P. Satu Mare.

În consecinţă, în baza considerentelor expuse, în temeiul prevederilor art.312 Cod procedură civilă raportat la prevederile art.14 şi 2 lit.t şi s din Legea nr.554/2004, Curtea de Apel Oradea va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul P. M. Satu Mare.

Fără cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare