Nerespectarea termenului de recurs

Decizie 931 din 04.11.2011


PROCEDURA PENALA. CAI DE ATAC

NERESPECTAREA TERMENULUI DE RECURS

Decizia  penala  nr.931/R/4 noiembrie  2011

Dosar nr. 455/266/2011

Curtea de Apel Oradea

Sectia penala si pentru cauze cu minori

Nu se justifica repunerea în termenul de recurs a inculpatului care si la data pronuntarii hotarârii (data la care a fost prezent în fata instantei) presta servicii într-o tara straina în baza unui contract de prestari de servicii, acesta având posibilitatea de a trimite declaratia de recurs întrucât cunostea împrejurarea ca instanta a solutionat cauza.

Prin sentinta penala nr. 106 din 27 mai 2011, Judecatoria Negresti-Oas, în baza articolului 345 aliniat  2 Cod procedura penala cu aplicarea articolului 320/1 aliniat 7 Cod procedura penala, l-a condamnat pe inculpatul B.O. pentru savârsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana careia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost  suspendat, prevazuta si pedepsita de articolul 86 aliniat 2 din OUG nr. 195/2002, la o pedeapsa de 10 luni închisoare.

În baza articolului 71 Cod penal i s-a interzis inculpatului pe durata executarii pedepsei închisorii exercitiul drepturilor prevazute de articolul  64 litera "a" teza II si litera "b" Cod penal.

În baza articolului  81 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei închisorii aplicata inculpatului  pe durata unui termen de încercare de 2 ani si 10 luni stabilit conform articolului 82 Cod penal.

În baza articolului 71 aliniat 5 Cod penal pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei închisorii s-a suspendat si executarea pedepsei accesorii .

În baza articolului 359 Cod procedura penala i s-a atras atentia inculpatului asupra prevederilor articolului  83 Cod penal.

În baza articolului  191 aliniat 1 Cod procedura penala a fost obligat inculpatul sa plateasca statului 500,00 lei cheltuieli judiciare .

A retinut judecatoria ca, prin rechizitoriul  Parchetului de pe lânga Judecatoria Negresti Oas din data de 16.03.2011  emis în dosar nr.45/P/2011 a fost trimis în judecata inculpatul B.O. retinându-se ca acesta a savârsit infractiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana careia exercitarea dreptului de conducere i-a fost suspendata prevazuta si pedepsita de articolul  86 aliniat  2 din O.U.G. 195/2002 .

În fapt, s-a retinut ca în data de 20.01.2011 agenti ai politiei de frontiera l-au depistat pe inculpat conducând un autoturism pe un drum public situat pe raza localitatii Boinesti ocazie cu care s-a constatat ca inculpatul nu detinea permis de conducere fiindu-i suspendat exercitiul dreptului de a conduce.

Inculpatul a solicitat înainte de începerea cercetarii judecatoresti ca judecarea cauzei sa aiba loc pe baza probelor administrate în cursul urmaririi penale declarând totodata ca recunoaste savârsirea faptei retinute  în sarcina lui.

Instanta de fond a admis cererea inculpatului si dupa examinarea actelor si lucrarilor dosarului de urmarire penala a retinut urmatoarele:

Fiind ascultat în cursul urmaririi penale inculpatul a declarat ca îsi mentine declaratia data în faza actelor premergatoare începerii urmaririi penale si ca a condus autoturismul doar pe o distanta de 600 m si respectiv ca alte autoturisme nu erau angajate în trafic pe sectorul de drum pe care el a condus astfel ca nu a fost pusa în pericol siguranta circulatiei rutiere .

Potrivit declaratiei la care inculpatul face trimitere în declaratia sa din faza urmaririi penale, acesta recunoaste ca în data de 20.01.2011 a fost depistat de agenti de politie conducând un autoturism pe un drum public din localitatea Boinesti si ca stia ca exercitiul dreptului de a conduce autoturismul i-a fost suspendat începând cu data de 01.12.2010 .

Asa cum rezulta din înscrisul aflat la fila 24 din dosarul de urmarire penala inculpatului i s-a adus la cunostinta de catre Formatiunea politiei rutiere a orasului Negresti Oas ca începând cu data de 19.01.2011 i s-a suspendat exercitiul dreptului de a conduce pe drumul public un autoturism .

Coroborând declaratia inculpatului cu datele cuprinse în comunicarea emisa catre inculpat de catre Formatiunea Politiei rutiere instanta de fond a retinut ca inculpatul se face vinovat de fapta de a fi condus în data de 20.01.2011 pe drumul public un autoturism desi avea suspendat exercitiul dreptului de a conduce .

S-a retinut ca fapta  inculpatului întruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute si pedepsite de articolul 86 aliniat 2 din OUG 195/2002 .

Pentru savârsirea acestei infractiuni instanta de fond l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 10 luni închisoare.

Alaturi de pedeapsa principala a închisorii instanta i-a aplicat inculpatului si pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitiului drepturilor prevazute de articolul  64 litera "a" teza II si litera "b" Cod penal.

Constatând ca pedeapsa închisorii aplicata inculpatului nu este mai mare de 3 ani si ca inculpatul nu mai are în trecutul sau alte condamnari la pedeapsa închisorii si apreciind ca se poate obtine reeducarea inculpatului si fara ca acesta sa fie privat de libertate instanta de fond a suspendat conditionat executarea pedepsei închisorii aplicata inculpatului .

Stabilind potrivit articolului 82 Cod penal un termen de încercare a inculpatului de 2 ani si 10 luni instanta i-a atras atentia acestuia ca savârsirea altei infractiuni în termenul de încercare va conduce la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate .

La individualizarea pedepsei ce i-a fost aplicata inculpatului instanta de fond a avut în vedere în primul rând limitele pedepsei prevazute de lege pentru infractiunile savârsite de acesta reduse cu o treime ca urmare a aplicarii prevederilor articolului 320/1 aliniat  7 Cod procedura penala.

Apoi instanta a avut în vedere pericolul social concret al faptei inculpatului, împrejurarea ca inculpatul a încalcat în repetate rânduri normele ce reglementeaza circulatia pe drumurile publice, împrejurare ce rezulta din fisa de cazier auto a acestuia, atitudinea inculpatului în raport cu fapta sa , vârsta acestuia si nivelul lui de educatie .

Împotriva acestei sentinte a declarat recurs inculpatul, apreciind-o ca fiind netemeinica si legala.

A solicitat inculpatul, în temeiul dispozitiilor articolului 385/3 cu referire la articolul  364 Cod procedura penala, repunerea în termenul de recurs, sustinând ca desi a fost prezent la dezbaterea cauzei în fond, pronuntarea hotarârii a fost amânata de doua ori si ca, în perioada 15 mai - 15 iunie 2011, a fost plecat la munca în Ungaria, sens în care s-a obligat sa depuna la dosarul cauzei copia contractului de munca.

A solicitat sa fie admis recursul si, în principal, sa se dispuna achitarea sa, conform dispozitiilor articolului 11 pct. 2 litera a raportat la articolul 10 litera  a Cod procedura penala, achitarea sa de sub învinuirea comiterii infractiunii pentru care a fost trimis în judecata, deoarece fapta nu exista, în raport de faptul ca toate suspendarile dreptului de a conduce au fost anterioare datei de 24 noiembrie 2008, când s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a inculpatului recurent. S-a apreciat ca, în aceste conditii, în raport de dispozitiile articolului 103 litera c din OUG nr. 195/2002, inculpatul avea dreptul de a conduce.

În subsidiar s-a cerut sa se caseze sentinta în sensul de a i se aplica o amenda penala sau în sensul reducerii cuantumului pedepsei ce i-a fost aplicata de prima instanta.

În termenul de pronuntare inculpatul recurent a depus la dosar  contractul individual de munca pe care l-a încheiat cu SC Ist Otto SRL Satu Mare, precum si contractul de prestari servicii încheiat între SC Siva-Trade SRL Satu Mare si SC Inst Otto SRL Satu Mare, potrivit caruia prestatorul, respectiv angajatorul inculpatului recurent, SC Inst Otto SRL se obliga sa presteze catre beneficiar servicii în domeniul instalatii sanitare în Ungaria, la Vac Zolner KFT, durata contractului de prestare de servicii fiind stabilita pentru perioada 1 mai 2011 - 30 iunie 2011, cu posibilitate de prelungire prin acte aditionale.

Examinând hotarârea recurata prin prisma motivelor de recurs si a exceptiei invocate, pe baza actelor depuse la dosar, curtea a constatat  ca recursul declarat de catre inculpat este tardiv .

Astfel, asa cum rezulta din actele de la dosar, inculpatul recurent a fost prezent în data de 13 mai 2011 în fata instantei de fond, data la care a  fost audiat si când s-a dezbatut cauza în fond. Inculpatul a fost asistat de aparatorul sau ales.

Într-adevar, instanta a amânat pronuntarea hotarârii pentru 20 mai 2011, apoi pentru 27 mai 2011, data la care a pronuntat sentinta penala atacata.

Inculpatul B.O., prin aparatorul sau ales, a declarat recurs abia în data de 21 iunie 2011, deci cu depasirea termenului de 10 zile, prevazut de articolul  385/3 Cod procedura penala.

În sedinta publica din 1 noiembrie 2011, inculpatul recurent a solicitat sa fie repus în termenul de recurs, deoarece a încalcat termenul de declarare al acestuia datorita unei cauze temeinice de împiedicare, invocând faptul ca a fost plecat la munca în Ungaria.

Or, din actele depuse de catre inculpatul recurent la dosar nu rezulta ca într-adevar inculpatul recurent s-ar fi aflat în prezenta unei cauze temeinice de împiedicare, tinând seama de faptul ca a fost prezent în fata primei instantei (13 mai 2011) si a declarat recursul (21 iunie 2011) pe durata  executarii contractului de prestari de servicii, respectiv 1 mai 2011 - 30 iunie 2011.

Astfel fiind, câta vreme, pe durata derularii acestui contract, inculpatul recurent s-a putut deplasa în tara pentru a se prezenta în fata instantei de fond si a putut lua legatura cu aparatorul sau ales, care a declarat chiar daca tardiv recursul, nu se poate aprecia ca suntem în prezenta unui caz temeinic de împiedicare.

Mai mult de atât, este stiut faptul ca potrivit articolului 385/2 cu referire la articolul 362 Cod procedura penala, recursul poate fi declarat pentru inculpat si de catre aparatorul acestuia.

Fata de cele ce preced, curtea a constatat  ca în cauza nu sunt îndeplinite conditiile cerute de articolul 385/3 aliniat  2  cu referire la articolul  364 Cod procedura penala considerent pentru care, în baza articolului 385/15 pct. 1 litera a Cod procedura penala, a respins  ca si tardiv recursul inculpatului care, în baza articolului 192 aliniat 2 Cod procedura penala, a fost  obligat la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare în recurs.