Dreptul muncii.
Incidenta termenului instituit de art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii - Legea nr. 53/2003.
Lipsa temeiurilor de suspendare ori întrerupere a termenului de prescriptie prevazut de art. 13, 16 din Decretul Lege nr. 167/1958.
Art. 283 alin. 1 lit. c din Legea nr. 53/2003
Art. 13 si 16 din Decretul-Lege nr. 167/1958
Actiunea în plata drepturilor salariale fiind una în realizarea dreptului, termenul de prescriptie de 3 ani prevazut de art. 283 alin. 1 lit. c din Legea nr. 283/2003 - în vigoare la data promovarii litigiului - a început sa curga de la data la care nu i-au fost acordate partii reclamante drepturile salariale corespunzatoare grupei I de munca aferente perioadei în litigiu.
Nu exista dovezi din care sa reiasa vreun motiv de suspendare ori de întrerupere a curgerii termenului de prescriptie, iar faptul ca s-a obtinut o hotarâre de recunoastere a grupei I de munca doar în anul 2009 nu echivaleaza cu vreunul din cazurile expres s limitativ prevazute de art. 13, 16 din Decretul Lege nr. 167/1958.
DECIZIA CIVILA NR. 1942/2011-R din 15.09.2011
dosar nr. 812/111/2010
Prin sentinta civila nr. 198/LM din data de 11.02.2011, pronuntata de Tribunalul Bihor, în dosar nr. 812/111/2010, s-a respins exceptia autoritatii de lucru judecat.
S-a admis exceptia prescriptiei dreptului la actiune si în consecinta respinge actiunea formulata de reclamantul H I domiciliat comuna S , sat U , nr.33, jud. B în contradictoriu cu pârâta S.C. H S.A. cu sediul în S , str. 13 septembrie, nr.24, jud. Bihor.
Nu s-au acordat cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de fond a avut în vedere urmatoarele considerente:
Prin Sentinta Civila nr. 1395/LM/19 Noiembrie 2009 a Trib. Bihor s-a admis actiunea formulata de reclamantul în contradictoriu cu pârâta SC. H SA si în consecinta s-a constatat ca activitatea prestata de reclamant în cadrul pârâtei în perioada 18.08.1980-20.11.1989 se încadreaza în grupa I de munca si a fost obligat pârâta sa efectueze mentiunile privitoare la grupa I de munca în carnetul de munca al reclamantului.
În ceea ce priveste exceptia autoritatii de lucru judecat s-a retinut ca prezenta cauza este o actiune în realizare spre deosebire de cea solutionata definitiv si irevocabil care a fost o actiune în constatare. Totodata difera obiectul si temeiul actiunilor, motiv pentru care va respinge exceptia invocata.
În ceea ce priveste exceptia prescriptiei dreptului la actiune s-a retinut ca Sentinta Civila nr. 1395/LM/19 Noiembrie 2009 a Trib. Bihor ramasa irevocabil prin nerecurare, nu a întrerupt termenul de prescriptie al pretentiilor banesti solicitate, respectiv nu a repus petentul în termenul de prescriptie. Drepturile recunoscute prin hotarârea judecatoreasca pot fi valorificate exclusiv la Casa Judeteana de Pensii Bihor prin recalcularea drepturilor la pensie care a fost stabilit initial la data 20.07.1996.
Asadar, drepturile banesti puteau fi solicitate pâna la data de 20.07.1999.
Chiar si asa, pe fond s-a constatat ca în perioada regimului comunist nu exista o deosebire de salarizare între persoanele încadrate în grupele I, II si III, motiv pentru care nu se puteau acorda drepturi banesti diferentiate.
Fata de considerentele aratate, s-a admis exceptia prescriptiei dreptului la actiune si în consecinta s-a respins actiunea formulata de reclamantul în contradictoriu cu pârâta S.C. H S.A.
S-a luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Împotriva acestei sentinte, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, a declarat recurs reclamantul H I, solicitând admiterea acestuia, casarea sentintei, respingerea exceptiei de prescriptie, trimiterea cauzei pentru solutionare în fond, în subsidiar, admiterea actiunii.
Prin motivele de recurs s-a invocat ca dreptul la actiune s-a nascut la momentul ramânerii irevocabile a sentintei nr. 1395/19.11.2009 a Tribunalului Bihor prin efectuarea inscriptiilor de la pozitia 49 efectuate în luna ianuarie 2010 în carnetul de munca. A muncit în perioada 18.08.1980 - 10.11.1989 în grupa I de munca, iar termenul de prescriptie conform DL nr. 167/1958 începe sa curga de la data recunoasterii dreptului prin aceasta sentinta, aspect neanalizat de instanta, ce echivaleaza cu o nemotivare.
Nu era prescrisa actiunea, nu se poate omite ca intimata s-a îmbogatit fara just temei cu diferente de salariu dintre grupa I si II de munca.
Instanta a savârsit o grava eroare când a constatat ca nu exista înainte de 1989 o deosebire de salarizare între grupele de munca, ori, a cerut o proba în acest sens, neadministrata ca urmare a ramânerii în pronuntare pe exceptia de prescriptie, cu care dorea a dovedi diferentele ce au existat, sporurile, indemnizatii semnificative.
În drept s-a invocat art. 299 si urm. Cod procedura civila.
Examinând sentinta recurata, prin prisma motivelor de recurs cât si din oficiu, instanta de recurs constata urmatoarele:
Într-adevar, prin sentinta civila nr. 1395/LM/19.11.2009 a Tribunalului Bihor, s-a constatat ca activitatea ce a fost desfasurata de recurent în cadrul antecesoarei intimatei, în perioada 18.08.1980 - 20.11.1989 se încadra în grupa I de munca în loc de grupa a II-a de munca, cum figura în carnetul de munca, sens în care s-a dispus efectuarea cuvenitelor mentiuni în acel carnet de munca.
Art. 283 alin. 1 lit. c din Codul muncii - Legea nr. 53/2003 în vigoare la data promovarii litigiului - prevedea faptul ca, cererile în vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune, în situatia în care obiectul conflictului individual de munca consta în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despagubiri catre salariat, precum si în cazul raspunderii patrimoniale.
Actiunea în plata drepturilor salariale este una în realizarea dreptului, situatie în care, termenul de prescriptie de 3 ani a început sa curga de la data la care nu i-au fost acordate drepturile salariale corespunzatoare grupei I de munca aferente perioadei în litigiu, termen ce în speta într-adevar nu a fost respectat, criticile nefiind fondate.
Nu exista la dosar dovezi din care sa reiasa vreun motiv de suspendare, întrerupere a curgerii termenului de prescriptie în sensul art. 13, 16 din D.L. nr. 167/1958, faptul ca s-a obtinut o hotarâre de recunoastere a grupei I de munca doar în anul 2009 nu echivaleaza cu vreunul din aceste cazuri expres si limitativ stabilite prin acest act normativ.
Recunoasterea grupei I de munca în speta, nu a deschis calea acordarii retroactive a unor drepturi salariale aferente, ci doar la recunoasterea pe viitor la calculul pensiei a beneficiilor conferite de activitatea lucrata în aceste conditii.
Ca urmare, nefiind incidente dispozitiile art. 304 Cod procedura civila, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, instanta de recurs a respins ca nefondat recursul, si a mentinut în întregime sentinta recurata, ca fiind legala si temeinica.
Curtea de Apel Constanța
Gresita solutionare a actiunii civile. Contract de leasing. Plata ratelor lunare pâna la data comiterii infractiunii de furt. Includere in cuantumul pretentiilor civile.
Judecătoria Ineu
Nulitate act juridic
Judecătoria Turda
Pronuntare hotarare care sa tina loc de act autentic.Respingere.
Judecătoria Caracal
Contracte
Judecătoria Strehaia
Judecarea actiunii civile avand ca obiect constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare, formulata de reclamantii M.D., M.E. impotriva paratilor A.E., A.A.