Recurs contencios administrativ. anulare declaratie vamala de import.

SECTIA A II – A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.

RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. ANULARE DECLARATIE VAMALA DE IMPORT.

-art.209 alin.1 lit.a din O.G. nr.92/2003;

-art.209 alin.2 din O.G. nr.92/2003;

-art.267 din Legea nr.86/2006;

-art.519 din Regulamentul CEC nr.2454/1993.

În conformitate cu prevederile art. 209 alin. 1 lit. a din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala: „(1) Contestatiile formulate împotriva deciziilor de impunere, a actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere, deciziilor pentru regularizarea situatiei emise în conformitate cu legislatia în materie vamala, a masurii de diminuare a pierderii fiscale stabilite prin dispozitie de masuri, precum si împotriva deciziei de reverificare se solutioneaza de catre: a) structura specializata de solutionare a contestatiilor din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti, dupa caz, în a caror raza teritoriala îsi au domiciliul fiscal contestatarii, pentru contestatiile care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala, accesorii ale acestora, masura de diminuare a pierderii fiscale, în cuantum de pâna la 3 milioane lei, precum si pentru contestatiile îndreptate împotriva deciziilor de reverificare, cu exceptia celor emise de organele centrale cu atributii de inspectie fiscala”.

Curtea de apel a retinut ca, în speta, societatea reclamanta a formulat contestatie împotriva Declaratiei vamale nr. 10/18.05.2012 prin care i s-a impus plata unei sume de bani cu titlu de obligatie bugetara - dobânzi compensatorii de 492 lei contractate cu prilejul închiderii operatiunii suspensive si punerii în libera circulatie a unui autoturism introdus în tara în regim de admitere temporara, conform Declaratiei vamale nr. 12654/06.12.2006, în temeiul art. 519 din Regulamentul (CEE ) nr. 2454/93.

În opinia curtii de apel, acest act administrativ - declaratia vamala  este asimilat, conform art. 209 alin. 1 lit. a din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, enuntat mai sus, unei decizii de impunere/regularizarea situatiei privitor la o datorie vamala,  DIV-ul nefiind contestat de catre reclamanta sub nici un alt aspect.

Instanta de recurs a constatat si ca a existat o practica unitara la nivelul DGFP Bihor, care a solutionat alte contestatii formulate de aceeasi societate comerciala, al caror obiect l-a constituit masurile dispuse de organele vamale din cadrul DJAOV Arad prin alte declaratii vamale privind plata la bugetul de stat a dobânzilor compensatorii.

Drept urmare, este gresita aprecierea instantei de fond în sensul ca declaratia vamala nu face parte din categoria actelor administrative si, astfel, competenta de solutionare a contestatiei administrative revine spre solutionare DJAOV Arad, ca organ fiscal emitent al actului administrativ fiscal,  prevederile art. 209 alin.2 din OG nr. 92/2003 si art. 267 din Legea nr. 86/2006 nefiind incidente în cauza.

Decizia nr.266/CA/10.02.2014 a Curtii de Apel Oradea - Sectia a II –a civila,  de contencios administrativ si fiscal.

Prin Sentinta nr.5119/CA/10.09.2013 Tribunalul Bihor a respins ca nefondata actiunea precizata formulata de reclamanta SC W.C L. IFN SA în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F. – A.N.V – D.R A.O.V TM – DJAO V AR, pentru anularea în parte a Deciziei nr.3565/279 CU/11.06.2012 si a Declaratiei vamale de import nr.10/18.05.2012, fara cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunta astfel, instanta de fond a avut în vedere urmatoarele:

Prin Declaratia vamala nr.126542/06.12.2006, reclamanta, în temeiul disp.art.27 alin.2 din OG nr.51/1997, a solicitat BVA regimul de admitere temporara, cu exonerarea totala de la obligatia de plata a sumelor reprezentând datoria vamala, inclusiv a garantarii acestora pentru autoturismul Chevrolet serie sasiu KL1SF69TJ6B021714, având stabilit termenul de încheiere a operatiunii la data de 31 mai 2012, conform Contractului de leasing financiar nr.5467/07.11.2006, încheiat cu utilizatorul SC T C SRL.

La data de 18 mai 2012, datorita finalizarii contractului de leasing, reclamanta a încheiat regimul de admitere temporara prin punerea în libera circulatie a autoturismului, depunând Declaratia vamala de import nr.10, în baza careia i-au fost calculate si achitate taxele vamale în cuantum de 1.403 lei, comisionul vamal în cuantum de 23 lei, accize în cuantum de 248 lei, TVA în cuantum de 1.524 lei si dobânzi compensatorii în cuantum de 492 lei.

Prin contestatia formulata, reclamanta contesta legalitatea si temeinicia imputarii sumei de 492 lei reprezentând dobânzi compensatorii, invocând faptul ca regimul vamal aplicabil operatiunii de leasing financiar intern este regimul vamal de import, si nu regimul de admitere temporara, si ca în speta ar fi aplicabile dispozitiile pct.3 din Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.84/2007, conform carora pentru marfuri necomunitare ce fac obiectul operatiunii de leasing efectuate potrivit art.27 al.2 din OG nr.51/1997, nu se datoreaza dobânzi compensatorii.

Invocând incidenta în cauza a disp.at.519 din Regulamentul CEE nr.2454/93 al Comisiei de stabilire a unei dispozitii de aplicare a Regulamentului CEE nr.2193/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar, potrivit carora „atunci când se contracteaza o datorie vamala pentru produse compensatoare sau marfuri de import sub regim de perfectionare activa sau admitere temporara, dobânda compensatoare se calculeaza pe baza valorii drepturilor de import pentru intervalul de timp respectiv. Dobânda se aplica lunar începând din prima zi a lunii dupa luna în care marfurile de import pentru care se contracteaza o datorie vamala au fost plasate prima data sub regim vamal. Intervalul se încheie în ultima zi a lunii în care este contractata datoria vamala”, pârâta arata ca reclamanta datoreaza dobânzile compensatorii stabilite în sarcina sa.

Cauza supusa solutionarii este daca societatea care a solicitat si a obtinut regimul vamal de admitere temporara, pentru un autoturism de origine necomunitara introdus în tara în baza unui contract de leasing intern înainte de data aderarii României la Uniunea Europeana, regim pe care l-a încheiat dupa data aderarii, datoreaza dobânzi compensatorii la punerea în libera circulatie a bunului.

Conform pct. 2.5 din Ordinul M.F.P. nr.84/2007, „se datoreaza dobânzi compensatorii conform art.519 din Regulamentul Vamal Comunitar începând cu data aderarii”, astfel ca de la data de 1 ianuarie 2007, când România a devenit membra a U.E., prevederile art.519 din Regulamentul Vamal Comunitar se aplica, în cauza finalizarea operatiunii de leasing realizându-se dupa data aderarii României prin Declaratia vamala de punere în libera circulatie nr.10/18.05.2012. Totodata, instanta retine ca potrivit pct.4 din Anexa nr.V a Legii nr.157/2005, pentru ratificarea Tratatului privind aderarea României la Uniunea Europeana, „în cazul în care încheierea da nastere unei datorii vamale pentru a pastra echitatea între titularii autorizatiilor stabiliti în actualele state membre si cei stabiliti în noile state membre, se platesc dobânzi compensatorii la drepturile de import datorate în conditiile legislatiei comunitare de la data aderarii”.

Prin urmare, în determinarea aplicarii reglementarilor legale incidente, esential este regimul în care însasi reclamanta a plasat bunul în discutie, întrucât din interpretarea textelor mentionate reiese ca în cazul regimului vamal de admitere temporara care are ca obiect marfuri necomunitare început înainte de aderare si care se încheie dupa aderare se datoreaza dobânzi compensatorii la drepturile de import datorat în conditiile legislatiei comunitare la data aderarii. Ori, dupa cum reiese din materialul probator al dosarului, reclamanta a introdus autovehiculul în tara în regim de admitere temporara, sens în care a înregistrat Declaratia vamala de import nr.126542, prin care a solicitat regimul de admitere temporara, termenul de încheiere a operatiunii vamale fiind data de 31.05.2012.

În concluzie, instanta a retinut ca, în cazul regimului vamal de admitere temporara ce are ca obiect marfuri necomunitare început înainte de aderare si  care se încheie dupa aderare, situatie incidenta în cauza, se datoreaza dobânzi compensatorii în baza art.519 din Regulamentul CEE nr.2454/93.

Invocarea de catre reclamanta a inaplicabilitatii disp.art.519 din regulamentul Vamal Comunitar, ca urmare a faptului ca aceste dispozitii se refera numai la acele contracte de leasing încheiate conform prevederilor art.27 al.1 din OUG nr.51/1997 republicata, este eronata, câta vreme în cuprinsul dispozitiei comunitare nu se face o asemenea limitare de aplicare.

Instanta a retinut ca sustinerile reclamantei, conform carora sunt inaplicabile în speta reglementarile comunitare pentru operatiunile de admitere temporara aflate în derulare la momentul aderarii României la Uniunea Europeana nu pot fi retinute ca fiind întemeiate, întrucât potrivit art.148 al.2 din Constitutia României, „în urma aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.

Fata de aceste considerente, instanta a retinut ca reclamanta datoreaza dobânzile compensatorii aferente închiderii operatiunii de admitere temporara închisa dupa data aderarii ca urmare a obtinerii regimului vamal de admitere temporara pentru importul autoturismului de origine necomunitara prin punerea în libera circulatie a bunului.

Referitor la invocarea necompetentei de solutionare a contestatiei administrative de catre D.J.A.O.V. Arad, instanta a retinut ca declaratia vamala nu face parte din categoria actelor administrative, astfel încât competenta de solutionare apartine D.J.A.O.V. Arad, conform art.209 al.2 din OG 92/2003 coroborat cu art.267 din Legea nr.86/2006.

Pentru aceste motive si vazând în drept si disp.art.519 din Regulamentul CEE nr.2454/93, instanta a respins ca nefondata contestatia formulata si sa mentina ca legale si temeinice actele atacate.

A constatat ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata din partea pârâtei.

Împotriva acestei sentinte a declarat recurs recurenta reclamanta SC W.C.L. IFN SA solicitând admiterea recursului, desfiintarea hotarârii recurate si rejudecând cauza admiterea actiunii asa cum a fost formulata.

Arata ca instanta de fond a pronuntat o hotarâre nelegala si netemeinica prin respingerea cererii interpretând în mod gresit textele legale incidente în speta.

Instanta de fond s-a limitat doar la a indica ca temei al obligatiei de plata prevederile art. 2.5 din Ordinul MFP 84/2007 potrivit caruia se datoreaza dobânzi compensatorii conform art 519 din Regulamentul Vamal Comunitar începând cu data aderarii.

Conform prevederilor art. 27 alin 2 din O.G 51/1997 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare" bunurile mobile care sunt introduse în tara de societatile de leasing, persoane juridice române, se încadreaza în regimul vamal de import cu exceptarea de la plata a sumelor aferente tuturor drepturilor de import. "

Acest text de lege se completeaza cu dispozitiile pct. 3 din masurile unitare de aplicare a reglementarilor în domeniul taxelor vamale, TVA si accizelor datorate în vama în cazul operatiunilor de leasing aflate în derulare la data aderarii, care sunt cuprinse in Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 84 din 17 ianuarie 2007 pentru aprobarea Masurilor unitare de aplicare a reglementarilor în domeniul taxelor vamale, taxei pe valoarea adaugata si accizelor datorate în vama în cazul operatiunilor de leasing aflate în derulare la data aderarii, publicat în Monitorul Oficial nr. 80 din 1 februarie 2007, care stabileste urmatoarele: în temeiul prevederilor art. 11 alin. (5) din Hotarârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare,

În baza Legii nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana. Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Tarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheza, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) si Republica Bulgaria si România privind aderarea Republicii Bulgaria si a României la Uniunea Europeana, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 1 iunie 2005, a prevederilor cuprinse în Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar, în Regulamentul (CE) nr. 2.454/93 al Comisiei privind dispozitii de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2.913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar, în Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si în Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile ulterioare, ministrul finantelor publice emite urmatorul ordin:

ART. 1 Se aproba Masurile unitare de aplicare a reglementarilor în domeniul taxelor vamale, taxei pe valoarea adaugata si accizelor datorate în vama în cazul operatiunilor de leasing aflate în derulare la data aderarii, prevazute în anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

ART. 2 (1) Referirile la Codul fiscal din anexa reprezinta trimiteri la Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile ulterioare.

(2) Referirile la Codul vamal comunitar din anexa reprezinta trimiteri la Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92 al Consiliului.

(3) Referirile la Regulamentul vamal comunitar din anexa reprezinta trimiteri la Regulamentul (CE) nr. 2.454/93 al Comisiei. ART. 3

Agentia Nationala de Administrare Fiscala, prin Autoritatea Nationala a Vamilor si prin unitatile sale subordonate, va lua masuri pentru îndeplinirea dispozitiilor prezentului ordin. Art. 4 Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Anexa 1

Masuri unitare de aplicare a reglementarilor în domeniul taxelor vamale, taxei pe valoarea adaugata si accizelor datorate în vama în cazul operatiunilor de leasing aflate în derulare la data aderarii

1.Pentru marfurile comunitare ce fac obiectul operatiunilor de leasing efectuate conform art. 27 alin.(1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se procedeaza dupa cum urmeaza:

1.1.La expirarea termenului de derulare a contractelor de leasing se întocmesc formalitatile prevazute pentru încheierea operatiunilor din punct de vedere vamal.

1.2.La punerea în libera circulatie nu se datoreaza taxe vamale si nici dobânzi compensatorii, cu conditia prezentarii unei dovezi privind statutul comunitar al marfurilor.

1.3.Pentru marfurile comunitare ce fac obiectul operatiunilor de leasing efectuate conform art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica prevederile art. 1611 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal si prevederile pct. 86 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr.44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

Pentru marfurile comunitare ce fac obiectul operatiunilor de leasing efectuate conform art. 27 alin. (2) din ordonanta mentionata mai sus, taxa pe valoarea adaugata se calculeaza conform prevederilor art. 161 alin. (16) din Codul fiscal, respectiv conform reglementarilor în vigoare la data intrarii în vigoare a contractului.

1.4.Se datoreaza accize conform art. 2211 din Codul fiscal.

2.Pentru marfurile necomunitare ce fac obiectul operatiunilor de leasing efectuate conform art. 27 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se procedeaza dupa cum urmeaza:

2.1.La expirarea termenului de derulare a contractelor de leasing se întocmesc formalitati vamale pentru încheierea operatiunilor din punct de vedere vamal.

2.2.La punerea în libera circulatie cuantumul datoriei vamale este determinat pe baza naturii marfurilor de import, a clasificarii lor tarifare (inclusiv rata drepturilor), a valorii în vama, originii si cantitatii la momentul plasarii lor sub regim, conform alin. (16) al pct. 4 "Uniunea vamala" din anexa nr. V la Tratatul dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania. Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Tarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheza, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) si Republica Bulgaria si România privind aderarea Republicii Bulgaria si a României la Uniunea Europeana, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, ratificat prin Legea nr. 157/2005.

2.3.Se datoreaza taxa vamala din Tariful vamal de import al României în vigoare la momentul depunerii declaratiei vamale de admitere temporara.

2.4.Taxa vamala prevazuta la pct. 2.3 se calculeaza la valoarea reziduala stabilita prin contractul de leasing, care nu poate fi mai mica de 20% din valoarea de intrare.

2.5.Se datoreaza dobânzi compensatorii conform art. 519 din Regulamentul vamal comunitar, începând cu data aderarii.

2.6.în ceea ce priveste TVA, se aplica prevederile art. 1322 alin. (2) si ale art. 136 alin. (3) din Codul fiscal.

2.7.Se datoreaza accize conform art. 2211 din Codul fiscal.

3.Pentru marfurile necomunitare ce fac obiectul operatiunilor de leasing efectuate conform art. 27 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se procedeaza dupa cum urmeaza:

3.1.La expirarea termenului de derulare a contractelor de leasing se întocmesc formalitatile prevazute pentru încheierea operatiunilor din punct de vedere vamal.

3.2.Taxa vamala înregistrata la plasarea marfurilor sub regim este cea din Tariful vamal de import al României în vigoare la momentul depunerii declaratiei vamale.

3.3.Taxa vamala prevazuta la pct. 3.2 se calculeaza la valoarea reziduala stabilita prin contractul de leasing, care nu poate fi mai mica de 20% din valoarea de intrare.

3.4.Nu se datoreaza dobânzi compensatorii.

3.5.Se datoreaza TVA si se calculeaza conform prevederilor art. 161 alin. (16) din Codul fiscal, respectiv conform reglementarilor în vigoare la data intrarii în vigoare a contractului.

3.6.Se datoreaza accize conform art. 2211 din Codul fiscal.

Conform acestor texte legale in vigoare din 2007 si pâna în prezent s-a stabilit cu exactitate modul de calcul a datoriilor bugetare, inclusiv dobânzi compensatorii, pentru marfurile necomunitare ce fac obiectul operatiunilor de leasing efectuate conform prevederilor art. 27 alin 2 din OG 51/1997 republicata, în sensul ca pentru acestea nu se datoreaza dobânzi compensatorii.

Astfel ca, potrivit acestor dispozitii legale, în momentul închiderii contractelor de leasing ale recurentei aflate în derulare la momentul aderarii României la UE, cum este si cazul din prezenta speta, nu este justificata  si nici legala perceperea dobânzilor compensatorii prevazute de art. 519 din Regulamentul Vamal comunitar, deoarece aceste dispozitii se refera numai la acele contracte de leasing încheiate conform prevederilor articolului 27 al. 1 din OUG 51/1997 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare adica pentru " bunurile mobile care sunt introduce in tara de catre utilizatori , persoane juridice romane sau straine, in baza unor contracte de leasing încheiate cu societati de leasing , persoane juridice straine" ceea ce nu este cazul pentru societate, care este o persoana juridica romana.

Cu toate acestea instanta de fond nu analizeaza nici unul din aceste aspecte oferind doar o motivatie superficiala si generica.

Interpretarea privind obligativitatea platii de dobânzi compensatorii raportat la prevederile OG 51/1997 facuta de instanta de fond este gresita iar punctul de vedere prezentat a fost sustinut initial de DGFP Bihor în doua Decizii prin care a fost exonerata de la plata acestor dobânzi compensatorii percepute nelegal.

Referitor la chestiunea prealabila procedurala, considera ca instanta de fond s-a pronuntat in mod gresit .

Din punct de vedere procedural, pârâta intimata nu avea competenta de a retine spre solutionare contestatia, societatea considerând ca în mod legal contestatia ar fi trebuit trimisa spre solutionare organului competent, respectiv DGFP Bihor - Serviciul de solutionare contestatii in conformitate cu prev art. 209 alin 1 lit a din OG 92/2003.

Cu toate acestea DJAOV ARAD, desi nu avea nici un fel de competenta în acest sens, a retinut spre solutionare contestatia , comunicând un refuz nelegal si abuziv, adoptat în baza prevederilor art. 209 alin 2 din OG 92/2003, text de lege care nu este aplicabil în prezenta speta.

Conform prevederilor art. 209 alin 1 lit. a din OG 92/2003 :

(1)Contestatiile formulate împotriva deciziilor de impunere, a actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere, deciziilor pentru regularizarea situatiei emise în conformitate cu legislatia în materie vamala, a masurii de diminuare a pierderii fiscale stabilite prin dispozitie de masuri, precum si împotriva deciziei de reverificare se solutioneaza de catre:

a) structura specializata de solutionare a contestatiilor din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti, dupa caz, în a caror raza teritoriala îsi au domiciliul fiscal contestatarii, pentru contestatiile care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala, accesorii ale acestora, masura de diminuare a pierderii fiscale, în cuantum de pâna la 3 milioane lei, precum si pentru contestatiile îndreptate împotriva deciziilor de reverificare, cu exceptia celor emise de organele centrale cu atributii de inspectie fiscala;

(2)Contestatiile formulate împotriva altor acte administrative fiscale se solutioneaza de catre organele fiscale emitente.

Atâta vreme cât prin DVI-ul contestat se impune plata unor sume de bani cu titlu de obligatie bugetara, în speta dobânzi compensatorii, actul administrativ este asimilat unei decizii de impunere/regularizarea situatiei privitor la o datorie vamala, necontestand DVI-ul sub nici un alt aspect, motiv pentru care in prezenta speta se aplica prevederile art 209 alin 1 lit.a din OG 92/2003 rep.

În drept a invocat dispozitiile art. 304 ind.1 Cod procedura civila vechi aplicabil spetei, ar. 8 din legea 554/2004 republicata, art.100 din Legea nr.86/2006 precum si toate textele legale invocate in cuprinsul cererii noastre de recurs.

Intimatii legal citati nu au formulat întâmpinare.

Instanta de recurs, analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, cât si din oficiu, prin prisma motivelor de ordine publica, a retinut ca  este fondat, pentru urmatoarele considerente:

În conformitate cu prevederile art. 209 alin. 1 lit. a din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala: „(1) Contestatiile formulate împotriva deciziilor de impunere, a actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere, deciziilor pentru regularizarea situatiei emise în conformitate cu legislatia în materie vamala, a masurii de diminuare a pierderii fiscale stabilite prin dispozitie de masuri, precum si împotriva deciziei de reverificare se solutioneaza de catre: a) structura specializata de solutionare a contestatiilor din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti, dupa caz, în a caror raza teritoriala îsi au domiciliul fiscal contestatarii, pentru contestatiile care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala, accesorii ale acestora, masura de diminuare a pierderii fiscale, în cuantum de pâna la 3 milioane lei, precum si pentru contestatiile îndreptate împotriva deciziilor de reverificare, cu exceptia celor emise de organele centrale cu atributii de inspectie fiscala”.

Curtea de apel a retinut ca, în speta, societatea reclamanta a formulat contestatie împotriva Declaratiei vamale nr. 10/18.05.2012 prin care i s-a impus plata unei sume de bani cu titlu de obligatie bugetara - dobânzi compensatorii de 492 lei contractate cu prilejul închiderii operatiunii suspensive si punerii în libera circulatie a unui autoturism introdus în tara în regim de admitere temporara, conform Declaratiei vamale nr. 12654/06.12.2006, în temeiul art. 519 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93.

În opinia curtii de apel, acest act administrativ - declaratia vamala  este asimilat, conform art. 209 alin. 1 lit. a din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, enuntat mai sus, unei decizii de impunere/regularizarea situatiei privitor la o datorie vamala,  DIV-ul nefiind contestat de catre reclamanta sub nici un alt aspect.

Instanta de recurs a constatat si ca a existat o practica unitara la nivelul DGFP Bihor, care a solutionat alte contestatii formulate de aceeasi societate comerciala, al caror obiect l-a constituit masurile dispuse de organele vamale din cadrul DJAOV Arad prin alte declaratii vamale privind plata la bugetul de stat a dobânzilor compensatorii.

Drept urmare, este gresita aprecierea instantei de fond în sensul ca declaratia vamala nu face parte din categoria actelor administrative si, astfel, competenta de solutionare a contestatiei administrative revine spre solutionare DJAOV Arad, ca organ fiscal emitent al actului administrativ fiscal,  prevederile art. 209 alin.2 din OG nr. 92/2003 si art. 267 din Legea nr. 86/2006 nefiind incidente în cauza.

În consecinta, în baza considerentelor expuse, în temeiul prevederilor art. 312 Cod procedura fiscala, cu raportare la prevederile art. 304 punctul 9 din acelasi cod si ale art. 209 alin. 1 lit. a din OG nr. 92/2003, Curtea de Apel Oradea a admis ca fondat recursul declarat de recurenta SC W.C.L. IFN SA Oradea împotriva sentintei nr. 5119/CA/10.09.2013 pronuntata de Tribunalul Bihor, pe care a modificat-o în totalitate în sensul admiterii în parte a actiunii formulate de reclamanta SC WCL IFN SA Oradea, anularii Deciziei nr. 3565/279 CU/11.06.2012 emisa de pârâta ANAF-DRAOV TIMISOARA-DJAOV ARAD si a trimis contestatia formulata de reclamanta SC WCL IFN SA Oradea împotriva Declaratiei vamale nr. 10/18.05.2012, înregistrata la DJAOV Arad sub nr. 3420/05.06.2012, spre solutionare catre DGRFP Cluj Napoca- AJFP Bihor. De asemenea, în baza acelorasi considerente, a respins restul capetelor de cerere formulate de reclamanta.

În temeiul prevederilor art. 274 Cod procedura civila, instanta a obligat intimata la plata sumei de 6,15 lei, cu titlu de  cheltuieli de judecata în fond si recurs, reprezentând taxe judiciare de timbru.

Domenii speta

Spete similare