Faliment – Contestaţie.

Faliment – Contestaţie.

-Legea nr. 58/1934, art. 61 alin. 1 coroborat cu art. 62 alin. 4 şi cu art. 106

-Legea nr. 85/2006, art. 66 alin. 1, art. 67 şi art. 73 alin. 3

Valabilitatea obligaţiei cambiale constatată prin bilete la ordin investite cu formulă executorie şi care constituie titlu executoriu este contestată, potrivit legii speciale. Fiind astfel contestată, creanţa nu poate fi înscrisă definitiv în tabelul de creanţe, ci doar în mod provizoriu, din moment ce în procedura legii speciale există posibilitatea anulării biletelor la ordin. Greşita aplicare a dispoziţiilor art. 64 alin. 4 în loc de art. 73 alin. 3 din Legea nr. 85/2006.

(CURTEA DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA A VI-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 1024/R din 14.05.2013)

I. La data de 12.09.2012, creditorul O.C.V. a formulat contestaţie la tabelul preliminar al creanţelor asupra societăţii debitoare M H SA, solicitând înscrierea sa în tabel cu întreaga creanţă pretinsă de 935.128 lei şi neafectată de nicio condiţie.

În motivarea contestaţiei, se arată că suma este datorată de debitoare în temeiul a două bilete la ordin învestite cu formulă executorie, care constituie titluri executorii împotriva debitoarei, astfel că administratorul judiciar nu mai avea dreptul de a face verificări suplimentare cu privire la creanţa pretinsă şi trebuia să o admită la masa credală ca o creanţă certă, neafectată de vreo condiţie suspensivă.

În drept, s-au invocat art. 73 şi art. 66 alin.1 din Legea nr. 85/2006.

II. Prin Sentinţa civilă nr. 1625/19.02.2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a Civilă în dosarul nr. 23405/3/2012/a1, a fost respinsă ca neîntemeiată contestaţia formulată de creditorul O.C.V.

Pentru a dispune astfel, judecătorul sindic a reţinut următoarele:

Pretenţiile băneşti ale contestatorului O.C.V. rezultă din două bilete la ordin emise de SC M G SRL şi avalizate de debitoarea SC M H SA, bilete emise pentru suma totală de 935.128 lei, în vederea plăţii facturilor proforma nr. T37/2011 şi nr. T42.

Emitentul SC M G SRL a făcut plăţi către contestator, în calitate de beneficiar al instrumentelor de plată, aspect ce rezultă din faptul că destinaţia plăţilor a fost plata parţială a facturilor ce au stat la baza emiterii biletelor la ordin, astfel încât debitul aferent acestor bilete la ordin, care poate fi pretins fie de la debitoarea-avalist, fie de la emitent, este în prezent în cuantum de 617.500 lei. A admite că de la debitoare se poate pretinde întreaga sumă de 935.128 lei, în pofida plăţilor făcute deja de emitentul biletelor, în calitate de prim debitor ţinut să execute instrumentele de plată, ar însemna o îmbogăţire fără justă cauză a contestatorului, care ar încasa de două ori aceeaşi sumă de 317.628 lei.

Pe de altă parte, instanţa de fond a mai constatat că, anterior deschiderii procedurii insolvenţei faţă de debitoare, atât debitoarea-avalist, cât şi emitentul celor două bilete la ordin au formulat opoziţii la executarea acestor instrumente de credit şi cerere în anulare lor, înregistrate pe rolul Judecătoriei Sectorului … Bucureşti sub nr. 19897/300/2012, nr. 24341/300/2012 şi nr. 18371/300/2012, în care se pune în discuţie valabilitatea înscrisurilor de care se prevalează contestatorul, solicitându-se instanţei de drept comun anularea lor. Prin urmare, creanţa pretinsă de contestator, aferentă biletelor atacate în dosarele civile menţionate, prezenta un caracter litigios încă de la deschiderea procedurii, fiind afectată de condiţia suspensivă a respingerii, prin hotărâri judecătoreşti irevocabile, a opoziţiilor la executare şi a cererii în anulare promovate de debitoare şi de emitentul biletelor la ordin. În consecinţă, dreptul de creanţă al contestatorului, rezultat din cele două bilete la ordin, este un drept litigios şi necert, afectat de condiţia soluţionării irevocabile a dosarelor aflate pe rolul instanţei de drept comun, astfel că instanţa a apreciat că în mod corect administratorul judiciar a dispus înscrierea contestatorului la masa credală numai cu creanţa de 617.500 lei şi afectată de condiţie suspensivă.

III. Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs creditorul O.C.V., solicitând modificarea în tot a hotărârii atacate, în sensul admiterii contestaţiei astfel cum a fost formulată.

În motivarea recursului, creditorul a reluat susţinerile formulate în cuprinsul contestaţiei, privind imposibilitatea administratorului judiciar de a verifica acele creanţe constatate prin titluri executorii, astfel cum se prevede în art. 66 alin.1 din Legea nr. 85/2006. În condiţiile formulării opoziţiilor la executarea biletelor la ordin, judecătorul sindic a ales să tranşeze litigiul, chiar şi în lipsa unei hotărâri a instanţei de executare care să constate nevalabilitatea biletelor la ordin. În opinia recurentului, se impunea admiterea contestaţiei, urmând ca în cazul în care debitoarele ar fi obţinut vreo hotărâre favorabilă în opoziţiile la executare, să se dispună ulterior rectificarea tabelului de creanţe.

În drept, a fost invocată încălcarea şi aplicarea greşită a legii (art. 304 pct.9 C.pr.civ.).

IV. Analizând hotărârea atacată, în raport de motivele de recurs şi de probele administrate, Curtea a constatat că recursul este întemeiat, însă în limitele şi pentru următoarele considerente:

Dreptul de creanţă invocat de recurent s-a născut din două titluri de credit – biletul la ordin BRMA3AA 0389598 şi biletul la ordin BRMA3AA 0389600, ambele emise de SC M G SRL şi avalizate de către debitoarea SC M H SA, beneficiar fiind O.C.V.

În cadrul executării cambiale declanşate de beneficiarul posesor al biletelor la ordin, emitentul şi avalistul au formulat opoziţii la executare, ce fac obiectul dosarelor nr. 19897/300/2012 şi nr. 24341/300/2012 aflate pe rolul Judecătoriei Sectorului … Bucureşti, unde au solicitat anularea titlurilor de valoare.

Este adevărat că, potrivit art. 66 alin.1 din Legea nr. 85/2006, creanţele constatate prin titluri executorii sunt exceptate de la procedura de verificare prevăzută lege (art. 67).

De asemenea, cele două bilete la ordin au fost învestite cu formula executorie şi reprezintă titluri executorii, potrivit art. 61 alin.1 coroborat cu art. 106 din Legea nr. 58/1934.

Procedura de verificare a creanţelor prevăzută de art. 67 din Legea nr. 85/2006 constă în cercetarea amănunţită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă şi prioritatea fiecărei creanţe.

În speţă, administratorul judiciar nu a verificat valabilitatea biletelor la ordin şi nu a contestat sumele de bani înscrise în titlu, ci doar a constatat că obligaţia cambială a fost stinsă în parte prin plată. Această intervenţie a administratorului judiciar nu încalcă prevederile art. 66 alin.1 din Legea nr. 85/2006, întrucât plata biletelor la ordin este ulterioară emiterii titlurilor, nu vizează existenţa creanţei, ci executarea ei.

Potrivit art. 43 alin.2 şi 3 coroborat cu art. 106 din Legea nr. 58/1934, posesorul titlului nu poate refuza o plată parţială, iar în caz de plată parţială debitorul poate cere să i se facă pe titlu menţiune de această plată şi să i se dea o chitanţă. Având în vedere că plăţile parţiale s-au efectuat în speţă prin virament bancar, nu s-a făcut vreo menţiune despre acestea pe biletele la ordin, fiind încuviinţată executarea integrală. Cu toate acestea, Curtea a reţinut că recurentul nu a contestat primirea plăţilor parţiale efectuate de SC M G SRL în contul celor două bilete la ordin. Ca efect al plăţii de către emitentul debitor cambial principal, se stinge în mod corespunzător şi obligaţia debitorului de regres avalist (în speţă, debitoarea SC M H SA).

Ca urmare, în mod corect a fost înscris creditorul în tabel cu o creanţă chirografară în cuantum de 617.500 lei.

Pe de altă parte, astfel cum s-a arătat mai sus, valabilitatea obligaţiei cambiale este contestată potrivit legii speciale, urmând ca în opoziţiile la executare să fie administrat un probatoriu complet şi să se stabilească existenţa sau inexistenţa dreptului de creanţă. Aşadar, creanţa nu putea fi înscrisă definitiv, din moment ce în procedura legii speciale există posibilitatea anulării biletelor la ordin.

Din perspectiva necesităţii administrării de probe suplimentare, anume soluţia ce se va pronunţa în litigiul cambial, se poate admite soluţia înscrierii provizorii a creanţei în tabelul definitiv, conform art. 73 alin.3 din Legea nr. 85/2006.

În ceea ce priveşte aplicarea art. 64 alin.4 din Legea nr. 85/2006, reţinut ca temei al înscrierii creanţei sub condiţie suspensivă, Curtea a constatat aplicarea greşită a legii.

Creanţa recurentului nu era afectată de modalitatea condiţiei suspensive.

Potrivit art. 1400 din Noul Cod civil, condiţia este suspensivă atunci când de îndeplinirea sa depinde eficacitatea obligaţiei.

S-a reţinut de către prima instanţă că evenimentul viitor şi nesigur de care depinde existenţa creanţei este respingerea opoziţiilor la executare.

Această condiţie nu poate fi calificată însă ca suspensivă întrucât eficacitatea obligaţiei cambiale nu depinde de soluţionarea opoziţiei la executare.

Astfel, biletul la ordin învestit cu formula executorie reprezintă titlu executoriu, potrivit art. 61 alin.1 coroborat cu art. 106 din Legea nr. 58/1934. Formularea opoziţiei nu suspendă de drept executarea cambială, astfel cum rezultă din prevederile art. 62 alin.4 din Legea nr. 58/1934.

Din aceste prevederi legale rezultă că titlul de creanţă îşi produce efectele indiferent de formularea unor acţiuni în justiţie ce pun discuţie valabilitatea titlului. Admiterea unor asemenea acţiuni şi anularea titlului de valoare determină desfiinţarea obligaţiei, ceea ce este specific unei condiţii rezolutorii, conform art. 1401 alin.1 din Noul Cod civil. În sprijinul acestei interpretări vine şi prezumţia legală stabilită la art. 1401 alin.2 din Noul Cod civil, privind calificarea condiţiei ca rezolutorie ori de câte ori scadenţa obligaţiilor principale precedă momentul la care condiţia s-ar îndeplini. Or, este evident că scadenţa obligaţiei cambiale este anterioară soluţionării opoziţiilor formulate de debitori.

Pe de altă parte, potrivit art. 64 alin.4 din Legea nr. 85/2006, creanţele nescadente sau sub condiţie la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credală şi vor fi îndreptăţite să participe la distribuiri de sume în măsura îngăduită de prezenta lege.

În schimb, art. 64 alin.5 din Legea nr. 85/2006, referindu-se la efectele condiţiei suspensive în privinţa tratamentului creanţei în procedura insolvenţei, prevede că titularii creanţelor sub condiţie suspensivă la data deschiderii procedurii vor fi îndreptăţiţi să voteze şi să participe la distribuiri numai după îndeplinirea condiţiei respective.

Legea a instituit astfel un tratament diferenţiat între creanţa afectată de o condiţie suspensivă şi cea afectată de o condiţie rezolutorie. De aceea, se impune ca în tabelul de creanţe să fie înscrisă corect modalitatea creanţei.

În consecinţă, întrucât recurentul nu este titularul unei creanţe sub condiţie suspensivă, aceasta trebuie înscrisă provizoriu potrivit art. 64 alin.4 din Legea nr. 85/2006, nefiind însă aplicabile dispoziţiile art. 64 alin.5 din acelaşi act normativ.

În temeiul art. 312 alin.1-3 raportat la art. 304 pct.9 C.pr.civ. 1865, a admis recursul, a modificat sentinţa recurată în sensul că, pe fond, a admis în parte contestaţia şi a dispus înscrierea creditorului în tabelul creanţelor cu suma de 617.500 lei, creanţă chirografară, în mod provizoriu.

Domenii speta

Spete similare