Noţiunea de "desfiinţare" la care se referă art. 50 alin. 2 şi 21, respectiv, art. 501 din Legea nr. 10/2001, include atât anularea contractului, cât şi situaţia în care contractul este lăsat fără efect prin admiterea acţiunii în revendicare.

Noţiunea de "desfiinţare" la care se referă art. 50 alin. 2 şi 21, respectiv, art. 501 din Legea nr. 10/2001, include atât anularea contractului, cât şi situaţia în care contractul este lăsat fără efect prin admiterea acţiunii în revendicare.

Legea nr. 10/2001

Domeniu pretenţii

Analizând decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea reţine următoarele:

Prin contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate nr. 1898/24.06.1997 încheiat cu P.M.B, în calitate de vânzător, prin reprezentant S.C. AVL Berceni S.A., reclamanţii D.M şi D.L au dobândit în proprietate locuinţa situată în Bucureşti, Calea Şerban Vodă nr. 224, et. 1, ap. 4, sector 4.

Prin sentinţa civilă nr. 2157/11.04.2008 pronunţată de J.S.4 Bucureşti în dosarul nr. 6275/4/2007 s-a constatat preluarea abuzivă a imobilului apartamentul nr. 4 situat în Bucureşti Calea Şerban Vodă nr.224, etaj 1, sector 4, trecut în proprietatea statului în baza Decretului nr. 92/1950, iar recurenţii D.M şi D.L, pârâţi în acel dosar, au fost obligaţi să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie numitelor G.J şi I.A apartamentul nr. 4 situat în Bucureşti Calea Şerban Vodă nr. 224, et. 1, sector 4.

Sentinţa civilă nr. 2157/11.04.2008 pronunţată de J.S.4 Bucureşti în dosarul nr. 6275/4/2007 a fost schimbată în parte de T.B, care, prin decizia civilă nr. 1590/27.11.2008 a admis apelul şi a respins capătul de cerere având ca obiect revendicare, ca neîntemeiat. Prin decizia civilă nr. 1334/27.10.2009, C.A.B a admis recursul declarat de numitele G.J şi I.A, a respins apelul, ca nefondat, fiind menţinută astfel soluţia pronunţată de judecătorie, soluţie devenită irevocabilă.

Motivul de recurs prin care recurentul pârât invocă greşita respingere de către instanţă a excepţiei lipsei calităţii sale procesuale pasive este neîntemeiat.

Astfel, conform art. 50 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, restituirea preţului plătit de chiriaşii ale căror contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu eludarea prevederilor Legii nr. 112/1995, au fost desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, precum şi restituirea preţului de piaţă al imobilelor, privind contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, care au fost desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, se face de către M.F din fondul extrabugetar constituit în temeiul art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995, cu modificările ulterioare.

Această dispoziţie legală stabileşte calitatea procesuală pasivă a M.F.P în procesele pentru restituirea preţului plătit de chiriaşii ale căror contracte de vânzare-cumpărare încheiate în temeiul prevederilor Legii nr. 112/1995, au fost desfiinţate. Astfel, M.F este partea obligată în cadrul raporturilor juridice avute în vedere de textul menţionat. Nu se poate susţine că în cauză ar fi aplicabile dispoziţiile generale în materie de evicţiune prevăzute de Codul civil în situaţia în care au fost adoptate dispoziţiile speciale derogatorii menţionate.

În consecinţă, Curtea constată că în mod corect instanţele au apreciat că, în baza acestei dispoziţii legale, calitatea procesuală pasivă în cadrul acţiunilor prevăzute de textul legal aparţine M.F.B.

Motivul de recurs prin care recurentul pârât a susţinut că reclamanţii nu au făcut dovada unei hotărâri judecătoreşti irevocabile de anulare a contractului lor de vânzare cumpărare, situaţie în care nu ar fi îndreptăţiţi la restituirea preţului de piaţă al imobilului este, de asemenea, nefondat.

Art. 501 din Legea nr. 10/2001 prevede că proprietarii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, au fost desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile au dreptul la restituirea preţului de piaţă al imobilelor, stabilit conform standardelor internaţionale de evaluare.

Noţiunea de "desfiinţare" la care se referă art. 50 alin. 2 şi 21, respectiv, art. 501 din Legea nr. 10/2001, include atât anularea contractului, cât şi situaţia în care contractul este lăsat fără efect prin admiterea acţiunii în revendicare. Astfel, sunt aplicabile dispoziţiile legii speciale şi pentru cazul în care cumpărătorul a pierdut imobilul prin admiterea acţiunii în revendicare, efectele fiind aceleaşi ca în cazul anulării contractului de vânzare - cumpărare, şi anume, cumpărătorul este lipsit de proprietatea bunului.

Susţinerea recurentului pârât în sensul că, pentru a se putea cere valoarea de piaţă, este necesară o hotărâre judecătorească care să reţină buna credinţă la încheierea contractului de vânzare cumpărare nu poate fi reţinută. Astfel cum s-a arătat mai sus, chiriaşii cumpărători au dreptul la restituirea preţului de piaţă în ipoteza în care, menţinându-se valabilitatea contractului de vânzare - cumpărare încheiat în temeiul Legii nr.112/1995, au fost evinşi prin efectul admiterii acţiunii în revendicare, prin compararea titlurilor. Aceasta este situaţia din speţă, reclamanţii fiind evinşi prin admiterea acţiunii în revendicare, fără ca titlul lor de proprietate să fi fost anulat. Mai mult, respectarea Legii nr. 112/1995 la încheierea respectivului contract de vânzare-cumpărare a fost constatată irevocabil de instanţele judecătoreşti în procesul finalizat prin pronunţarea deciziei civile nr. 1509/2006 a C.A.B proces în care acţiunea în nulitatea contractului de vânzare-cumpărare al reclamanţilor din prezenta cauză a fost respinsă.

Criticile recurentului pârât referitoare la valoarea de piaţă a imobilului, astfel cum rezultă aceasta din expertiza efectuată la fond, au fost formulate pentru prima dată în recurs, motiv pentru care nu pot fi primite. Astfel, este inadmisibil a se formula pentru prima dată în recurs critici care nu au fost invocate în faza procesuală a apelului.

Reţinând că motivele de recurs invocate de recurentul pârât, prevăzute de art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă nu sunt întemeiate, văzând prevederile art. 312 alin. 1, Curtea va respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul pârât M.F.B împotriva deciziei civile nr. 186 A/23.02.2012 pronunţată de T.B.

Motivul de recurs invocat de recurenţii reclamanţi, prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, referitor la greşita aplicare a legii în ceea ce priveşte respingerea cererii de acordare a preţului de piaţă şi pentru terenul în suprafaţă de 37,98 mp situat sub construcţie, este întemeiat.

Curtea constată că dispoziţiile art. 33 din H.G. nr. 20/1996 şi art. 35 din Legea nr. 18/1991 au fost greşit aplicate de instanţe, din actele dosarului rezultând dreptul de proprietate al cumpărătorilor asupra terenului.

Astfel, din examinarea contractului de vânzare-cumpărare nr. 1898/24.06.1997, rezultă că reclamanţii au cumpărat, odată cu locuinţa, şi o cotă indiviză de 16,16% din părţile de folosinţă comune ale imobilului şi 37,98 mp teren situat sub construcţie. Din extrasul de C.F de la fila 21 din dosarul Curţii rezultă, de asemenea, că recurenţii reclamanţi aveau un drept de proprietate asupra terenului de sub construcţie.

Prin sentinţa civilă nr. 2157/11.04.2008 pronunţată de J.S.4 Bucureşti, reclamanţii din prezenta cauză au fost obligaţi să lase reclamanţilor din acel dosar, în deplină proprietate şi posesie, apartamentul care formează obiectul contractului de vânzare-cumpărare menţionat şi suprafaţa de 37,98 mp teren situat sub construcţie.

În consecinţă, Curtea constată că preţul de piaţă al imobilului dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare şi pierdut prin efectul admiterii acţiunii în revendicare include şi valoarea terenului situat sub construcţie.

În această situaţie, valoarea de piaţă a imobilului, incluzând şi terenul de sub construcţie, astfel cum a fost reţinută prin raportul de expertiză efectuat în cauză, este de 383.836 lei. Având în vedere aceste aspecte, reţinând că motivul de recurs invocat de recurenţii reclamanţi, prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă este întemeiat, văzând prevederile art. 312 alin. 1 şi 3, Curtea va admite recursul declarat de recurenţii-reclamanţi împotriva deciziei civile nr. 186 A/23.02.2012 pronunţată de T.B, va modifică decizia recurată, în parte, în sensul că va admite apelul reclamanţilor, va schimba sentinţa în sensul că va obligaţia pârâtului către reclamanţi la plata valorii de piaţă a imobilului este în cuantum de 383.836 lei.

Decizia civilă nr. 1501 R/17.09.2012, Curtea de Apel Bucureşti,  Secţia a IV-a Civilă

Domenii speta

Spete similare