Fond funciar

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TULCEA

SECTIA CIVILA SI PENALA

SENTINŢA CIVILĂ NR. 1093

Şedinţa publică de la 25 Martie 2013

Prin acţiunea înregistrată la data de ………. pe rolul Judecătoriei Tulcea sub nr. ……., reclamanţii ………. au solicitat în contradictoriu cu pârâţii ……….. anularea titlului de proprietate nr. ………., eliberat în favoarea defunctei ……….., suspendarea executării actului atacat şi obligarea pârâţilor la eliberarea unui nou titlu de proprietate în conformitate cu situaţia juridică succesorală legală şi reală, existentă la data decesului numitului ……...

În motivare, reclamanţii au arătat că sunt moştenitorii numitului ………. decedat la data de ……... La data deschiderii succesiunii au rămas ca moştenitori fii acestuia, trei la număr, două fiice, ……….. fiu renunţător, împreună având calitatea de fraţi buni, alături de mama vitregă, ………. Au mai arătat reclamanţii că din căsătoria tatălui lor cu ………. nu au rezultat copii. Dintr-o regretabilă eroare comisia locală a emis titlul de proprietate atacat doar pe numele mamei lor vitrege, cea de-a doua soţie a titularului de drept, autorul  lor ………. Au invocat reclamanţii faptul că la data deschiderii succesiunii, copii defunctului sunt chemaţi la succesiune alături de soţul supravieţuitor, prin urmare aveau vocaţie succesorală iar emiterea titlului de proprietate numai pe numele mamei vitrege nu se justifică. Au mai arătat reclamanţii că menţinerea titlului de proprietate atacat în forma sa actuală le-ar aduce grave prejudicii, dat fiind faptul că, în prezent, introducerea unei noi cereri privind reconstituirea dreptului de proprietate nu este posibilă, fiind expirat termenul imperativ impus de lege iar numita ………. a decedat fără a lăsa moştenitori legali sau testamentari. Au susţinut reclamanţii că defuncta ………., fără ştirea lor, a iniţiat procedura de obţinere a titlului de proprietate şi nu a menţionat şi numele celorlalţi moştenitori.

În drept, au fost invocate prevederile art. 939 Cod civil, Legea nr. 554/2004, Legea nr. 18/1991.

În susţinerea acţiunii, reclamanţii au anexat în fotocopie înscrisuri reprezentate de acte de stare civilă (fila 5-10).

Conform dispoziţiilor instanţei s-a ataşat dosarul nr. ……… al Judecătoriei Tulcea, în care a fost depusă documentaţia ce au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. ……… în favoarea numitei ……….. (fila 41-46 dosar ataşat).

În acelaşi dosar, prin adresa nr. ………, Primăria comunei Frecăţei a înaintat extrase din registrele agricole pentru sat Poşta anii 1974-1980, 1981-1985, 1986-1990 (fila 64-68 dosar ataşat).

Legal citat pârâtul ……….. a formulat întâmpinare prin care a invocat pe cale de excepţie autoritatea de lucru judecat raportat la Sentinţa civilă nr. …….. pronunţată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr. ………, definitivă şi irevocabilă prin nerecurare (fila 40).

Legal citat, pârâtul ………. a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, motivat de faptul că titlul de proprietate în cauză a fost emis la solicitarea ………. (fila 49).

La rândul său, pârâta ……….. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii motivat de faptul că prin hotărârea ……… nr. ………. s-a validat propunerea comisiei comunale, fiind inclusă defuncta ………. în anexa 2a. A arătat pârâta că stabilirea dreptului de proprietate privată se face la cerere, în condiţiile prevăzute de lege, pe baza situaţiei terenurilor deţinute de C.A.P. la data de ……, a celor înscrise în sistemul cadastral general şi în registrul agricol al localităţii. Reclamanţii, deşi erau persoane îndreptăţite la reconstituire, în calitate de moştenitori ai defunctului …………, nu au formulat niciodată o cerere în termenul prevăzut de legile sucesive în materia fondului funciar. După decesul numitei ………, prin cererea nr. …….., reclamanţii s-au adresat comisiei comunale însă în vederea revocării titlului de proprietate nr. ………, cerere ce a fost respinsă de ……….. (fila 63-64). 

 La termenul de judecată din data de ……… instanţa a pus în discuţia părţilor prezente excepţiile invocate de pârâţii …………

Totodată, s-a invocat de către pârâta ……… excepţia lipsei de interes în formularea acţiunii iar din oficiu s-a invocat excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtei …………..

Analizând actele şi lucrările dosarului, în temeiul art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, instanţa urmează a se pronunţa asupra excepţiilor invocate, dând prioritate în analiza sa excepţiei de fond absolute şi dirimante a autorităţii lucrului judecat.

Potrivit prevederilor art. 1201 Cod civil este lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcută de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate, iar potrivit prevederilor art. 163 alin. 1 Cod procedură civilă "(...) nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeaşi cauză, acelaşi obiect şi de aceeaşi parte înaintea mai multor instanţe". De asemenea, art. 166 Cod procedură civilă vine în întâmpinarea impedimentelor ce pot decurge din similitudinea de situaţii definitiv soluţionate prin reglementarea excepţiei autorităţii de lucru judecat.

Se reţine că prin acţiunea înregistrată la data de …….. pe rolul Judecătoriei Tulcea sub nr. ………, reclamanţii ……….. au solicitat în contradictoriu cu pârâţii ……….., anularea titlului de proprietate nr. ………., emis în favoarea numitei ………...

Prin Sentinţa civilă nr. ………, Judecătoria Tulcea a respins acţiunea formulată de reclamanţi ca inadmisibilă.

S-a reţinut în considerentele acestei hotărâri că în toate situaţiile în care se solicită anularea unui act juridic, chemarea în judecată a tuturor părţilor implicate în emiterea acestuia, iar în special a titularului dreptului înscris în titlu, reprezintă o condiţie necesară, constituind un caz de coparticipare procesuală obligatorie iar neîndeplinirea ei face acţiunea inadmisibilă. Necesitatea chemării în judecată a titularului dreptului înscris în actul juridic a cărui anulare se solicită, respectiv a moştenitorilor acestuia rezidă în necesitatea asigurării tuturor garanţiilor principiului dreptului la un proces echitabil. Astfel, hotărârea pronunţată nu ar avea autoritate de lucru judecat iar reclamanţii au deschisă posibilitatea de a formula o nouă acţiune judiciară având ca obiect anularea titlului de proprietate, însă cu respectarea normelor legale privind stabilirea cadrului procesual din punct de vedere al obiectului şi părţilor.

Sentinţa mai sus menţionată a rămas definitivă şi irevocabilă prin nerecurare.

În cercetarea îndeplinirii cerinţelor impuse de Codul civil prin raportare la Sentinţa civilă nr. …….. pronunţată de Judecătoria Tulcea, instanţa reţine ca fiind confirmată identitatea de părţi în sensul art. 1201 Cod civil, precum şi identitatea de obiect şi de cauză.

Totuşi, în materie de lucru judecat, interesează şi ceea ce a făcut obiectul dezbaterilor contradictorii în faţa instanţei şi ceea ce, în cele din urmă, aceasta a decis.

Or, în cauza mai sus menţionată instanţa nu a soluţionat fondul litigiului şi nici nu a tranşat alte chestiuni litigioase, ci constatând neîndeplinirea unei condiţii obligatorii sub aspectul coparticipării procesuale pasive a respins acţiunea ca inadmisibilă, nefiind vorba astfel despre o autoritate de lucru judecat.

 Asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului …………., ce se va analiza în cele ce urmează, instanţa reţine că atunci când este vorba despre un anumit proces, trebuie justificată îndreptăţirea de a figura în acel proces atât ca reclamant, cât şi ca pârât.

Reclamantul fiind cel care porneşte acţiunea, el este cel care trebuie să justifice calitatea procesuală activă dar şi calitatea procesuală pasivă a pârâtului. Reclamantul trebuie să indice obiectul cererii, adică ceea ce pretinde precum şi motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază aceasta. Prin elementele menţionate, reclamantul justifică îndreptăţirea sa de a introduce cererea împotriva pârâtului, deci calitatea procesuală activă şi pasivă.

În speţa de faţă însă, reclamanţii nu au indicat niciun motiv în fapt şi în drept pentru care au înţeles să cheme în judecată ……….., alături de ceilalţi pârâţi.

Prin Legea nr. …….. s-au stabilit organisme specializate (constituirea în fiecare comună, oraş sau municipiu a unor comisii, conduse de primar, ce funcţionează sub îndrumarea unei comisii judeţene, numită prin decizia prefecturii şi condusă de prefect) cu atribuţii precise privind reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate, atribuirea efectivă a terenurilor celor îndreptăţiţi şi eliberarea titlurilor de proprietate. Potrivit principiului specialităţii, acestor organisme le revine complexul de drepturi şi obligaţii privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 18/1991, inclusiv calitatea procesuală, în limitele legii, în ipoteza ivirii unor litigii, din cauza modului considerat necorespunzător de aplicare a dispoziţiilor respective.

Astfel, potrivit art. 52 din Legea nr. 18/1991 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, comisia judeţeană şi cea locală au, în limitele competenţei lor şi prin derogare de la dispoziţiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă şi, când este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar.

Prin urmare, în opinia instanţei, pretenţiile reclamanţilor au fost formulate împotriva unei persoane care nu are aptitudinea legală de a le rezolva şi nici nu poate figura ca pârât în prezentul proces în calitate de titular al moştenirii vacante, în lipsa moştenitorilor legali sau testamentari ai defunctei ……..

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma excepţiei lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtei …….., instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 20 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, comunele, oraşele, municipiile şi judeţele sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice locale.

În conformitate cu prevederile art. 21 din acelaşi act normativ, unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu. Unităţile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii. În justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean.

De asemenea, potrivit art. 119 din Legea nr. 215/2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constituie patrimoniu al unităţii administrativ-teritoriale bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public al unităţii administrativ-teritoriale, domeniului privat al acesteia, precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial.

 Pe de altă parte, potrivit art. 77 din actul normativ mai sus menţionat, primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, oraşului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.

Concluzionând, în opinia instanţei, pretenţiile reclamanţilor au fost formulate împotriva unei persoane care nu are capacitate procesuală de folosinţă, ……….. nefiind decât o entitate fără capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu, ci doar cu atribuţii de execuţie.

Asupra excepţiei lipsei de interes în formularea acţiunii, instanţa constată următoarele:

În urma formulării cererii înregistrate sub nr. ………. (fila 46 dosar ataşat) numitei ……….. i s-a reconstituit, prin titlul de proprietate nr. ……… (fila 45 dosar ataşat), dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafaţă de ……ha situat în extravilan ……….., t……….. precum şi asupra unui teren în suprafaţă de ……. m.p. situat în intravilanul ……….

Prin hotărârea ……….. nr. ………, s-a validat propunerea comisiei comunale ………, în anexa 2a fiind inclusă la poziţia …….. şi numita ……….. (fila 42-44 dosar ataşat).

Prin prezenta acţiune, reclamanţii au solicitat anularea titlului de proprietate mai sus menţionat, motivat de faptul că acesta în mod greşit a fost emis doar pe numele defunctei …………, nu şi al moştenitorilor de drept ai numitului ………, decedat în anul ……….

În cauză, nu este întrunită în persoana reclamanţilor condiţia justificării unui interes legitim, personal şi direct, născut şi actual, raportat la împrejurările de fapt şi de drept invocate, coroborate cu înscrisurile depuse la dosar.

Justificarea unui interes legitim în promovarea unei acţiuni în nulitatea unui titlu de proprietate este o cerinţă stipulată de alin. 2 al art. III din Legea nr. 169/1997 şi, în acelaşi timp, o condiţie generală pentru a fi parte în proces.

Potrivit art. 8 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere iar potrivit art. 13 alin. 2 din acelaşi act normativ moştenitorii sunt repuşi în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei.

Prin urmare, în mod categoric, pentru constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, persoanele interesate aveau obligaţia să formuleze o astfel de cerere, ceea ce însă reclamanţii nu au dovedit, după cum nu au dovedit nici existenţa unui mandat acordat defunctei în acest sens.

Aşa cum mai sus s-a arătat, la apariţia Legii nr. 18/1991 numai ……..a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile deţinute anterior cooperativizării, în calitate de fost cooperator în viaţă la momentul intrării în vigoare a legii, nu şi de către reclamanţi, în calitate de moştenitori ai numitului ………., cu care defuncta s-a căsătorit în anul 1968 şi care a decedat în anul 1979 (fila 46 dosar ataşat).

Potrivit extraselor din registrul agricol depuse la dosar, rezultă că terenurile au fost înscrise în C.A.P., fiind menţionate în gospodăria numitei ………., fără a fi menţionaţi şi reclamanţii ca membri ai familiei, pentru a se putea considera, eventual, că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost formulată în numele familiei, de către capul gospodăriei (fila 66-68 dosar ataşat).

În aceste condiţii, eliberarea titlului de proprietate s-a făcut în beneficiul titularului cererii de reconstituire, al persoanei căreia i s-a recunoscut dreptul de proprietate.

Din acest punct de vedere reclamanţii nu au interes să ceară anularea titlului de proprietate nr. ………., întrucât fără să fi formulat o cerere de reconstituire, nu ar putea beneficia de stabilirea în favoarea lor a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Faţă de toate cele ce preced, pe cale de consecinţă, se va respinge excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârâtul ………, ca nefondată.

Se va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului …………, invocată prin întâmpinare, urmând a se respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Se va admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtei ………., invocată din oficiu, urmând a se respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu această pârâtă, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosinţă.

Se va admite excepţia lipsei de interes în formularea acţiunii, invocată de pârâta ……….., urmând a se respinge acţiunea formulată de reclamanţi, ca fiind lipsită de interes.

Domenii speta

Spete similare