Fond funciar

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TULCEA

SECŢIA CIVILĂ ŞI PENALĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 3022

Şedinţa publică din 23.10.2015

Prin acţiunea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr. ………., reclamanţii ……….. au formulat plângere împotriva hotărârii nr. ……. a pârâtei ………., solicitând desfiinţarea parţială a acesteia în privinţa poziţiei ……… din tabelul nominal cuprinzând persoanele fizice ale căror cereri au fost respinse şi obligarea sa la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de ………. ha teren pe vechiul amplasament.

În motivarea în fapt a acţiunii, reclamanţii au arătat că sunt succesorii defunctului ………., care a deţinut în proprietate o suprafaţă de ……… ha teren în ………., precum şi o suprafaţă de ……… ha teren ………...

Au mai arătat reclamanţii că în anul ……..1, prin cererea înregistrată sub nr. ……., moştenitorii defunctului …….., respectiv defuncţii …………….au solicitat în temeiul Legii nr. 18/1991 restituirea în natură a terenului în suprafaţă de …….. ha şi a construcţiilor situate pe acesta, iar în anul 1998 au revenit cu o nouă cerere, respectiv cea înregistrată sub nr. ………., întrucât nu au primit niciun răspuns. De asemenea, după apariţia Legii nr. 247/2005 s-a formulat încă o cerere, anexându-se toate documentele privitoare la dreptul de proprietate al autorului lor.

Au susţinut reclamanţii că şi în temeiul Legii nr. 10/2001 au formulat o acţiune în revendicare prin care au solicitat restituirea în natură a terenului şi construcţiilor aflate pe acesta, ce a format obiectul dosarului nr. …….. al Tribunalului Tulcea. Această instanţă a dispus în contradictoriu cu ……….restituirea în natură a construcţiilor – sediu social şi a terenului aferent în suprafaţă de ……. ha ocupat de pârâtă. În cadrul acestei acţiuni au aflat de existenţa a două hotărâri prin care autorilor lor li s-a stabilit calitatea de acţionari la ……….., respectiv hotărârea nr. …… şi hotărârea nr. ………., pentru o suprafaţă de ………, fără a se indica amplasamentul şi fără a li se aduce la cunoştinţă aceste hotărâri. Prin Sentinţa civilă nr. ……….. rămasă irevocabilă a Judecătoriei ………. s-a constatat nulitatea absolută parţială a hotărârilor menţionate, ulterior solicitându-se reconstituirea dreptului de proprietate, cerere rămasă fără răspuns. Au mai arătat reclamanţii că prin hotărârea nr. ………, comunicată după aproape un an, li s-a respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la întreaga suprafaţă de ………. ha fără a se arăta motivele care au dus la adoptarea acestei soluţii.

În ceea ce priveşte dovada dreptului lor de proprietate, reclamanţii au indicat contractul de vânzare-cumpărare nr. ………, hotărârea Tribunalului Judeţean Tulcea din ………, certificate fiscale din anul ………., certificat fiscal din ……… în care este descrisă întreaga avere a autorului ………., extras emis de Arhivele Naţionale din situaţia terenurilor trecute în proprietatea statului conform H.C.M. nr. ……..

În drept, reclamanţii au invocat dispoziţiile art. 53-55 din Legea nr. 18/1991 şi art. 5, 6 şi 27 alin. 7 şi 8 din H.G. nr. 890/2005, iar în dovedirea cererii au depus la dosar înscrisuri.

La termenul de judecată din data de ………. reclamanţii au depus o cerere completatoare prin care au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii ……… constatarea nulităţii absolute a titlurilor de proprietate nr. ……… emis pe numele de …….. pentru suprafaţa …….. teren, nr. ……. emis pe numele …….. pentru suprafaţa de …….. ha teren, nr. …….. emis  pe numele …….. pentru suprafaţa de ……… m.p., nr. ……. emis pe numele ……… pentru suprafaţa de …… m.p., nr. …….. emis pe numele de ……… şi alţii pentru suprafaţa de ………. m.p., nr. ……… emis pe numele …….. şi alţii pentru suprafaţa de ……….. m.p., nr. ……… emis pe numele ………. pentru suprafaţa de …….. m.p. (fila 154-156 dosar nr. 5520/327/2007 vol. I).

În motivarea cererii reclamanţii au arătat că reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut în detrimentul fostului proprietar care încă din anul 1991 formulase cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, în situaţia în care la acel moment terenul era liber. Au susţinut reclamanţii că titlurile de proprietate atacate au fost emise începând cu anul 2000 prin fraudarea legii şi cu ignorarea totală a cererilor de restituire în natură formulate de moştenitorii defunctului ……...

În drept, reclamanţii şi-au întemeiat cererea completatoare pe dispoziţiile art. III lit. a) pct. ii) din Legea nr. 169/1997, iar în dovedire au depus la dosar înscrisuri.

La data de ……… pârâţii ………. au depus la dosar întâmpinare prin care au arătat că cererea reclamanţilor nu este întemeiată, motivat de faptul că prin hotărârea nr. ……… li s-a luat suprafaţa de …….. m.p. teren din suprafaţa totală de ……… m.p. dobândită prin contractul de vânzare-cumpărare nr. ……… de către autorul lor, pentru construirea unui atelier ce există şi în prezent, astfel că nu a fost posibilă reconstituirea pe vechiul amplasament. S-au depus la dosar înscrisuri în dovedirea susţinerilor lor (fila 219-227 dosar nr. 5520/327/2007 vol. I).

La data de ……… pârâta ……… a depus la dosar precizări prin care a arătat că reclamanţii nu sunt persoane îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate deoarece terenul în litigiu a fost preluat în baza unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, respectiv Decizia civilă nr. ……….., că prin respectiva hotărâre s-a constatat că actul de vânzare invocat de reclamanţi este o donaţie deghizată făcută autorului lor, ……….. În ceea ce priveşte cererea completatoare, pârâta a invocat excepţia lipsei de interes a reclamanţilor, în condiţiile în care este tăgăduit însuşi dreptul reclamanţilor la reconstituire.

În susţinere s-au depus la dosar înscrisuri (fila 1-60 dosar nr. 5520/327/2007 vol. II).

La termenul de judecată din data de ……… pârâta ……. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii îndreptate împotriva sa ca nefondată. A arătat pârâta că defunctei ……… i-a fost recunoscută calitatea de acţionar în cadrul .………. cu un număr de acţiuni proporţional cu suprafaţa de 1 ha teren. Acest drept i-a fost consacrat prin decizia nr. ………., iar ulterior autoarea sa a solicitat transferul acţiunilor de la ……… la ……… Cererea a fost aprobată prin hotărârea nr. ……..prin care s-a anulat decizia de acţionar nr. ……... La data de …….. s-a emis titlul de proprietate nr. ………pentru o suprafaţă de ……. ha teren situat în extravilan Tulcea. Cum în realitate terenul era situat în intravilan, iar autoarea sa decedase între timp, a promovat pe rolul Judecătoriei Tulcea o acţiune care să confirme acest amplasament, iar prin Sentinţa civilă nr. ………. s-a dispus anularea titlului de proprietate emis anterior şi eliberarea unui nou titlu pe numele său, pentru suprafaţa de 1 ha teren situat în intravilan Tulcea. Hotărârea a fost executată prin emiterea titlului de proprietate nr. ……... A susţinut pârâta că la data emiterii titlului de proprietate, în măsura în care ar exista o identitate a terenului cu cel cu privire la care reclamanţii solicită reconstituirea, amplasamentul nu făcea obiectul unei solicitări din partea foştilor proprietari. De asemenea, pârâta ……… a invocat prin întâmpinare excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor …………… (fila 121-123 dosar 5520/327/2007 vol. II).

La acelaşi termen de judecată a depus întâmpinare pârâtul ………. prin care a invocat excepţia informei cereri de chemare în judecată care nu arată motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază şi nici dovezile pe care se sprijină. De asemenea, a invocat pârâtul excepţiile lipsei calităţii procesuale active precum şi a prematurităţii acţiunii. Pe fond, pârâtul a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată, motivat de faptul că autorii săi au deţinut în zonă, la km …-…….., suprafaţa de ……. ha teren arabil, încă din anii ……….. În prezent, această suprafaţă de teren este ocupată de casa sa de locuit şi a rudelor sale, iar o altă parte de un atelier mecanic. Pentru terenul preluat de stat comisia judeţeană a aprobat teren în compensare, liber la acea dată, pentru care s-a emis titlul de proprietate nr. ………. Ulterior, s-a procedat la partajarea voluntară a terenului prin actul autentificat sub nr. ……….. de B.N.P. ……., precum şi la înstrăinare, fiind încheiate în condiţiile legii opt acte de vânzare-cumpărare. A susţinut pârâtul că la data înstrăinării nu avea cunoştinţă de nicio cerere din partea reclamanţilor, fiind de bună-credinţă, ca şi cumpărătorii săi, iar în prezent nu mai deţine nicio porţiune din terenul reconstituit (fila 124-125 dosar nr. ……. vol. II).

La termenul de judecată din data de ……… reclamanţii au depus la dosar o cerere modificatoare cu privire la cadrul procesual faţă de cererea în nulitatea titlului de proprietate nr. ……. emis în favoarea lui ………., în sensul că înţeleg să se judece în contradictoriu cu pârâţii ……….Au mai precizat reclamanţii că numele corect al pârâtului faţă de cererea în nulitatea titlului de proprietate nr. …….. este ………. Raportat la .………., faţă de Sentinţa civilă nr. ……… pronunţată de Judecătoria Tulcea şi eliberarea unui nou titlu de proprietate sub nr. ………, reclamanţii au solicitat constatarea nulităţii acestuia din urmă (fila 178-179 dosar nr. 5520/327/2007 vol. II).

La solicitarea instanţei s-au înaintat la dosar atât documentaţia care a stat la baza emiterii hotărârii atacate, cât şi documentaţia ce a stat la baza emiterii titlurilor de proprietate a căror nulitate s-a solicitat a se constata (fila 56-117 dosar nr. …….. vol. I, fila 20-155 dosar nr. ……… vol. III).

Prin Sentinţa civilă nr. ……… pronunţată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr. ……… s-au respins excepţia lipsei calităţii procesuale active, excepţia lipsei de interes şi excepţia de prematuritate, ca nefondate; s-a admis plângerea formulată de reclamanţi, s-a anulat în parte hotărârea nr. …….. a ……….. ……….. numai cu privire la cererea formulată de reclamanţi pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de …….. ha teren; a fost obligată ………… să reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafaţa de ……….. ha teren arabil situat în extravilanul municipiului Tulcea în favoarea reclamanţilor în natură pe vechiul amplasament dacă este liber ori pe alt amplasament, sau prin acordarea de despăgubiri conform art. 3 din Legea nr. 1/2000 dacă nu mai există teren disponibil; s-a respins cererea de constatare a nulităţii absolute a titlurilor de proprietate ca nefondată.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs atât pârâta …….., cât şi reclamanţii.

 Prin Decizia civilă nr. ………. Tribunalul Tulcea a admis recursurile, a casat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare primei instanţe.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Tulcea sub nr. …….. la data de ………..

După înregistrarea cauzei pe rolul Judecătoriei Tulcea, instanţa a dispus efectuarea unei expertize tehnice de specialitate privind identificarea terenului revendicat de reclamanţi şi dacă acesta se suprapune cu cel menţionat în titlurile de proprietate a căror nulitate se solicită.

Expertiza topografică a fost întocmită de expert ……….., raportul de expertiză fiind depus la dosarul cauzei la data de ……. (fila 300-317 dosar rejudecare vol. II). La acest raport s-au adus şi completări depuse la dosar la data de 11.04.2013 (fila 19-22 dosar rejudecare vol. IV).

La termenul de judecată din data de ………… s-a depus la dosar o cerere de intervenţie în favoarea pârâtelor ………., precum şi a pârâtei ……….., formulată de intervenienţii ………… prin care au solicitat respingerea cererii în anularea titlului de proprietate nr. ………. şi reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului situat în intravilanul ………. înscris în cartea funciară nr. ………, motivat de faptul că au dobândit dreptul de proprietate asupra acestui teren prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …….. de B.N.P. ……... Au mai arătat intervenienţii că au dobândit acest drept fiind de bună credinţă şi cu titlu oneros, într-o succesiune de acte de înstrăinare, înstrăinătorii iniţiali fiind titularii din titlul de proprietate menţionat. Au arătat intervenienţii că solicită aplicarea de către instanţă a dispoziţiilor art. III alin. 2^4 din Legea nr. 169/1997 în privinţa reconstituirii dreptului de proprietate al reclamanţilor asupra terenului ce formează obiectul contractului de vânzare-cumpărare (fila 244-249 dosar rejudecare vol. III).

Prin încheierea din data de ………., după punerea în discuţia contradictorie a părţilor, instanţa a încuviinţat în principiu cererea de intervenţie formulată de ……….., în baza considerentelor ce se regăsesc în încheierea de şedinţă de la acea dată.

Prin încheierea din data de ……… instanţa a dispus suspendarea judecăţii cauzei până la soluţionarea irevocabilă a dosarului nr. ……… al Judecătoriei Tulcea, cauza fiind repusă pe rol la data de ………...

La acelaşi termen de judecată, pârâta ………, prin apărător ales, a arătat că înţelege să invoce excepţia lipsei de interes a reclamanţilor ………. în capătul de cerere privind nulitatea titlului de proprietate nr. ……… prin prisma dispoziţiilor art. 1 alin. 3 şi art. 24 alin. 2, 3 şi 4 din Legea nr. 165/2013.

Prin notele scrise depuse la dosar la data de ……….. s-a arătat în susţinerea acestei excepţii faptul că reclamanţii ………. au calitatea de dobânditori ai drepturilor subiective derivate din legile fondului funciar şi, prin urmare, intră sub incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 165/2013 privind măsura reparatorie sub forma compensării prin puncte. Ori în aceste condiţii, nu mai au interes în promovarea unei acţiuni în nulitatea titlurilor de proprietate, care tindea la obţinerea unui amplasament liber şi consecutiv admiterii plângerii împotriva hotărârii comisiei judeţene. Posibilitatea lor concretă de a obţine restituirea este limitată la acordarea punctelor compensatorii, astfel că nu mai există interes în obţinerea nulităţii titlurilor de proprietate. Cu privire la ceilalţi reclamanţi s-a susţinut faptul că lipsa de interes nu vizează titlul de proprietate în întregul său, ci numai partea din titlu corespunzătoare cotei de 7/9 pentru care reclamanţii ………… nu justifică un interes. Prin excluderea celor din urmă de la posibilitatea restituirii în natură, dreptul acestora nu se modifică, ei neputând invoca nulitatea decât pentru cota proprie din dreptul la reconstituire. În consecinţă, ca urmare a înstrăinării, există o lipsă de interes cu privire la nulitatea titlului în cotă parte, atât în privinţa dobânditorilor, cât şi în privinţa celor care nu au înstrăinat (fila 42-43 dosar rejudecare vol. V).

Această excepţie a fost susţinută la acelaşi termen de judecată şi de pârâta ………., prin apărător ales, cu motivarea că dispoziţiile Legii nr. 165/2013 sunt de imediată aplicare, aşa cum rezultă neechivoc din prevederile tranzitorii şi finale, cu referire la toate procedurile judiciare şi administrative aflate în curs. Fiind vorba despre o casare totală iar sentinţa fondului în mod complet şi irevocabil desfiinţată, este lipsită de orice fundament ideea că reclamanţilor li s-ar fi recunoscut cu autoritate de lucru judecat anumite drepturi în prezenta cauză.

La acelaşi termen de judecată s-a pus în discuţie excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei ……….. raportat la contractul de vânzare-cumpărare de drepturi litigioase autentificat sub nr. ……. de B.N. …….

I. Pornindu-se de la prevederile art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă potrivit cărora instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea în fond a pricinii se impune soluţionarea cu prioritate a excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantei ………., ce urmează a fi admisă pentru următoarele considerente:

Una dintre condiţiile esenţiale pentru exercitarea dreptului la acţiune în general vizează calitatea procesuală a părţilor, care presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum şi între persoana chemată în judecată (pârâtul) şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă).

Întrucât reclamantul declanşează procedura jurisdicţională, acestuia îi revine sarcina de a demonstra atât calitatea sa procesuală, cât şi pe aceea a pârâtului, respectiv faptul că transpunerea pe plan procesual se face în legătură cu un raport juridic de drept material în care părţile litigiului au calitatea de titular al dreptului şi, în mod corespunzător, al obligaţiei corelative.

Prin contractul de vânzare-cumpărare de drepturi litigioase autentificat sub nr. ………. de B.N. ……., …………. a vândut reclamantului ………drepturile sale litigioase asupra cotei deţinute din imobilul situat în ………., compus în totalitate din suprafaţa de ………. ha teren şi construcţia casă de locuit, în cuprinsul acestui contract făcându-se menţiunea că pe rolul instanţelor judecătoreşti se află dosarele nr. …….., nr. …….., nr. ……… (fila 181-183 dosar nr. ………. vol. VI).

Contractul susmenţionat a fost încheiat pe parcursul procesului, astfel că în realitate a avut loc o transmisiune convenţională a calităţii procesuale active, cumpărătorul de drepturi litigioase, ………., dobândind calitate procesuală activă şi preluând procesul în starea în care se găsea, actele procesuale săvârşite de antecesorul său fiindu-i opozabile.

Prin urmare, concluzia care se impune este aceea că ………… nu mai are legitimare procesuală activă, aceasta neputând fi acordată unui terţ care nu prezintă vreo legătură de conexitate cu însuşi dreptul ce urmează a fi analizat în proces.

II. În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes se reţin dispoziţiile art. III care nu a fost încorporat în textul republicat al Legii nr. 18/1991 şi care se aplică în continuare ca reglementare proprie a Legii nr. 169/1997, ce reprezintă "sediul materiei" în privinţa nulităţii absolute a actelor emise cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 18/1991; la alin. 2 se precizează că nulitatea poate fi invocată printre alţii de persoanele care justifică un interes legitim. 

Interesul care întemeiază demersul judiciar trebuie să fie astfel unul protejat de lege, însă în mod evident şi unul născut şi actual, personal şi direct.

Interesul, ca şi condiţie esenţială a acţiunii civile,  reprezintă o condiţie de ordin subiectiv, ce reprezintă folosul practic, material sau moral pe care-l urmăreşte cel care promovează acţiunea.

Aflându-ne în materia fondului funciar, pentru a fi o persoană care justifică un interes în promovarea unei acţiuni în nulitate, reclamanţii ar trebui să opună pârâţilor un drept real concurent, de natura celui contestat, respectiv să pretindă şi să dovedească o vocaţie proprie la dobândirea dreptului de proprietate, care să o excludă pe cea a titularilor titlului de proprietate şi să afirme că prin eliberarea titlurilor supuse controlului jurisdicţional li s-a încălcat sau îngrădit acest drept.

Nulitatea absolută a titlurilor de proprietate întemeiată pe dispoziţiile art. III din Legea nr. 169/1997 poate fi invocată atât pe calea acţiunii principale, cât şi pe cale accesorie sau incidentală în cursul soluţionării plângerii formulate de către fostul proprietar împotriva hotărârii comisiei judeţene de fond fonciar de respingere a cererii privind atribuirea dreptului de proprietate.

Într-adevăr, dacă nulitatea titlului de proprietate nu a fost invocată în cursul soluţionării definitive a acestei plângeri, iar prin hotărâre judecătorească se dispune reconstituirea pe un alt amplasament sau prin alte modalităţi prevăzute de lege, atunci fostul proprietar nu mai poate cere constatarea nulităţii titlului de proprietate emis în favoarea terţului, căci interesul său nu mai este actual.

În cauză există o hotărâre judecătorească prin care instanţa de recurs s-a pronunţat irevocabil asupra calităţii reclamanţilor de persoane îndreptăţite la reconstituire şi asupra întinderii dreptului lor de proprietate.

La momentul soluţionării căii de atac s-a avut în vedere legea aplicabilă la momentul sesizării iniţiale, motiv pentru care s-a şi dispus trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe, în vederea clarificării amplasamentului şi dacă acesta este liber, în vederea unei eventuale reconstituiri în natură pe vechiul amplasament.

Faptul că în cursul judecăţii a intrat în vigoare Legea nr. 165/2013 care reglementează distinct situaţiile în care titularul a înstrăinat drepturile ce i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietăţii, nu poate atrage automat o lipsă a interesului în privinţa capătului de cerere în nulitate.

Instanţa nu are a se pronunţa asupra altor aspecte ce ţin de succesiunea în timp a dispoziţiilor legale în materie, urmând doar a lua act de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013.

Se apreciază însă, că reclamanţii justifică la acest moment un interes în susţinerea capătului de cerere în nulitatea titlurilor de proprietate, căci aceştia nu se mai află în etapa refuzului comisiei judeţene de a le soluţiona favorabil cererea de reconstituire formulată în termen legal, ci le-a fost recunoscută calitatea de persoane îndreptăţite la reconstituire în natură sau, după caz prin măsuri reparatorii în echivalent, aspect intrat sub autoritatea de lucru judecat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, iar procesul de restituire nu se poate face în niciun caz pe cote părţi ideale.

Se mai reţine că existenţa interesului legitim, personal, născut şi actual al reclamanţilor în promovarea capătului de cerere în nulitate nu echivalează cu temeinicia acestuia, care urmează a se analiza prin prisma probelor administrate în cauză.

Pentru toate aceste considerente, instanţa va respinge excepţia lipsei de interes, ca nefondată.

III. În ceea ce priveşte fondul cauzei, instanţa apreciază că pentru a avea o imagine corectă a litigiului dintre părţi, se impune o scurtă analiză cronologică a situaţiei de fapt din acest dosar:

Prin cererea înregistrată sub nr. ………. numiţii ………… au solicitat în temeiul Legii nr. …….. restituirea proprietăţii din ……… după autorul lor, defunctul ………. (fila 160 dosar nr. ……….. vol. I).

În anul ……… aceştia au revenit cu o nouă cerere, respectiv cea înregistrată sub nr. …….., motivat de faptul că nu au primit răspuns la cererea anterioară (fila 33, 161-165 dosar nr. ……….. vol. I).

Odată cu apariţia Legii nr. ………, numiţii ………. au notificat prin executor judecătoresc şi …….. Tulcea pentru restituirea suprafeţei de …….. ha teren şi construcţii, din ……… (fila 166 dosar nr. 5520/327/2007 vol. I).

Prin cererea comunicată prin executor judecătoresc comisiei municipale de fond funciar sub nr. ……… ……….., în calitate de moştenitori şi succesibili în drepturi ai lui ………. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate şi emiterea titlului de proprietate pentru suprafaţa de ………. ha teren situat în ……….. preluat în mod abuziv (fila 81-82 dosar nr. ……….. vol. I).

Prin cererea înregistrată la comisia municipală sub nr. ……….. …………, în calitate de succesori în drepturi ai defunctului ………., au mai solicitat revocarea titlurilor de proprietate nr. …….. – emis în favoarea lui …….., nr. ……… – emis în favoarea lui ………., nr. ……… – emis în favoarea lui ………, nr. …….. – emis în favoarea lui ……. şi alţii, nr. ……… – emis în favoarea lui …….., nr. …… – emis în favoarea lui ……. şi alţii, motivat de faptul că acestor persoane li s-au eliberat titluri de proprietate, deşi nu au deţinut niciodată teren pe ……….., în detrimentul fostului proprietar care a depus cerere de reconstituire încă din anul 1991 (fila 67-68 dosar nr. ……… vol. I).

Prin hotărârea nr. ……….. pârâta ……….. a respins cererile formulate sub nr. ……… şi nr. ……….. de susnumiţii privind reconstituirea dreptului de proprietate, motivat de faptul că aceştia nu au depus declaraţii pe propria răspundere, acte de identitate şi certificate de (calitate) moştenitor pentru stabilirea filiaţiei faţă de autorul ………, înscrisuri pentru dovada fostei proprietăţi raportat la întreaga suprafaţă solicitată de ………. ha teren, înscrisuri privind modul de preluare a terenului în patrimoniul statului sau fostei C.A.P. în perioada ………, dovada circulaţiei juridice a terenului sau alte înscrisuri din care să rezulte că suprafaţa solicitată a existat în patrimoniul autorului ……… până la momentul preluării de către stat; s-a reţinut, de asemenea, că o parte din suprafaţa solicitată a fost reconstituită prin acţiuni corespunzător suprafeţei de 10 ha în anexa 32 poziţia 8 la …….în favoarea numiţilor ………….. (fila 61-62 dosar nr. ………. vol. I).

Prin hotărârea nr. ………. pârâta …….. a validat documentaţia întocmită de comisia municipală conform tabelelor ataşate, inclusiv tabelul nominal cuprinzând persoanele ale căror cereri de reconstituire a dreptului de proprietate formulate în baza Legii nr. ……. au fost respinse, în care la poziţia 288 au fost incluşi reclamanţii ………. (fila 57-60 dosar nr. ……….. vol. I).

Prin Sentinţa civilă nr. ……… pronunţată de Judecătoria ………. în dosarul nr. ………., rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. ……….. a Tribunalului ……… s-a admis plângerea formulată de ………., în contradictoriu cu intimata ………… şi s-a constatat nulitatea absolută parţială a hotărârii nr. ……….. şi a tabelului anexă nr. …….din data de ………. poziţia 11, precum şi a hotărârii nr. …… şi a tabelului anexă nr. …….din data de …….. poziţia 8, în ceea ce îi priveşte pe numiţii ………. în referire la stabilirea calităţii lor de acţionari la ……… şi punerea în posesie cu suprafaţa de ……… ha viţă de vie (fila 10-23 dosar nr. ………. vol. I).

Instanţa mai reţine că prin Sentinţa civilă nr. ……….. pronunţată de Judecătoria Tulcea în dosarul nr. ……….. rămasă irevocabilă s-a admis plângerea formulată de reclamanţii …………, în contradictoriu cu pârâtele ……….., a fost desfiinţată parţial hotărârea nr. ………. în privinţa poziţiei ………din tabelul cu cereri respinse, fiind obligate cele două comisii la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţei de ………. ha teren pe vechiul amplasament, pe un alt amplasament dacă cel iniţial nu este liber sau prin acordarea de despăgubiri dacă primele variante nu sunt posibile, succesorilor lui ………. (fila 24-25 dosar nr. ……….. vol. I).

De asemenea, prin Sentinţa civilă nr. ………. pronunţată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr. ………. rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. ……….. a Curţii de Apel Constanţa şi Decizia civilă nr……. a Î.C.C.J. s-a dispus restituirea în natură către reclamanţii ………… a construcţiei conac, reprezentând sediul social al ………. şi terenul aferent în suprafaţă ………în baza Legii nr. ……… (fila 169-177 dosar nr. ……….. vol. IV).

……. căsătorit cu ……… a decedat la data de ………, lăsând ca moştenitori pe cei trei fii ai săi .…………. (fila 36, 49 dosar nr. ……… vol. I).

De pe urma defunctului …….., la rândul său decedat la data de ………, au rămas ca moştenitori ………., în calitate de soţie supravieţuitoare, precum şi fiicele acestora ……., ……….. aşa cum rezultă din certificatul de moştenitor nr. ……… şi certificatul de moştenitor suplimentar nr. …… eliberate de B.N.P. ………… (fila 39, 44-46 dosar nr. ……….. vol. I).

…….. a decedat la data de ……… potrivit certificatului de deces seria DP nr. 231819 (fila 198 dosar nr. ………. vol. III).

La data de …….. a decedat şi reclamanta ………., fiind introduşi în cauză ….., în calitate de soţ supravieţuitor, şi ………., în calitate de fiu (fila 50 dosar rejudecare vol. IV). 

Prin contractul de vânzare-cumpărare de drepturi litigioase autentificat sub nr. ……….. de B.N. …………, …….. a vândut reclamantului …………….. drepturile sale litigioase asupra cotei deţinute din imobilul situat în …….., compus în totalitate din suprafaţa de ……….. ha teren şi construcţia casă de locuit, în cuprinsul acestui contract făcându-se menţiunea că pe rolul instanţelor judecătoreşti se află dosarele nr. ……… (fila 181-183 dosar nr. ……… vol. VI).

Prin contractul de vânzare-cumpărare de drepturi litigioase autentificat sub nr. ……… de B.N.P. ……….. a vândut fiicei sale ……….. drepturile litigioase asupra cotei de ……… din imobilul situat în ……………, compus în totalitate din suprafaţa de ………. ha teren şi construcţia casă de locuit, în cuprinsul acestui contract făcându-se menţiunea că singurul litigiu asupra imobilului menţionat este acţiunea în revendicare ce face obiectul dosarului nr. …….. aflat pe rolul Tribunalului Tulcea; cumpărătorul şi-a rezervat dreptul de a efectua toate demersurile şi de a beneficia de toate drepturile asupra acestui imobil (fila 41 dosar nr. ………. vol. I).

La data de ……… a intervenit decesul lui ………… iar potrivit certificatului de moştenitor legal nr. ........ eliberat de B.N.P.A. ………….a rămas ca unic moştenitor reclamanta ………., în calitate de fiică (fila 201-202, 204 dosar ………. vol. II).

De pe urma defunctului ………… decedat la data de …………, căsătorit cu …………, la rândul său decedată la data de …………, a rămas ca moştenitor ……….., în calitate de fiu, sens în care s-au eliberat certificatul de moştenitor nr. ……….. de Notariatul de Stat al ……….. şi certificatul de moştenitor nr. ……….. de B.N.P. ………. (fila 40, 48, 50 dosar nr. ……….. vol. I).

Prin contractul de vânzare-cumpărare de drepturi litigioase autentificat sub nr. ………. de B.N.P. ………. a vândut reclamantului ……….. drepturile sale litigioase asupra imobilului situat în ………… compus în totalitate din suprafaţa de ………. ha teren şi construcţia casă de locuit, în cuprinsul acestui contract făcându-se menţiunea că singurul litigiu asupra imobilului vizat este acţiunea în revendicare ce face obiectul dosarului nr. ………. aflat pe rolul Tribunalului Tulcea; cumpărătorul şi-a rezervat dreptul de a efectua toate demersurile şi de a beneficia de toate drepturile asupra acestui imobil (fila 42-43 dosar nr. ……… vol. I).

Se reţine regula potrivit căreia dezlegarea dată de instanţa de recurs problemelor de drept este obligatorie pentru instanţa de fond care rejudecă procesul, consacrată de art. 315 Cod procedură civilă.

În motivarea Deciziei civile nr. ……….. Tribunalul Tulcea, raportat la criticile invocate, a reţinut faptul că, este neîntemeiată susţinerea din recursul formulat de către recurenta …………., potrivit cu care prima instanţă a dispus în mod greşit reconstituirea dreptului de proprietate al reclamanţilor recurenţi asupra suprafeţei de teren de ………. ha.

S-a argumentat căîn dovedirea susţinerilor, reclamanţii au depus contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ……… şi transcris sub nr. ………. la Tribunalul Tulcea, precum şi înscrisurile eliberate de autorităţile vremii ce atestă stăpânirea terenului în suprafaţă de ….. şi ……. m.p. de către autorul lor, în timp ce pârâta recurentă, ……….. nu a făcut nicio dovadă contrară, ci doar a pretins că întreaga avere a demnitarului ……… a fost confiscată prin hotărâre judecătorească, motiv pentru care contractul de vânzare-cumpărare încheiat între acesta şi autorul reclamanţilor ar fi nul. S-a apreciat că o asemenea susţinere nu poate fi luată în considerare, din moment ce niciunul din înscrisurile depuse de reclamanţi nu a fost defăimat ca fals, iar intervalul mare de timp scurs între înstrăinare şi confiscarea averii nu justifică ideea unui act simulat. Faptul că prin Decizia nr. ……….. a fostei Curţi Bucureşti – Secţia a II-a civilă s-a constatat dobândirea ilicită a bunurilor ce au aparţinut lui ………. printre care şi o proprietate din …………., nu înseamnă că autorul reclamanţilor nu a dobândit legal dreptul de proprietate asupra terenului solicitat, întrucât proprietăţile lui ……….. erau mult mai întinse decât cele înstrăinate lui ………… în anul …….., care conform actului de vânzare-cumpărare nu erau situate pe malul ghiolului, ci înspre ghiol.

Prin urmare, aspectul îndreptăţirii reclamanţilor la reconstituirea dreptului de proprietate, cum de altfel anterior s-a mai menţionat, a fost analizat de către o instanţă judecătorească şi soluţionat în cadrul recursului în dosarul nr. ………, printr-o hotărâre judecătorească opozabilă pârâţilor prin efectul pozitiv al lucrului judecat.

Aceasta presupune că instanţa de fond nu mai poate repune în discuţie această chestiune şi, cu atât mai puţin, nu poate da o altă rezolvare, deoarece ar însemna ca la rândul său să încalce forţa obligatorie şi autoritatea de lucru judecat a hotărârii instanţei de recurs.

Art. 315 alin. 3 Cod procedură civilă prevede că, după casare, instanţa de fond va judeca din nou, ţinând seama de toate motivele invocate înaintea instanţei a cărei hotărâre a fost casată, însă jurisprudenţa a interpretat constant că rejudecarea nu poate privi toate aspectele, ci trebuie să se desfăşoare în limitele casării, respectiv ale indicaţiilor date de instanţa de recurs în decizia de casare, în caz contrar încălcându-se celelalte două alineate premergătoare.

Cum dezlegarea asupra unei probleme de drept dată printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă este de natură să clarifice din acel moment acea problemă şi creează speranţa legitimă că ea nu va mai putea fi negată de o altă instanţă de judecată într-o procedură ulterioară, orice altă referire la netemeinicia susţinerilor pârâtei ar fi superfluă. 

Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, a reţinut în mod constant că dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 alin. 1 trebuie interpretat prin prisma principiului preeminenţei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor semnatare ale Convenţiei, principiu enunţat în preambulul Convenţiei.

Unul dintre elementele fundamentale ale principiului preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care presupune, printre altele, ca soluţiile definitive date de instanţele judecătoreşti să nu mai poată fi rediscutate (cauza Brumărescu vs. România).

Curtea Europeană a mers mai departe arătând că instanţele trebuie să ţină cont chiar şi de constatările de fapt din procedurile judiciare anterioare finalizate prin hotărâri definitive şi să nu le mai repună în discuţie într-o nouă procedură, ba mai mult, în funcţie de particularităţile cauzei, trebuie să analizeze şi posibilitatea ca în anumite situaţii, constatările din hotărârile judecătoreşti să poată fi opuse chiar şi terţilor (cauza Amurăriţei vs. România).

Astfel, reluând judecata în limitele casării şi cu respectarea dezlegărilor deja date în recurs unor probleme de drept, instanţa va ţine seama de motivele invocate în legătură cu acele aspecte ale procesului pentru care s-a dispus rejudecarea.

Instanţa de control judiciar a constatat că este întemeiat motivul de recurs care se referă la faptul că prima instanţă nu a clarificat în mod neechivoc problema amplasamentului terenului revendicat. Din această perspectivă, s-a constatat întemeiat şi recursul formulat de reclamanţii recurenţi.

S-a apreciat că nu poate fi luată în considerare la stabilirea amplasamentului terenului solicitat de reclamanţi şi respectiv la soluţionarea capătului de cerere având ca obiect nulitatea titlurilor de proprietate expertiza efectuată în dosarul nr. ……… al Tribunalului Tulcea de către expert ………., ea nefiind administrată în condiţii de opozabilitate faţă de toate părţile.

S-a constatat că prima instanţă nu a dezlegat în tot raportul juridic dedus judecăţii. S-a reţinut că se impune administrarea probei cu expertiza tehnică topografică, care să identifice terenul solicitat de reclamanţi, în raport de actele de proprietate deţinute de către aceştia, precum şi de titlurile de proprietate a căror nulitate s-a solicitat.

În aceste condiţii, pentru dezlegarea raportului juridic dedus judecăţii şi pentru aflarea adevărului, s-a casat hotărârea atacată şi s-a trimis cauza spre rejudecare, ocazie cu care prima instanţă să administreze proba cu expertiza topografică, precum şi orice alte probe, având în vedere toate susţinerile invocate de recurenţi în calea de atac a recursului.

Aşa fiind singura necunoscută asupra căreia poartă litigiul dedus judecăţii este aspectul amplasamentului şi dacă acesta este disponibil să servească la reconstituirea în natură a proprietăţii funciare în favoarea persoanelor îndreptăţite.

Prin raportul de expertiză topografică întocmit în cauză, expertul a identificat terenul menţionat în actul de vânzare nr. ………. pe planşele anexa 1, 2 şi 3, mai exact o suprafaţă totală de ……… ha (fila 315-316 dosar rejudecare vol. II), concluzionând că acesta se suprapune cu terenurile menţionate în titlurile de proprietate nr. …….. emis pe numele de ……….. pentru suprafaţa de ……….. (lot 2 planşa anexa 2), nr. ……….. emis pe numele ………. pentru suprafaţa de ………… (lot 1 planşa anexa 2), nr. ………… emis pe numele ……….. pentru suprafaţa de ……….(lot 5 planşa anexa 2) şi pentru suprafaţa de ………… (lot 6 planşa anexa 2), nr. ……… emis pe numele ……….., ………. pentru suprafaţa de . ………. (lot 7 planşa anexa 2), nr. ……… emis pe numele …….. pentru suprafaţa de ......... (lot 4 planşa anexa 2) şi nr. ……… emis pe numele ……… pentru suprafaţa de …………. (lot 3 planşa anexa 2).

Aceste suprafeţe însumează …….. ha, iar pentru diferenţa până la ……….. ha expertul a delimitat loturile ………., cu menţiunea că lotul …… are număr cadastral ……, lotul …….. are număr cadastral ….., pe lotul ……. sunt recepţionate numerele cadastrale …….. şi ………, restul fiind proprietari neidentificaţi, iar lotul 11 nu ar fi ocupat.

Este de menţionat faptul că lucrarea nu a fost avizată de ………., însă în actul de vânzare nr. ………. şi transcris sub nr. ………. la Tribunalul Tulcea (fila 41 dosar rejudecare vol. III) suprafaţa de ………... teren cultură este descrisă ca fiind situată pe ……….., lângă şoseaua T………. formând un singur trup, împrejmuit cu grilaj de scânduri şi plantaţii de salcâmi, având ca vecinătăţi la o parte linia de parcelare ce desparte imobilul ce se vinde de restul proprietăţii ………., la celălalt capăt şoseaua naţională ……… (……… în prezent), la un răzor proprietatea agricolă ……….. din Tulcea şi la celălalt răzor drumul ce duce de la şoseaua naţională la ……… (……… în prezent). Fiind indicate aceste vecinătăţi ale imobilului ce face obiectul contractului menţionat, în lipsa unor probe şi argumente concrete, nu se poate concluziona că poziţionarea şi identificarea efectuată prin expertiza topografică ………. nu ar fi cea corectă. De altfel, respingerea avizului s-a fundamentat pe faptul că expertul nu a adus completările conform cerinţelor notei de completare la cererea de recepţie nr. ………. prin care se solicitau menţiuni pe planul de amplasament şi delimitare a imobilului privitoare la suprapuneri cu alte documentaţii cadastrale. S-a arătat în conţinutul respectivei notei că nu s-au materializat pe plan documentaţiile recepţionate cu numerele cadastrale ……….. (fila 240 dosar rejudecare vol. III, fila 22 dosar rejudecare vol. IV). Or, acest aspect nu este de natură să influenţeze concluziile privind poziţionarea şi identificarea imobilului în litigiu, dovedit fiind că în zonă a avut loc o succesiune de acte de dezmembrare şi înstrăinare ce au presupus întocmirea şi recepţionarea unor documentaţii cadastrale pentru atribuirea identificatorului unic (numărul cadastral) prin prisma Legii nr. 7/1996.

Potrivit art. III alin. 1 lit. a) pct. ii), care nu a fost încorporat în textul republicat al Legii nr. 18/1991 şi care se aplică, în continuare, ca reglementare proprie a Legii nr. 169/1997, sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite potrivit legii la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt actele de reconstituire şi constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foştilor proprietari, solicitate de către aceştia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 şi a prezentei legi, precum şi actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop.

Totodată, potrivit art. III alin. 2 şi 2^2 din acelaşi act normativ, nulitatea actelor emise cu încălcarea prevederilor legilor fondului funciar poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi de alte persoane care justifică un interes legitim, soluţionarea cererilor fiind de competenţa instanţelor judecătoreşti de drept comun. Nulitatea absolută nu operează asupra titlurilor obţinute de foştii proprietari pe alte amplasamente dacă la intrarea în vigoare a prezentei legi şi-au găsit vechile amplasamente de care au fost deposedaţi, atribuite legal altor persoane conform Legii nr. 18/1991.

Nulitatea reprezintă sancţiunea pentru încălcarea normelor legale edictate pentru încheierea valabilă a unui act, în vigoare la data emiterii acestuia. Modificarea ulterioară a acestora nu face ca valabilitatea actului să fie apreciată faţă de normele în vigoare la data verificării. Prin urmare, condiţiile de valabilitate ale unui titlu de proprietate eliberat în baza Legii nr. 18/1991 sunt cele prevăzute de legea în vigoare la data emiterii lui.

În cauza dedusă judecăţii, faţă de temeiul de drept invocat, reclamanţii trebuie să dovedească faptul că pârâţii pentru care s-au emis titlurile de proprietate criticate nu erau îndreptăţiţi la reconstituirea dreptului de proprietate, că această reconstituire s-a făcut pe vechiul amplasament al terenului ce a aparţinut autorului lor, că au solicitat acest vechi amplasament în termen legal şi că la data solicitării acest amplasament era liber.

Legile adoptate în materia fondului funciar (Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997, Legea nr. 1/2000 şi Legea nr. 247/2005), au instituit o procedură specială de reconstituire a proprietăţii asupra terenurilor agricole şi forestiere, finalizată cu emiterea titlului de proprietate.

Din prevederile art. 2 alin. 1 din Legea nr. 1/2000, se desprinde ideea că legiuitorul a socotit ca fiind libere şi, prin urmare, apte de a fi restituite pe vechile amplasamente ale foştilor proprietari, acele terenuri care nu au fost atribuite legal altor persoane.

Ca un aspect cu caracter comun se reţin a fi aplicabile dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 18/1991 în forma iniţială care statuau că persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat ca efect al unor legi speciale, altele decât cele de expropriere, şi care se află în administrarea unităţilor agricole de stat, devin la cerere acţionari la societăţile comerciale înfiinţate în baza Legii nr. 15/1990 din actualele unităţi agricole de stat. De aceleaşi prevederi beneficiau şi moştenitorii acestor persoane. Cererea se depunea, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii la primăria în a cărei rază teritorială era situat terenul. Numărul de acţiuni primite este proporţional cu suprafaţa de teren în echivalent arabil trecută în patrimoniul statului, fără a putea depăşi valoarea a 10 ha teren de familie, în echivalent arabil.

Art. 32 din H.G. nr. 131/1991 privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, dispunea că persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decât cele de expropriere, şi care se află în administrarea unităţilor agricole de stat sau, după caz, moştenitorii acestora, în conformitate cu art. 36 din lege, deveneau la cerere acţionari la societăţile comerciale înfiinţate conform Legii nr. 15/1990 din unităţile agricole de stat. Aceste persoane puteau primi în condiţiile art. 38 din lege, la cerere, o suprafaţă de ………… m.p. de familie, în echivalent arabil, din terenurile proprietatea statului. Atribuirea suprafeţei de ……… m.p. de familie se făcea în situaţia când proprietarilor sau moştenitorilor acestora nu li s-a atribuit suprafaţa minimă din alte suprafeţe de teren, potrivit legii. Numărul de acţiuni primite împreună cu suprafaţa atribuită nu putea depăşi valoarea a 10 ha teren de familie, în echivalent arabil. Aceste persoane se înscriau în tabelul anexă nr. 19.

La art. 93 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 în forma iniţială se mai prevedea că în cazurile prevăzute de art. 36, comisiile judeţene, la propunerea comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale, după caz, emiteau decizii pentru titularii îndreptăţiţi în vederea stabilirii dreptului acestora la acţiuni.

Prin apariţia Legii nr. 1/200 la art. 8 s-a reglementat faptul că persoanelor fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acţionar la societăţile comerciale pe acţiuni cu profil agricol sau piscicol, în temeiul art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, nemodificată, li se restituie în natură suprafeţe cu destinaţie agricolă sau piscicolă de aceeaşi calitate, pe baza documentelor care atestă fosta proprietate, în perimetrul acestor societăţi. Atribuirea efectivă a terenurilor urma să se facă în zona colinară pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie pe vechile amplasamente dacă nu sunt afectate exploataţiile agricole, proprietate publică şi privată a statului, în unitatea lor.

H.G. nr. 180/2000 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin H.G. nr. 131/1991 a adus noi reglementări sub titulatura "CAP. 8 – Dispoziţii generale pentru aplicarea Legii nr. 1/2000".

Astfel, s-a introdus art. 50 potrivit căruia reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea sunt libere, cu respectarea drepturilor dobândite conform prevederilor Legii nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverinţe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate, care rămân valabile fără nicio altă confirmare, potrivit art. 2 din Legea nr. 1/2000. În acest scop, se va solicita persoanelor care au depus cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate conform Legii nr. 169/1997 schiţa amplasamentului cu terenul deţinut sau orice alte informaţii din care să rezulte identificarea vechiului amplasament solicitat. Pentru terenurile agricole comisiile locale împreună cu oficiile de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol judeţene sau al municipiului Bucureşti, pe baza analizei documentaţiilor prezentate la alin. 2, stabilesc dacă vechiul amplasament este liber şi poate fi retrocedat, delimitându-se pe planul de situaţie terenurile solicitate conform prevederilor Legii nr. 1/2000.

 În continuare, la art. 56 s-a prevăzut că Agenţia Domeniilor Statului va inventaria terenurile ce fac obiectul retrocedării şi împroprietăririi în baza legii şi va întocmi balanţa terenurilor agricole şi terenurilor aflate permanent sub luciu de apă, care aparţin domeniului public sau privat al statului, pentru fiecare societate comercială. În situaţia formulării unor sesizări şi reclamaţii, Agenţia Domeniilor Statului împreună cu direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti şi cu oficiile de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol judeţene şi al municipiului Bucureşti vor verifica legalitatea cererilor care au stat la baza dobândirii calităţii de acţionar sau de locator, precum şi a săvârşirii unor abuzuri prin acte administrative şi, după caz, se pot prevala de prevederile art. 60-62 din Legea nr. 18/1991, republicată, sau pot sesiza instanţele judecătoreşti în a căror rază teritorială este situat terenul agricol. Agenţia Domeniilor Statului şi oficiile de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol judeţene şi al municipiului Bucureşti vor întocmi documentaţia pentru terenurile care fac obiectul retrocedării la societăţile comerciale prevăzute la art. 1 şi 2 din O.U.G. nr. 198/1999 şi la institutele şi staţiunile de cercetare, pe care o transmit direcţiilor generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru avizare. Direcţiile generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti verifică şi avizează documentaţiile şi prin împuterniciţii lor le supun aprobării consiliului local din raza unităţii administrativ-teritoriale unde sunt situate terenurile. În situaţia în care consiliul local nu se pronunţă în termen de 15 zile de la înregistrarea procesului-verbal de delimitare la secretarul comunei, oraşului sau al municipiului, acesta îl va transmite comisiei judeţene. Procesul-verbal de delimitare şi planul de situaţie parcelar împreună cu hotărârea consiliului local vor fi supuse validării comisiei judeţene, care în termen de 30 de zile este obligată să se pronunţe. După pronunţarea hotărârii comisiei judeţene se vor face punerea în posesie a titularilor, precum şi eliberarea titlurilor de proprietate.

Potrivit art. 57 din acelaşi act normativ în anexa nr. 32 se înscriau persoanele fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acţionar la societăţile comerciale pe acţiuni cu profil agricol sau piscicol, în temeiul art. 36 din Legea nr. 18/1991, nemodificată, şi cărora li se restituie în natură suprafeţe cu destinaţie agricolă sau piscicolă, de aceeaşi calitate, pe baza documentelor care atestă fosta proprietate, în perimetrul acestor societăţi, potrivit art. 8 din Legea nr. 1/2000. În situaţia în care li s-a stabilit calitatea de acţionar la alte societăţi comerciale (foste I.A.S.) decât acolo unde a fost situat terenul, punerea în posesie se face, la opţiune, pe vechiul amplasament, dacă este liber, iar în situaţia în care nu este liber, cu acordul persoanelor fizice îndreptăţite se stabileşte un nou amplasament. După informarea comisiei locale se întocmeşte anexa, se verifică şi se avizează documentaţia de către Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei prin împuterniciţii săi, directorii generali ai direcţiilor generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene şi a municipiului Bucureşti, şi se transmite prefectului pentru emiterea titlului de proprietate.

În referire la titlurile de proprietate a căror nulitate absolută se solicită a se constata sunt de menţionat următoarele:

A. Prin cererea înregistrată sub nr. ………. la ………. defunctul ……….a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate privind suprafaţa de …….ha teren situat la ………, dovada proprietăţii fiind făcută cu declaraţiile a doi martori (fila 23-25 dosar nr. ………. vol. III).

Prin hotărârea nr. ……….. ……….., a aprobat retrocedarea unei suprafeţe de ……… ha teren, ce se afla în administrarea …….. în perimetrul …………., spre a fi atribuită acţionarilor de la această societate conform tabelului anexă nr. 32, la poziţia 2 fiind înscris defunctul ………. (fila 28-29 dosar nr. …….. vol. III).

Prin titlul de proprietate nr. ………. s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de …….. ha teren, situat în extravilan ………., între vecinii la N – …… la E – ……, la S – ………, la V – ……., în favoarea lui …….. (fila 92 dosar nr. 5520/327/2007 vol. II).

Ulterior, terenul reconstituit a fost dezmembrat şi înstrăinat către terţe persoane prin contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. ………, nr. ………., nr. ……… şi nr. ………, aşa cum se reţine în ordonanţa nr. …….. a Parchetului de pe lângă Tribunalul ……… (fila 85-100 dosar rejudecare vol. I).

Prin prezenta acţiune reclamanţii solicitată constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate susmenţionat cu privire la întreaga suprafaţă de teren de ………ha, în contradictoriu cu pârâta moştenitoare …………, în considerarea dispoziţiilor art. III alin. 1 lit. a) pct. ii) din Legea nr. 169/1997.

B. Prin cererea înregistrată sub nr. ………. la ……….., numitul ………. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru …….. ha teren situat în punctul numit "……..", dovada proprietăţii fiind făcută cu actul de vânzare nr. ……….., actul de vânzare sub nr. ……… şi actul de vânzare nr. ………. (fila 34-44 dosar nr. ………. vol. III).

Prin hotărârea nr. ………… ………., a aprobat retrocedarea unei suprafeţe de ………. ha teren, ce se afla în administrarea ……..., în perimetrul ………. spre a fi atribuită acţionarilor de la această societate conform tabelului anexă nr. …….. la poziţia 3 fiind înscrisă defuncta …… – după Grigoraş Andrei (fila ….. dosar nr. ……… vol. III).

Prin titlul de proprietate nr. ……… s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de …… ha teren, situat în ………, în favoarea numitei ……… (fila 94 dosar nr. ……… vol. II).

Ulterior, terenul reconstituit a fost dezmembrat şi înstrăinat către terţe persoane prin contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. ……….., aşa cum se reţine în ordonanţa nr. ………. a Parchetului de pe lângă Tribunalul ……… (fila …….. dosar rejudecare vol. I).

Prin prezenta acţiune reclamanţii au solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate susmenţionat, doar cu privire la suprafaţa de teren de ……… ha, ………., în contradictoriu cu pârâta …………., în considerarea dispoziţiilor art. III alin. 1 lit. a) pct. ii) din Legea nr. 169/1997.

La data de ……… a intervenit decesul pârâtei ……….., fiind introdusă în cauză fiica acesteia ………., conform certificatului de moştenitor nr. ………… eliberat de B.N.P.A. ………….  (fila 147-148 dosar rejudecare vol. I, fila 6-7 dosar rejudecare vol. V).

C. Prin cererea înregistrată sub nr. ……….. la ………. defuncta ………. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate privind suprafaţa de ……….. ha teren situat la canton şi în punctul numit ………., dovada proprietăţii fiind făcută cu înscrierile din registrul agricol anii ……… (fila 52-54 dosar nr. …………. vol. III).

Având în vedere propunerea comisiei locale validată prin hotărârea nr. ……….. şi tabelul întocmit conform tabelului anexă nr. ………. comisia judeţeană a emis decizia nr. ……… privind stabilirea calităţii de acţionar a numitei ……….. beneficiind de un număr de acţiuni proporţional cu suprafaţa de 1 ha teren echivalent arabil trecută în patrimoniul statului (fila ……. dosar nr. ……….. vol. III).

Prin cererea înregistrată sub nr. ………. ………. a solicitat transferul de la .……… la .…… în baza procesului-verbal de transfer nr. ………. încheiat de ambele societăţi comerciale cu acordul ………. (fila 49 dosar nr. ……….. vol. III).

Prin hotărârea nr. ………. comisia judeţeană a aprobat radierea din tabelul anexă nr. 19 din H.G. nr. 131/1991 poziţia ……. a numitei ……….aria ca acţionar la S……….. concomitent cu aprobarea includerii acesteia în tabelul nominal anexă nr. 19 din H.G. nr. 131/1991 ca acţionar la ………..., cu un drept de creanţă echivalent valorii ……. ha teren arabil. Aceeaşi comisie a mai stabilit că transferul operează începând cu anul ……… şi a constatat nulitatea deciziei nr. ………. (fila 47-48 dosar nr. 5520/327/2007 vol. III).

Prin hotărârea nr. ……….. comisia judeţeană a aprobat retrocedarea unei suprafeţe de ………. ha teren de la ……….. spre a fi atribuită acţionarilor de la …..……….. conform tabelului anexă nr. …având …. poziţii (fila .dosar nr. ……. vol. III).

Prin titlul de proprietate nr. ……… s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de …… ha teren, situat în ……….., în favoarea numitei ………. (fila . dosar nr. …….. vol. II).

Prin hotărârea nr. …….. comisia judeţeană a modificat art. 1 din hotărârea nr. ………. în sensul că a validat tabelul anexă nr. 32 conform H.G. nr. ……….. cu un număr de ……… poziţii şi o suprafaţă de ……..ha. …….. figurează în acest tabel nominal la poziţia ….. cu suprafaţa de …ha teren (fila 59-61 dosar nr. ………. vol. III).

Prin Sentinţa civilă nr. ……….. a Judecătoriei ………s-a anulat titlul de proprietate anterior menţionat, sens în care s-a emis titlul de proprietate nr. ………… pentru suprafaţa de .. ha teren, situat în ………. (fila …dosar nr. ……… vol. II, fila 201-203 vol. III).

Ulterior, terenul reconstituit a fost dezmembrat şi înstrăinat către terţe persoane prin contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. ……….de B.N.P. ………. (fila …….. dosar rejudecare vol. III), care l-a rândul lor au efectuat dezmembrări şi vânzări succesive, aşa cum se reţine în ordonanţa nr. …….. a Parchetului de pe lângă ………. (fila ……. dosar rejudecare vol. I).

Prin prezenta acţiune reclamanţii au solicitat constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate susmenţionat cu privire la întreaga suprafaţă de teren de …..ha, în contradictoriu cu pârâta ………, în considerarea dispoziţiilor art. III alin. 1 lit. a) pct. ii) din Legea nr. 169/1997.

De reţinut este faptul că prin cererea înregistrată sub nr. ………. Primarul …….. a solicitat Judecătoriei …. constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate  eliberat pe numele defunctei ………, motivat de diferenţa de valoare a celor două terenuri, respinsă ca nefondată prin Sentinţa civilă nr. ……… ((fila …… dosar nr. ……… vol. III).

D. Numiţii ……….. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moştenitori ai defuncţilor ………, prin cererea înregistrată sub nr. ………., anexând în susţinere actul de vânzare nr. …………. (fila ……….. dosar nr. …….. vol. III).

Prin hotărârea nr. ………. comisia judeţeană a admis contestaţia formulată de aceştia şi, reţinând că s-a făcut dovada proprietăţii cu actele de vânzare-cumpărare din ………, a aprobat includerea lor în tabelul nominal întocmit de comisia municipală conform anexei nr. …….cu suprafaţa de ……… ha teren. De asemenea, s-a făcut menţiunea că reconstituirea nu poate fi făcută pe vechiul amplasament, dar poate fi făcută prin compensare, având în vedere acordul ……….. schiţa vechiului amplasament precum şi faptul că diferenţa de suprafaţă până la …….. ha teren, respectiv ……… m.p., este deţinută de contestatori în proprietate (fila 126 dosar nr. ………. vol. II). 

Astfel, s-a emis titlul de proprietate nr. ……… (fila 67 dosar nr. …….. vol. III).

Prin hotărârea nr. ……….. comisia judeţeană, având în vedere că suprafaţa atribuită susnumiţilor a fost inclusă în intravilan potrivit H.C.L. Tulcea nr. ………, respectiv tarla ……….a dispus revocarea titlului de proprietate nr. ……….. emis anterior şi eliberarea unui nou titlu de proprietate cu menţiunile corespunzătoare (fila 64-65 dosar nr. ………. vol. III).

Prin titlul de proprietate nr. ……….. s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de ..…… ha teren, situat în intravilan …….…………., în favoarea numiţilor .………(fila 91 dosar nr. ……. vol. II).

Ulterior, terenul reconstituit a fost dezmembrat conform actului de partaj voluntar autentificat sub nr. ……… de B.N.P. ………, apoi conform actului de dezmembrare autentificat sub nr. …….. de B.N.P. ………. şi actului de dezmembrare autentificat sub nr. …….. de B.N.P. …….., loturile astfel rezultate fiind atribuite de comun acord între titulari. Prin contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. ……… de B.N.P. ……., nr. ……… de B.N.P. …….., nr. …….. de B.N.P. …….., nr. …….. de B.N.P. ……. nr. ………. de B.N.P. ………, nr. ……… de B.N.P. …….., nr. …….. de B.N.P. ….., nr. ……. de B.N.P. …….., terenul reconstituit în ………. a fost înstrăinat către terţe persoane (fila ….. dosar nr. ……… vol. II)

………. a decedat la data de …….. (fila 120 dosar nr. …….. vol. II), rămânând ca moştenitor …….. potrivit certificatului de moştenitor nr. …….. eliberat de B.N.P. ……... Cât priveşte pe ……., acesta a decedat la data de ……., unica moştenitoare fiind tot …….., în calitate de fiică.

La data de ……. a decedat şi ………., moştenitori fiind ………., ……….., iar la data de …….. a decedat ……., moştenitor fiind ……… (fila …….. dosar nr. …….. vol. II).

Prin prezenta acţiune reclamanţii au solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. ……….., doar cu privire la suprafaţa de teren de …… m.p., în contradictoriu cu pârâţii …………...

E. Prin cererea înregistrată sub nr. ………. ……….. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate privind suprafaţa de ……….. ha teren situat la I………., după autorul său ………., indicând ca moştenitori şi pe ………… (fila . dosar nr. .. vol. III).

Prin hotărârea nr. ……… comisia judeţeană a aprobat retrocedarea unei suprafeţe de ……… ha teren de la ……….. spre a fi atribuită acţionarilor de la …………. conform tabelului anexă nr. .…. având ……. poziţii, la poziţia ……figurând numiţii ……… (fila …. dosar nr. ……. vol. III).

Prin hotărârea nr. …………. comisia judeţeană a validat tabelul anexă nr. 32 conform H.G. nr. ……….. cu un număr de 1 poziţie şi o suprafaţă de ………. ha, planul de delimitare şi parcelare anexa nr. 1, procesul-verbal de predare-primire a suprafeţei anexa nr. 2, privind ……….. titulari …………. (fila …….. dosar nr. ……….. vol. III).

Prin titlul de proprietate nr. …………. s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de ……… m.p. teren, situat în ………între vecinii la ……….. în favoarea numiţilor ………. (fila …….. dosar …….. vol. II).

Din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ………. de B.N. ……….. rezultă că terenul reconstituit a fost partajat în baza actului de partaj voluntar autentificat sub nr. ……….. de B.N.P.A. ………… înstrăinând suprafaţa de ………. m.p. (fila 63….. dosar rejudecare vol. IV).

Prin prezenta acţiune reclamanţii au solicitat constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate susmenţionat cu privire la întreaga suprafaţă de teren de …….. m.p., în contradictoriu cu pârâţii ……….. (toţi după autorul lor ………decedat la ……….., conform certificatului de moştenitor nr. ………..), ………… (după autorul lor ………… potrivit certificatului de moştenitor nr. ……… şi a certificatului de moştenitor suplimentar nr. ….. ……..) şi ……… în considerarea dispoziţiilor art. III alin. 1 lit. a) pct. ii) din Legea nr. 169/1997.

La data de ………. a intervenit decesul pârâtului ……….., fiind introduse în cauză ………, în calitate de soţie supravieţuitoare, şi …………., fiica acestuia (fila ……. dosar rejudecare vol. I).

F. Prin titlul de proprietate nr. ………… s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de …….. m.p. teren, situat în ……….între vecinii la ……….. în favoarea numitului ……….. (fila … dosar nr. …….. vol. II).

Acesta figurează în anexa la hotărârea ………. a comisiei judeţene, alături de …………. ca acţionar pentru suprafaţa de ………. ha, iar potrivit susţinerilor comisiei dovada dreptului de proprietate s-a făcut cu înscrisuri, potrivit extrasului de la arhivele statului, terenul fiind preluat conform Decretului nr. ………, evidenţiat de ……… (fila . dosar nr. ……… vol. III).

Prin prezenta acţiune reclamanţii au solicitat constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate susmenţionat, în contradictoriu cu pârâtul ………….

Terenul reconstituit a fost dezmembrat prin actul de dezlipire autentificat sub nr. ……….. de B.N. ……… fiind înstrăinat prin contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. ……….. de către acelaşi birou notarial.

Prin Sentinţa civilă nr. ……….. pronunţată în dosarul nr. ………. Judecătoria ……..a dispus modificarea titlului de proprietate nr. ………. în sensul că terenul în suprafaţă de ……….. situat în T………. se află în intravilan (fila ………… dosar rejudecare vol. IV). 

S-au criticat primele trei titluri de proprietate sub aspectul desfiinţării ca falsă a documentaţiei ce a stat la baza emiterii lor, în baza Sentinţei civile nr. ………. pronunţată de Judecătoria ………. în dosarul nr. ……….. modificată prin Decizia civilă nr. ……… a Tribunalului …….., irevocabilă prin Decizia civilă nr. ……… a Curţii de Apel ……..:

Aşa cum mai sus s-a arătat, după apariţia Legii nr. 1/2000 prin Regulamentul de aplicare s-a instituit obligativitatea întocmirii documentaţiei pentru terenurile ce făceau obiectul retrocedării la societăţile comerciale prevăzute la art. 1 şi 2 din O.U.G. nr. 198/1999 şi care se transmitea direcţiilor generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene în scopul avizării. Aceste direcţii verificau, avizau şi supuneau spre aprobare aceste documentaţii consiliilor locale din raza unităţii administrativ-teritoriale unde se situau terenurile. Dacă consiliul local nu se pronunţa în 15 zile de la înregistrarea procesului-verbal de delimitare, acesta se transmitea comisiei judeţene. Procesul-verbal de delimitare şi planul de situaţie parcelar, împreună cu hotărârea consiliului local se supuneau validării comisiei judeţene, după pronunţare urmând a se proceda la punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate.

În conţinutul hotărârii nr. ……….. comisia judeţeană a reţinut faptul că s-a înaintat procesul-verbal de delimitare a suprafeţelor preluate de la ……… pentru acţionarii de la ………întocmit de …….. şi ……….., vizat de D.G.A.A. Tulcea, iar ……….. nu s-a pronunţat în termenul legal de 15 zile (fila ……… dosar nr. ………. vol. III). 

Prin adresa nr. ………. ………… aducea la cunoştinţa comisiei judeţene faptul că persoanele care nu figurează în tabelul anexă nr. 19 validat de comisie, figurează în tabelul nominal cu acţionarii săi, însă pe comuna …….(fila … dosar nr. ………. vol. III).

Contrar celor menţionate în hotărârea nr. ………… a comisiei judeţene, prin adresa nr. ……….. ………. comunica faptul că în urma analizării documentaţiei întocmite conform Legii nr. 18/1991 şi H.G. nr. 180/2000 în şedinţa consiliului local din ……….., aceasta nu a fost aprobată, întrucât pentru terenurile de la S…………anumite suprafeţe propuse (în referire la tarla …………) nu aparţin perimetrului cadastral al comunei ………., iar unele persoane din tabelul anexă 32 nu figurează înscrise în tabelul anexă nr. 19 a comisiei locale (fila ……..dosar nr. ……. vol. III).

În cuprinsul Ordonanţei nr. ……….. a Parchetului de pe lângă Tribunalul ……… s-a reţinut raportat la tabelul anexa nr. 32 că din cele …….. de poziţii pentru comuna ……., ……erau acţionari cu decizii de acţionari emise de comisia judeţeană şi ……… cumpărători de acţiuni (fiind nominalizate persoanele în cauză). S-a apreciat că această anexă cuprinde menţiuni false întrucât, deşi trebuia să cuprindă persoane fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acţionari la societatea comercială pe acţiuni cu profil agricol sau piscicol în temeiul art. 36 din Legea nr. 18/1991 nemodificată şi cărora li se restituia în natură suprafeţe de teren cu destinaţia agricolă sau piscicolă de aceeaşi calitate, pe baza documentelor care atestă fosta proprietate în patrimoniul ……….., potrivit art. 8 din Legea nr. 1/2000, în realitate a inclus persoane care nu aveau stabilită calitatea de acţionar, acestea dobândind acţiuni prin contracte de vânzare-cumpărare.

Referitor la planurile cadastrale, planurile de situaţie parcelare s-a apreciat că acestea nu corespund realităţii în condiţiile în care cuprind persoane care nu erau îndreptăţite la reconstituire în calitate de acţionari, pentru aceleaşi considerente expuse anterior. În plus, pentru o serie de parcele …….……….pentru care în anul ……..se solicitase ……….. avizul în scopul schimbării categoriei de folosinţă din livadă în arabil, în realitate nu s-a procedat la defrişare pentru recuperarea materialului lemnos, terenul rămânând în continuare în evidenţele scriptice la categoria livezi. De asemenea, încă din anul 1996 aceste parcele s-au încadrat în intravilanul municipiului Tulcea, astfel că documentaţia trebuia întocmită pentru comisia locală ……. şi nu pe ………..

Cât priveşte procesele-verbale de punere în posesie acestea s-au încheiat fără o deplasare la faţa locului, pe suprafeţe de teren arondate municipiului ……….. pe terenuri arabile, în condiţiile în care documentaţia s-a întocmit pentru comisia locală ……….., iar categoria era de …….., concluzionându-se că sunt false.

Raportat la documentaţia privind pe ……….. s-a reţinut în aceeaşi ordonanţă cu privire la procesul-verbal de punere în posesie că, de asemenea, acesta s-a încheiat fără o deplasare în teren, doar de către reprezentantul ……… …….. cu menţiunea la categoria de folosinţă arabil, deşi în evidenţele scriptice figura cu categoria de folosinţă ……. astfel că şi acesta conţine menţiuni necorespunzătoare adevărului.

Prin Sentinţa civilă nr. ……… pronunţată de Judecătoria …….. în dosarul nr. ………. s-a admis în parte cererea formulată de Parchetul de pe lângă ………. şi s-au desfiinţat documentele declarate false, respectiv tabelul anexa nr. …….cu persoanele fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acţionari la ……….. cele două planuri parcelare pentru reconstituirea la acţionarii de la .…………pe ………, planul cadastral cu suprafaţa preluată pentru aceiaşi acţionari, procesul-verbal nr. ……….., încheiat la data de …….. cu suprafeţele preluate de la S……….. pentru comisia locală ……….., procesele-verbale de punere în posesie, printre alţii pentru ………, Ş………… precum şi titlurile de proprietate emise pe numele acestor persoane, inclusiv pe numele ……… ca acte subsecvente înscrisurilor declarate false (fila ………. dosar rejudecare vol. III).

Prin Decizia civilă nr. ……….. a Tribunalului …….. s-au admis apelurile declarate printre alţii de ………… împotriva hotărârii susmenţionate şi s-a schimbat în parte sentinţa civilă, în sensul că s-a respins ca neîntemeiată sesizarea Parchetului de pe lângă Tribunalul …….. privind desfiinţarea titlurilor de proprietate eliberate pe numele persoanelor din procesele-verbale de punere în posesie a căror desfiinţare s-a dispus prin sentinţa apelată. S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei. S-a respins ca nefondat apelul declarat printre alţii de ………. împotriva Sentinţei civile nr. ……… pronunţată de Judecătoria …… în dosarul nr. ……… (fila …….. dosar rejudecare vol. IV).

S-a reţinut în considerentele acestei decizii rămase irevocabile că prin raportare la puterea lucrului judecat pe care îl opune ordonanţa nr. ……….. a Parchetului de pe lângă Tribunalul ……… şi care se completează cu probele administrate în speţă, a fost demonstrată acţiunea comună frauduloasă cu care s-a acţionat pentru întocmirea tabelului anexă nr. 23 cu persoane care nu îndeplineau condiţiile de reconstituire prevăzute de dispoziţiile legale (art. 8 din Legea nr. 1/2000 şi art. 36 din Legea nr. 18/1991), întocmirea celor două planuri parcelare cu indicarea greşită categoriei de folosinţă precum şi a unităţii administrativ-teritoriale aspecte care rezultă din depoziţia lucrătorului ………., cu vădita intenţie de a rezulta că terenurile la care se referă aceste acte ar aparţine comunei  ………., când în realitate aparţineau teritoriului administrativ al municipiului Tulcea, procesul-verbal nr. ………… nu a fost semnat niciodată de un reprezentant al ……….., procesele-verbale de punere în posesie au fost semnate doar de funcţionarul ……….. şi proprietari însă, punerea efectivă nu a avut loc, în realitate fiind întocmite în birou şi nu pe teren ceea ce constituie menţiuni necorespunzătoare adevărului, având deci, un caracter fals.

………. a reţinut că nu se poate aplica în cauză principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului principal, iar asupra titlurilor de proprietate nu a fost constatată o alterare a acestora care să conducă la stabilirea caracterului fals. S-a constat totodată, că între părţile din proces există un litigiu civil cu privire la valabilitatea actului de proprietate prin prisma respectării dispoziţiilor fondului funciar, în baza cărora se poate stabili valabilitatea sau nulitatea  acestui act de proprietate.

Revenind la aspectul invocat de reclamanţi, instanţa reţine că nu există echivalenţă de noţiuni de drept între acţiunea în nulitate absolută şi o acţiune în declararea falsului pe cale principală. Nulitatea ca sancţiune de drept civil material, lipseşte de efecte juridice actul juridic civil încheiat cu nesocotirea dispoziţiilor de fond sau de formă prevăzute de lege la momentul încheierii actului. Prin urmare, nulitatea vizează actul juridic ca negotium, atunci când nu sunt întrunite cerinţele de fond sau când forma cerută de lege ad validitatem nu este respectată. Nulitatea lipseşte de efecte actul juridic negotium iuris. Acţiunea în desfiinţarea înscrisurilor false priveşte constatarea inexistenţei actului juridic instrumentum, fără a exista un drept la acţiune în sens material, ci doar în sens procesual, chestiune, de altfel reţinută şi în considerentele Deciziei civile nr. ……… a Tribunalului ……….. 

Cazurile de nulitate absolută sunt strict şi limitativ reglementate de art. III alin. 1 din Legea nr. ………., iar numărul lor mare nu permite enunţarea în cuprinsul prezentei motivări.

Este cert că a avut loc o încălcare a unor dispoziţii legale care la acel moment aveau drept scop delimitarea sferei de competenţă teritorială a comisiilor locale în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra persoanelor îndreptăţite. Aceasta nu constituie însă, în opinia instanţei, un motiv de nulitate absolută dintre cele prevăzute în mod expres de art. III alin. 1 din Legea nr. 169/1997, după cum nu reprezintă un motiv de nulitate absolută inexistenţa unui proces-verbal de punere în posesie pentru suprafaţa de teren atribuită prin titlurile de proprietate criticate. 

Delimitările, precum şi parcelările pe proprietari se făceau pe planul de situaţie al fiecărei localităţi, în cadrul actualei organizări teritoriale.

În măsura în care au existat eventuale greşeli, acestea nu sunt imputabile pârâţilor sau antecesorilor săi, ci exclusiv autorităţilor special constituite pentru aplicarea legilor fondului funciar, în condiţiile în care …………. era o societate amplasată pe raza administrativ-teritorială a municipiului Tulcea, dar şi a comunei ………..

Întreaga procedură de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor realizată a fost viciată de o singură neregularitate, respectiv constituirea dosarului de reconstituire şi punerea în posesie, însă scopul şi raţiunea legii au fost respectate, cât timp actul de reconstituire a proprietăţii este hotărârea de validare a comisiei judeţene, iar nu hotărârea comisiei locale sau a consiliului local, titlul de proprietate este emis de comisia judeţeană, iar pârâţii sau antecesorii acestora au avut calitatea de persoane îndreptăţite la reconstituire în condiţiile art. 36 din Legea nr. 18/1991 nemodificată şi art. 8 din Legea nr. 1/2000 în perimetrul …………..

În hotărârea făcută publică în data de ………, în cauza ………. Curtea Europeană a reţinut că anularea titlurilor de proprietate emise în baza legilor fondului funciar, se analizează ca o privare de proprietate în sensul celei de-a doua fraze a primului alineat al art. 1 din Protocolul nr. 1 şi prin urmare este permisă numai dacă este prevăzută de lege, urmăreşte un scop legitim şi păstrează un just echilibru între interesul general al comunităţii şi imperativele protecţiei drepturilor fundamentale ale individului (a se vedea alineatele …….. din hotărârea mai sus citată).

În cazul în care anularea titlurilor de proprietate este justificată exclusiv de fapte imputabile autorităţilor şi fără ca beneficiarii titlurilor anulate să primească o despăgubire echitabilă sau un teren echivalent, Curtea a arătat că, şi dacă s-ar putea demonstra că serveşte unei cauze de interes public, constituie o încălcare a art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1, impunând beneficiarilor titlurilor o sarcină specială şi exorbitantă care rupe echilibrul între interesul general al comunităţii şi imperativele protecţiei drepturilor fundamentale ale individului (a se vedea alineatele 38-40 din hotărârea mai sus citată).

De asemenea în hotărârea dată în cauza Jones vs. România din data de ………, Curtea Europeană, mergând pe aceeaşi linie, a aratat că atât timp cât în sarcina beneficiarului unui act administrativ prin care i se recunoaşte dreptul de proprietate, nu se poate reţine nicio culpă, anularea acestui act, fără a se oferi o despăgubire echitabilă beneficiarului, pe motiv că autorităţile administrative au descoperit ulterior emiterii actului că nu erau îndeplinite cerinţele legale pentru emiterea actului, constituie o privare de proprietate nejustificată.

În referire la titlul de proprietate al pârâtei ……… nu pot fi primite criticile cu privire la faptul că, având loc un schimb de terenuri ar fi devenit incident art. 72 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 republicată.

Acest articol, după republicarea Legii nr. 18/1991 în M.O. nr. 1 din ………., dispunea faptul că schimbul de terenuri dintre persoane fizice se făcea prin acordul acestora, prin act autentic, dispoziţiile art. 67 fiind aplicabile. În continuare la alin. 2 şi 3 se arăta că schimbul de terenuri dintre persoane juridice care aveau în administrare terenuri asupra cărora statul avea majoritatea acţiunilor sau dintre acestea şi persoanele fizice se făcea numai cu avizul ……… după caz. Prin schimburile efectuate, fiecare teren dobândea situaţia juridică a terenului pe care îl înlocuia, cu respectarea drepturilor reale.

Articolul de mai sus viza, în realitate, regimul circulaţiei juridice a terenurilor, legiuitorul înţelegând să reglementeze această materie printr-o lege specială, astfel că s-a adoptat Legea nr. ………. privind circulaţia juridică a terenurilor, publicată în M.O. nr. ………..din  ……..

Potrivit art. ……… acest act normativ a intrat în vigoare ……… de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, dată la care s-a abrogat capitolul V "Circulaţia juridică a terenurilor" (art. ……….) din Legea fondului funciar nr. …….., republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din ……….

În alte cuvinte, la momentul iunie ……… când comisia judeţeană a analizat transferul acţiunilor de la ………….dispoziţiile invocate de reclamanţi nu mai erau în vigoare şi, oricum, autoarea pârâtei raportat la acea perioadă era doar acţionar în baza art. 36 din Legea nr. 18/1991 în forma iniţială, neputându-se vorbi despre un "schimb de terenuri" în sensul prevederilor supuse analizei.

Instanţa reţine ca aspect comun tuturor titlurilor de proprietate criticate faptul că, autorilor pârâţilor/pârâţilor, după caz, fiindu-le stabilită calitatea de acţionari la ………….. în aplicarea Legii nr. ……….. şi a Regulamentului erau îndreptăţiţi să li se restituie în natură suprafaţa de teren pe vechiul amplasament sau pe un alt amplasament de aceeaşi calitate, după caz, în perimetrul acestei societăţi.

Atât Legea nr. 18/1991, cât şi ulterior Legea nr. 1/2000 au impus reconstituirea dreptului de proprietate pe baza consemnărilor efectuate între anii 1945 şi 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperative de producţie, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor; în forma sa iniţială Legea nr. 18/1991 admitea prin art. 10 alin. 1 orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori.

La dosar s-au depus acte de vânzare ce atestă dobândirea în proprietate a unor suprafeţe de teren situate pe …….., în dreptul ………. sau la locul numit "………. (fila .. dosar nr. …….. vol. I, fila 71-72 dosar nr. ……. vol. I, fila 35-36 dosar nr. ……… vol. III).

Se mai impune a fi menţionat faptul că potrivit art. 77 din Legea nr. 18/1991 în forma iniţială, intravilanul localităţilor este cel existent la data de 1 ianuarie 1990, evidenţiat în cadastrul funciar; el poate fi modificat numai în condiţiile legii; or, terenul ce face obiectul prezentului litigiu se afla, conform lucrării de cadastru din anul 1990, în extravilanul municipiului Tulcea.

Abia prin H.C.L. Tulcea nr. ……….. s-a aprobat extinderea intravilanului fiind inclusă şi suprafaţa de teren în discuţie.

În alte cuvinte, faptul că ulterior terenul a fost trecut în intravilan nu are relevanţă în cauză deoarece dispoziţiile Legii nr. ……… se aplică având în vigoare situaţia existentă la data de ……….

În cauză, cererile adresate comisiilor de fond funciar, depuse la dosar sunt formulate în anul …….., fiind fără relevanţă data emiterii titlurilor de proprietate, câtă vreme până la apariţia Legii nr. …….. nici nu se punea în discuţie eliberarea unor astfel de titluri, pârâţii beneficiind de prevederile art. 36 din Legea nr. ……… în forma iniţială.

De altfel, prin admiterea unei alte concluzii, în contextul dezvoltării economico-sociale care a determinat extinderea localităţilor prin trecerea din extravilan în intravilan a unor mari suprafeţe de teren, s-ar afecta în mod grav stabilitatea acordată dreptului de proprietate dobândit în mod legal sub imperiul unor acte normative, o mare parte a terenurilor deţinute de foştii proprietari în extravilan, regăsindu-se la momentul emiterii titlurilor de proprietate în intravilan.

Concluzionând, faţă de toate considerentele mai sus enunţate, criticile reclamanţilor privind aplicabilitatea art. III alin. 1 lit. a) pct. ii) din Legea nr. ………. raportat la titlurile de proprietate vizate nu se verifică.

Reconstituirea dreptului de proprietate pe fostul amplasament, se analizează, printre altele, şi prin prisma existenţei unor acte de atribuire în favoarea unor terţe persoane a terenului solicitat. În cazul în care reconstituirea dreptului de proprietate nu se poate realiza pe vechiul amplasament, acesta fiind ocupat în mod legal, foştii proprietari sau moştenitorii acestora vor putea primi teren pe un alt amplasament aflat la dispoziţia comisiei sau prin acordarea de măsuri reparatorii în echivalent.

Având în vedere că din expertiza administrată în cauză a rezultat şi teren liber (lot ……..– suprafaţă neocupată ………m.p.), restituirea în natură pe vechiul amplasament nu este exclusă. Revine comisiilor sarcina să identifice concret care ar fi această suprafaţă neocupată din vechiul amplasament, iar pentru diferenţă să se procedeze la restituire pe un alt amplasament, sau prin acordarea de măsuri reparatorii în echivalent.

Faţă de soluţia de respingere a capătului de cerere în nulitate, se va admite cererea de intervenţie accesorie.

Cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată se au în vedere dispoziţiile art. ………. Cod procedură civilă potrivit cărora partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.

Conform art. ………Cod procedură civilă, când pretenţiile fiecărei părţi au fost încuviinţate numai în parte, instanţa va aprecia în ce măsură fiecare dintre ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor.

Culpa procesuală constituie elementul angajării răspunderii civile delictuale, faptul juridic ilicit constituindu-l conduita procesuală culpabilă a părţii din raportul procesual civil, respectiv exerciţiul abuziv al dreptului de a introduce cererea de chemare în judecată respinsă, anulată, perimată s.a. ori conduita pârâtului în raportul de drept substanţial, ce determină apelul la forţa coercitivă a statului.

Cheltuielile de judecată cuprind taxele judiciare de timbru, plata expertizelor şi despăgubirea martorilor, onorariilor de avocat precum şi orice alte cheltuieli pe care partea care a câştigat procesul dovedeşte că le-a făcut; cheltuielile de judecată se acordă numai în măsura în care au fost dovedite şi nu au fost deja acordate.

Prin nerecunoaşterea dreptului lor la reconstituire, reclamanţii au fost nevoiţi a efectua în prezenta cauză cheltuieli privind onorariul de avocat (3.500 lei prin raportare exclusiv la apărătorul care a depus împuternicire avocaţială în cauză, conform contractului de asistenţă încheiat), astfel că pârâta …………. urmează a fi obligată la suportarea acestora proporţional cu partea din acţiune admisă, respectiv ………. lei. Cum expertiza pentru care s-a achitat onorariul de expert (………. lei) a vizat suprapunerea vechiului amplasament cu terenurile din titlurile de proprietate a căror nulitate s-a respins, această cheltuială rămâne exclusiv în sarcina reclamanţilor.

Domenii speta

Spete similare