Actiune in constatare

Sentinţă civilă 1412 din 23.11.2015


Prin acţiunea inregistrată pe rolul instantei sub nr. (…), reclamantii (…/…)  au chemat in judecata si  personal la interogatoriu pe pârâta (…) solicitand  pronuntarea unei hotarari prin care sa se constate  că sunt proprietarii terenului in suprafata de (…). situat in (…)  teren constand in plus la masuratori, fata de actele pe care le detin, respectiv contractele de vânzare – cumpărare aut. nr. (…) si aut. nr. (…)

In motivarea actiunii reclamantii au arătat că  prin cele doua contracte de vanzare – cumpărare susmentionate, au  cumpărat teren in suprafata totala de (…). situat in (…) Se mai arată că de la data dobandirii, terenurile au fost imprejmuite, în perioada (…) s-au edificat constructii – casa si anexe gospodăreşti, iar de-a lungul timpului  nu au probleme legate de vecinatate.

Se mai arată că urmare a  efectuarii  de masuratori pentru intabulare au constatat ca suprafata  de teren este mai mare decat cea din acte, terenul avand  (…) mp, deci cu (…) mp. mai mult, difernta pe care o  considera ca fiind  datorata instrumentelor folosite la masuratori la momentul cumpararii. 

Mentioneaza ca  a chemat in judecata pe parata  (…) deoarece terenurile au fost cumpărate de la acesta si de la fratele ei, in prezent decedat si fără mostenitori.

In drept actiunea a fost intemeiata pe disp. art. 35 C. proc.civ. si art. 2502 C. civ.

S-au solicitat ca probatorii inscrisuri,  doi martori,  expertiza topografica.

La cerere au fost atasate,  in copie, inscrisuri.

Pârâta a formulat întâmpinare la data de (…)  prin care a arătat ca nu are nici un fel de pretentii de la reclamanti

In cauza s-au administrat; proba cu inscrisuri, proba  testimoniala cu doi martori -  (…) si expertiza topografica intocmita de expert judiciar  (…)

In urma analizării actelor si lucrărilor dosarului, instanta a pronuntat la data de (…) sentinta civilă nr. (…) prin care a respins actiunea reclamantilor.

Împotriva acestei sentinte reclamantii au formulat apel si prin decizia civilă nr. (…) a admis apelul, a anulat în tot sentinta atacată şi a trimis cauza spre rejudecare la (…)

Primindu-se dosarul la această instantă a fost înregistrat sub acelasi număr si s-a acordat termen la data (...)

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr.(…) a fost respinsă ca inadmisibilă acţiunea în constatare formulată de reclamanţii (…/…) în contradictoriu cu pârâta (…)

S-a avut în vedere că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.(…) reclamanţii au cumpărat de la pârâtă suprafaţa de teren de (…) m.p. situată în intravilanul (…). Ulterior, aceştia şi-au întregit proprietatea cumpărând de la acelaşi vânzător suprafaţa de (…) m.p., prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.(…) Reclamanţii au arătat că întreaga proprietate a fost împrejmuită încă de la momentul cumpărării, pe teren fiind executate trei construcţii dar, cu ocazia încercării de intabulare a dreptului de proprietate s-a constatat că există un plus de teren de (…) m.p.

Instanţa iniţial învestită a reţinut că, în ceea ce priveşte formularea unei acţiuni întemeiate pe dispoziţiile art.35 C.pr.civ., se presupune că în patrimoniul reclamantului să preexiste dreptul de proprietate a cărui constatare, cu efect declarativ, se cere să se facă prin hotărâre judecătorească. Invocarea, în justificarea pretenţiei, a unei simple posesii de fapt asupra terenului, fără ca aceasta să valoreze proprietate în condiţiile art.1846 şi următoarele Cod civil(text de lege incident întrucât posesia a început anterior intrării în vigoare a noului cod civil) face ca acţiunea să nu poată fi primită. Potrivit art.35 C.pr.civ., cel care are interes poate să ceară constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege. Art.35 teza I stabileşte obiectul acţiunii în constatare, respectiv exclusiv o stare de drept şi nu una de fapt, iar teza a II-a a aceluiaşi text de lege consacră caracterul subsidiar al acţiunii în constatare faţă de acţiunea în realizare, reglementată de art.2502 al.2 pct.2 Cod civil, ce consacră imprescriptibilitatea acţiunii în constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept. Prin raportarea la textul de lege instanţa a reţinut că reclamanţii urmăresc ca instanţa să constate o stare de fapt, respectiv aceea de întindere a suprafeţei de teren atribuită în lot în urma încheierii celor două contracte, cerere ce nu poate fi valorificată decât pe calea unei acţiuni în realizare. S-a mai reţinut că dreptul de proprietate se poate dobândi în condiţiile legii, în conformitate cu prevederile art.557 Cod civil, prin convenţie, moştenire legală sau testamentară, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de bună-credinţă în cazul bunurilor mobile şi al fructelor, prin ocupaţiune, tradiţiune şi prin hotărâre judecătorească, atunci când ea este translativă de proprietate prin ea însăşi. Cu alte cuvinte, pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra diferenţei de teren reclamanţii au posibilitatea să formuleze acţiune având ca obiect interpretarea voinţei reale a părţilor cu ocazia încheierii celor două contracte de vânzare-cumpărare, cu menţiunea că, pentru formularea unei asemenea acţiuni este necesar ca reclamanţii să probeze că vânzătorul a deţinut dreptul de proprietate şi asupra diferenţei de teren, fie pe calea unei acţiuni având ca obiect constatarea dreptului de proprietate prin prescripţia achizitivă de 30 de ani, în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.

Prin decizia nr.(…) pronunţată de (…) a fost admis apelul declarat de reclamanţi şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare, în scopul soluţionării fondului pretenţiilor deduse judecăţii.

S-a reţinut că apărările reclamanţilor sunt întemeiate întrucât cererea dedusă judecăţii viza chiar dobândirea dreptului de proprietate urmare voinţei exprimate de părţile contractante la momentul încheierii contractului şi că reclamanţii au făcut dovada vă vânzătorul a avut în proprietate acest teren iar din probele administrate a rezultat şi faptul că această suprafaţă de teren a fost folosită o lungă perioadă de timp, atât de vânzător, cât şi ulterior de către reclamanţi. S-a mai reţinut că instanţa de fond a încălcat dreptul la apărare al părţilor deoarece s-a pronunţat pe o excepţie de ordine publică pe care nu a pus-o în discuţia părţilor, încălcând astfel şi principiul contradictorialităţii.

La termenul de judecată din (..) reclamanţii prin apărător au solicitat încuviinţarea probelor administrate în primul ciclu procesual şi admiterea acţiunii, conform considerentelor reţinute prin decizia de casare.

Din cuprinsul contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în anul (…), respectiv (…) rezultă că terenurile ar fi fost dobândite de vânzătorii (…)(decedat ulterior) şi (…)prin moştenire de la mama lor (…)-decedată la (…), terenuri pe care le-au stăpânit continuu în calitate de proprietari, fiind înscrise în registrul agricol al (…) din anul (…), aşa cum rezultă din adeverinţa nr.(…), respectiv nr.(…) eliberate de (…). La dosar nu au fost depuse aceste adeverinţe, ci numai planul de situaţie anexă la contractul încheiat în anul (…) privind suprafaţa de (…) m.p. situată pe (…), din care se rezultă identificarea exactă a terenului, laturile având menţionate dimensiuni precise, respectiv de (…) m(două laturi ale lăţimii) şi (…) m(două laturi ale lungimii). De asemenea a fost configurată exact forma terenului, care nu este un dreptunghi regulat.

În cuprinsul ambelor contracte s-a menţionat că reclamantul cumpărător recunoaşte că sunt adevărate relatările vânzătorilor privind provenienţa şi întrucât vânzătorii nu prezintă acte de proprietate înţelege să cumpere în acele condiţii şi pe riscul său.

În cauză a fost efectuat raportul de expertiză topo (…), la care sunt anexate planul de situaţie şi avizul (…)

Din conţinutul raportului de expertiză topo rezultă că terenul în litigiu se află în intravilanul (…)Suprafaţa măsurată a terenului este de (…) mp.

Terenul în suprafaţă de (…) m.p. a fost delimitat pe planul de situaţie prin simbolurile (…) fiind făcută menţiunea că planul anexă la contract are o dimensiune greşită(terenul nu este dreptunghi, ci trapez) şi că s-a ţinut cont că suprafaţa cumpărată este de (…) m.p., precum  şi de configuraţia din planul anexă la acel contract.

Terenul în suprafaţă de (…) m.p. a fost delimitat pe planul de situaţie prin simbolurile (…)

Din planul de situaţie anexă se observă că limitele terenurilor cumpărate(trasate cu linie discontinuă)  sunt diferite de limitele terenului identificat de expert, existând diferenţe atât în privinţa lăţimii, cât şi a lungimii acestora. Astfel s-a menţionat pe planul de situaţie anexă la raport ca terenul  are lăţimea la stradă de (…) m iar lăţimea în capătul opus de (…) m. În privinţa excedentului de (…) m.p. expertul a arătat că este împărţită astfel: (…) m.p. vie, (…)m.p. curţi-construcţii şi (…) m.p. livadă, fără să fie evidenţiate pe planul de situaţie şi fără să se explice de unde provin  diferenţele privind lăţimea şi lungimea terenului, precum şi diferenţele de suprafaţă.

Reclamanţii susţin că voinţa reală a părţilor cu ocazia încheierii contractelor de vânzare-cumpărare  a fost ca vânzătorii să le înstrăineze întreaga suprafaţă pe care o aveau în proprietate, precum şi împrejurarea că atât vânzătorul, cât şi cumpărătorul au deţinut şi au folosit această suprafaţă de teren o lungă perioadă de timp, fără să existe neînţelegeri. cu privire la vecinătăţi pe toate laturile terenului.

Într-adevăr, din declaraţiile martorilor audiaţi rezultă că reclamanţii nu au avut neînţelegeri cu vecinii asupra terenului şi că amplasamentul gardului edificat nu s-a modificat de-a lungul timpului dar această situaţie de fapt nu este singura în măsură să ducă la concluzia că limitele terenului sunt cele reale. De menţionat este faptul că ambii martori au dobândit terenuri învecinate cu reclamanţii după ce aceştia au cumpărat terenul în litigiu, respectiv în anul (…) şi anul (…)

Referitor la dreptul de proprietate al vânzătorilor asupra terenului în litigiu, din probele administrate în cauză nu rezultă întinderea acestui drept. Aşa cum s-a arătat mai sus, la datele întocmirii contractelor au fost avute în vedere adeverinţele eliberate de (…) adeverinţe care nu constituie însă titluri de proprietate. Pe de altă parte, suprafeţele terenurilor înstrăinate au fost clar precizate, reclamantul arătând că este de acord cu cumpărarea acestora în condiţiile existente atunci, pe riscul său iar voinţa părţilor a fost clar exprimată în sensul de a vinde şi respectiv a cumpăra suprafeţele trecute în fiecare contract.

Instanţa constată că acordul de voinţă al părţilor s-a realizat cu privire la suprafeţele de teren înscrise în fiecare contract de vânzare-cumpărare şi nu cu privire la suprafeţe de teren mai mari decât cele asupra cărora vânzătorii au arătat că exercitau o posesie îndelungată.

Pentru considerentele expuse mai sus instanţa va respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată. Se va lua act că reclamanţii nu au solicitat cheltuieli de judecată.