Contestaţie la executare. Obligaţie de restituire taxă de poluare stabilită prin hotărâre judecătorească. Necesitatea parcurgerii procedurii reglementată de Ordinul mfp nr. 365/741/2014

Sentinţă civilă 2435/02.07.2015, definitivă prin neapelare din 02.07.2015


Contestaţie la executare. Obligaţie de restituire taxă de poluare stabilită prin hotărâre judecătorească. Necesitatea parcurgerii procedurii reglementată de Ordinul MFP nr. 365/741/2014

În cazul sumelor datorate de către stat contribuabililor, art. 117 din OG nr. 92/2003 prevede regula restituirii la cerere, această regulă fiind aplicabilă inclusiv în cazul sumelor de bani stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare.

În cazul restituirii sumelor de bani privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi a sumelor stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri definitive şi irevocabile, Ordinul nr. 365/741/2014 prevede o procedură specială de restituire, astfel că sunt nelegale actele de executare efectuate fără parcurgerea procedurii prevăzute de acest ordin, întrucât, în absenţa unei cereri din partea creditorului adresate organului fiscal, nu se poate reţine nici refuzul acestuia din urmă cu privire la executarea obligaţiei

Prevederile art. 6, paragraf 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului se impun a fi interpretate şi din perspectiva debitorului obligaţiei, respectiv prin prisma faptului că statului nu i se pot impune condiţii împovărătoare, nejustificate, în executarea creanţelor prevăzute de hotărâri judecătoreşti.

Cât timp prin Ordinul nr. 365/741/2014 se prevede o procedură simplă şi accesibilă pentru recuperarea sumelor prevăzute în hotărârile judecătoreşti date în materia restituirii taxei de poluare, nu se poate susţine că este afectat dreptul de acces la justiţie, neputându-se considera că printr-o asemenea procedură se permite ca o hotărâre definitivă şi obligatorie să rămână fără efect în detrimentul unei părţi.

Judecătoria Satu Mare, Secţia civilă, Sentinţa civilă nr. 2435/02.07.2015, definitivă prin neapelare

În fapt, instanţa a reţinut că, prin sentinţa civilă cu nr. 2366/CA/20.10.2014, pronunţată de Tribunalul Satu Mare, a fost admisă acţiunea reclamantei SM în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Regională a Finanţelor Publice Cluj, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare, şi Administraţia Fondului pentru Mediu, cu consecinţa restituirii către reclamantă a sumei de 6.001 lei reprezentând taxa pentru emisiile poluante de la autovehicule, cu dobânda legală aferentă, precum şi cu obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată. În temeiul acestui titlu executoriu, prin încheierea cu nr. 1/20.03.2015, emisă de BEJ IA, a fost încuviinţată executarea silită împotriva contestatoarei, la cererea creditoarei SM.

Astfel, BEJ IA a emis, în dosarul execuţional nr. 52/2015, somaţia din data de 20.03.2015, referitoare la suma de 6,920,83 lei, în care au fost incluse cheltuielile de executare astfel cum au fost identificate prin încheierea din data de 20.03.2015.

Instanţa a constatat ca fiind nelegală executarea silită datorită neparcurgerii procedurii prevăzute de OUG nr. 8/2014, raportat la Ordinul nr. 365/2014. Conform art. 622, alin. (1) şi (2) C.proc.civ., obligaţia stabilită prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie. În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispoziţiilor prezentei cărţi, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.

În cazul sumelor datorate de către stat contribuabililor, art. 117 din OG nr. 92/2003 prevede regula restituirii, la cerere. Această regulă este stabilită inclusiv în cazul sumelor de bani stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii – art. 117, alin. (1), lit. f) din OG nr. 92/2003. În cazul restituirii sumelor de bani privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi a sumelor stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri definitive şi irevocabile, există o procedură specială, prevăzută de Ordinul nr. 365/2014.

Astfel, potrivit art. 1, alin. (2)-(4) din Ordinul nr. 365/741 din 19 martie 2014 privind aprobarea Procedurii de efectuare a plăţilor sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei de poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora, potrivit prevederilor art. XV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, denumită în continuare ordonanţă de urgenţă. Cererile de restituire a sumelor prevăzute la alin. (2), depuse de contribuabili, se soluţionează conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranşelor anuale se efectuează conform graficului tranşelor anuale aprobate la restituire al cărui formular este prevăzut în anexa nr. 7. Cererile de restituire a sumelor prevăzute la alin. (2) se depun de către contribuabili la autoritatea obligată prin hotărâre judecătorească să efectueze restituirea, respectiv Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin organele fiscale competente sau Administraţia Fondului pentru Mediu, după caz.

Prin urmare, faţă de cele de mai sus, instanţa a constatat existenţa unui impediment la executare în sensul că, pentru recuperarea sumei prevăzute în titlul executoriu, creditorul trebuie să urmeze o procedură specială, prevăzută de Ordinul nr. 365/2014. Raportat la principiile edictate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce priveşte dreptul la un proces echitabil, se impune împiedicarea tendinţei generalizate a contribuabililor de a-şi recupera sumele de bani stabilite prin hotărârile judecătoreşti vizate de Ordinul nr. 365/2014 exclusiv prin mijlocirea executorului judecătoresc. Astfel, instanţa constată că prevederile art. 6, paragraf 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului se impun a fi interpretate şi din perspectiva debitorului obligaţiei, respectiv prin prisma faptului că statului nu i se pot impune condiţii împovărătoare, nejustificate, în executarea creanţelor prevăzute de hotărâri judecătoreşti. Or, având în vedere numeroasele hotărâri judecătoreşti din materia taxei de poluare, obligaţia statului de a executa de bunăvoie toate hotărârile, de îndată ce acestea devin executorii, este în mod disproporţionat mai împovărătoare în comparaţie cu obligaţia contribuabilului de a completa un formular-tip prevăzut în Ordinul nr. 365/2014, înainte de a solicita executarea silită. Aşadar, impunerea unei proceduri speciale pentru recuperarea acestor sume, precum cea prevăzută de Ordinul nr. 365/2014, faţă de frecvenţa acestor litigii, este de natură a garanta un echilibru între drepturile creditorilor persoane fizice/juridice de drept privat şi obligaţiile organului fiscal. Această procedură este în concordanţă cu prevederile art. 622 C.proc.civ., ea având menirea de a sublinia necesitatea executării de bunăvoie a obligaţiei stabilite în titlul executoriu. În absenţa unei cereri din partea creditorului adresate organului fiscal, nu se poate reţine nici refuzul acestuia din urmă cu privire la executarea obligaţiei.

Aşadar, cât timp prin Ordinul nr. 365/2014 se prevede o procedură simplă şi accesibilă pentru recuperarea sumelor prevăzute în hotărârile judecătoreşti date în materia restituirii taxei de poluare, nu este afectat dreptul de acces la justiţie, neputându-se considera nicidecum că printr-o asemenea procedură se permite ca o hotărâre definitivă şi obligatorie să rămână fără efect în detrimentul unei părţi.

Astfel, ţinând seama de prevederile art. 717 şi art. 720 C.proc.civ., precum şi de prevederile legale menţionate mai sus, instanţa a admis contestaţia la executare formulată de contestatoarea Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice a Judeţului Satu Mare, în contradictoriu cu intimata SM, cu consecinţa desfiinţării executării silite din dosarul execuţional nr. 52/2015 al BEJ IA.