Potrivit dispoziţiilor art. 529 Noul Cod civil întreţinerea este datorată potrivit cu nevoile celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti

Prin sentinţa civilă nr. 1511/2015 din data de 15 octombrie 2015, pronunţată de Judecătoria Vişeu de Sus în dosarul nr. 1197/336/2015 s-a admis acţiunea formulată  de reclamanta minoră F. N.-A., asistată de tatăl său, F. N., în contradictoriu cu pârâta C. A.  şi în consecinţă s-a dispus schimbarea locuinţei minorei de la domiciliul mamei sale, la domiciliul tatălui său. Pârâta a fost obligată să plătească  pe seama minorei F. N.-A., născută la data de 13.06.1998,  suma  de 140 lei lunar, cu titlu de pensie de întreţinere, începând cu data de 20.07.2015, data intentării acţiunii,  şi până la majoratul minorei sau noi dispoziţii în acest sens, de la aceeaşi dată, 20.07.2015 urmând a înceta obligaţia de plată a pensiei de întreţinere pentru această minoră, stabilită în sarcina tatălui.

În considerentele sentinţei se reţine că, mama reclamantei s-a recăsătorit, din această a doua căsătorie rezultând încă un copil, minora C. G. F., aşa cum a reieşit din ancheta socială efectuată de Serviciul Asistenţă Socială şi Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei Vişeu de Sus.

Din cauza unor neînţelegeri apărute între reclamanta minoră şi soţul mamei sale, încă din anul 2014 aceasta a plecat la tatăl ei, prin prezenta acţiune solicitând , ca prim petit, să i se stabilească locuinţa la domiciliul acestuia.

Reclamanta este elevă în cls. a XII-a la Liceul Teoretic ,,B. Vodă” din Vişeu de Sus, iar pe perioada cursurilor şcolare, pentru a nu face naveta, locuieşte în gazdă la o familie din Vişeu de Sus.

Având în vedere aceste aspecte, dar şi interesul superior al minorei, acordul tatălui reclamantei, dar şi acordul pârâtei, văzând şi dispoziţiile art. 496,497 Cod civil, instanţa a dispus schimbarea locuinţei minorei F. N. A. de la domiciliul mamei sale la domiciliul tatălui său, F. N..

În ce priveşte al doilea petit, privind pensia de întreţinere datorată minorei, s-a reţinut că, potrivit art. 499 Cod civil, tatăl şi mama sunt obligaţi, în solidar, să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională.

Schimbarea locuinţei reclamantei minore la tatăl său atrage implicit obligaţia pârâtei, ca mamă a minorei, de a contribui şi ea la cheltuielile legate de necesităţile minorei, de creşterea, educarea, pregătirea sa profesională .

 În art. 529 Cod civil se arată că întreţinerea se datorează potrivit cu nevoia celui ce o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti, întreţinerea datorată de părinte copilului său putând fi stabilită până la jumătate din venitul său lunar net pentru 3 sau mai mulţi copii.

Pârâta are în prezent patru copii.

Din ancheta socială a reieşit că pârâta realizează venituri în cuantum lunar de 971 lei şi 178 lei bonuri de masă, pârâta confirmând în dezbateri că acestea sunt veniturile sale nete lunare.

Pentru aceste considerente, instanţa, în temeiul  art. 529 alin 2, art. 530 alin.2 şi art. 532 alin.1 din Codul civil a obligat pârâta la plata, pe seama reclamantei minore F. N.-A., născută la data de 13.06.1998, a sumei de 140 lei lunar, cu titlu de pensie de întreţinere, începând cu data de 20.07.2015, data intentării acţiunii, şi până la majoratul minorei sau noi dispoziţii în acest sens, de la aceeaşi dată, 20.07.2015 urmând a înceta obligaţia de plată a pensiei de întreţinere pentru această minoră, stabilită în sarcina tatălui acesteia, F. N..

Instanţa nu a primit solicitarea reclamantei de ,,compensare” a pensiei sale de întreţinere cu pensia de întreţinere datorată de tatăl său pentru unul din ceilalţi fraţi, care locuiesc cu pârâta, o astfel de compensare neputând avea loc câtă vreme pensia de întreţinere se stabileşte şi este datorată pentru fiecare minor în parte, putând avea durată diferită şi cuantum diferit, în funcţie şi de venitul realizat de cel ce o datorează.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel C. A. care a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinţei apelate în sensul compensării pensie de întreţinere.

În motivarea apelului se arată că prin sentinţa judecătoriei intimatul a fost obligat să plătească pensie de întreţinere în sumă de 58 lei/lunar pentru cei 3 copii rezultaţi din căsătorie.

Prin stabilirea domiciliului minorei F. N.-A., la tată au rămas doi minori în grija ei. Pentru unul din minori pensia se compensează şi rămâne ca acesta să-i plătească pentru un minor suma de 58 lei/lunar.

Se impune compensarea pensiei astfel încât apelanta să nu fie nevoită să plătească pentru minora N. 140 lei, iar intimatul să plătească 116 lei pentru ceilalţi doi minori.

Prin întâmpinarea depusă intimatul F. N. s-a opus la admiterea apelului, motivând cu aceea că mai are în întreţinere un copil rezultat din relaţii extraconjugale, F. M.B. născut la data de 17.12.2014.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, în baza dispoziţiilor art. 480 alin. 1 Noul Cod procedură civilă, tribunalul constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 2533 din 5.11.2009, pronunţată de Judecătoria Vişeu de Sus intimatul F. N. a fost obligat la plata unei pensii de întreţinere de câte 58 lei/lunar în favoarea celor 3 minori rezultaţi din căsătorie: F.N.–A. născută la 13.06.1998, F.F.N. născut la 29.12.1999 şi F. C. A. născut la 20.05.2002.

Din vara anului 2014 minora intimată  N.–A.se află la tatăl ei care locuieşte în Repedea, judeţul Maramureş. Aceasta frecventează cursurile şcolare, fiind elevă în clasa a XII a la Liceul Teoretic „B. Vodă” din Vişeul de Sus.

Pe lângă cei trei copii rezultaţi din căsătorie, atât apelanta cât şi intimatul F. N. mai au câte un copil rezultat din alte relaţii.

Veniturile lunare realizate de către apelantă sunt de 971 lei + 178 lei bonuri de masă. Deci rezultă un total de 1149 lei.

Veniturile lunare ale intimatului F. N. sunt de 240 lei reprezentând pensia de invaliditate.

Potrivit dispoziţiilor art. 529 Noul Cod civil întreţinerea este datorată potrivit cu nevoile celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti.

Raportat la veniturile nete pe care le realizează apelanta se apreciază că în mod corect instanţa de fond a obligat-o la 140 lei pensie de întreţinere reţinând că, compensarea nu poate avea loc cât timp pensia de întreţinere se stabileşte şi este datorată pentru fiecare minor în parte, durata pensiei şi cuantumul fiind diferit pentru fiecare copil, în funcţie de vârsta fiecărui copil şi de veniturile realizate de cel ce o datorează.

Singura critică ce poate fi admisă este aceea că, deşi a intervenit o modificare sub aspectul domiciliului minorei N. – A. instanţa de fond nu a dispus sistarea pensiei la care a fost obligat intimatul  F. N. prin sentinţa civilă nr. 2533 din 5.11.2009, pronunţată de Judecătoria Vişeu de Sus, despre care se arată că va înceta.

Domenii speta

Spete similare