Acţiune în constatare

Hotărâre 1194 din 19.02.2015


Asupra cauzei de faţă,  constată următoarele  :

Prin cererea înregistrată la data de 28.10.2014 pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr.-----, reclamanta T.E. a chemat  în judecată pârâtele E.N. şi E.M. pentru a se constata inexistenţa dreptului de creanţă al pârâtei  EN  în cuantum de 33.806,76 Ron aferent facturii fiscale yyyyy reprezentând contravaloarea consumului de energie  de la punctele de lucru  1 şi 2 din mun. Bacău.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat  că are calitatea de beneficiar energie electrică  pentru punctele de lucru situate în Bacău:, conform contractului nr. xxx (punct măsură 5001705828 şi 5001705812), că la data de 30.09.2014 a fost emisă factura  fiscală  nr. yyyy în cuantum total de 43.141,40 Ron aferentă consumului de energie electrică realizat în perioada 09.04.2013 – 26.09.2014 şi că din această sumă  33.806,76 Ron reprezintă contravaloarea consumului  realizat la punctele de lucru menţionate.

A mai arătat reclamanta că în urma verificărilor efectuate de reprezentanţii pârâtei la aceste puncte de consum, au fost înlocuite contoarele conform bonurilor de mişcare nr.111 şi nr.222,  că nu a realizat modificări la aparatele de măsură şi nu a intervenit la sigiliile aplicate de angajaţii pârâtei, consumul înregistrat nefiind real.

În drept, reclamanta şi-a întemeiat cererea pe prevederile  art.194 şi următoarele NCPC raportat la  art.35 NCPC.

Cererea a fost legal timbrată cu 1.619 lei taxă timbru.

În susţinerea cererii, reclamanta a depus  factura care cuprinde suma contestată, notă de constatare, proces-verbal de analiză a abaterilor nr. www, proces-verbal de stabilire a despăgubirilor nr.1043135/2013, bon de mişcare contor electric – fl.5-19 ds., contractele de furnizare a energiei electrice pentru cele două puncte de lucru – fl.46-79.

În termen legal, pârâta E.N. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată având în vedere că prin contractele de furnizare a energiei electrice încheiate pe durată nedeterminată cu reclamanta, s-a obligat să furnizeze energie electrică la punctele de lucru din Bacău însă, factura contestată de reclamantă a fost emisă în baza constatărilor, calculelor şi documentelor de către  operatorii de distribuţie ai E.M.

A mai arătat pârâta că  constatările şi actele aferente care au ocazionat recalcularea energiei electrice ce a stat la baza facturii fiscale contestate de reclamantă în acest litigiu, aparţin în exclusivitate operatorului de distribuţie E.M. deoarece conform licenţelor ANRE furnizorul de energie electrică – E.N. este o persoană juridică  distinctă de distribuitorul  de energie electrică E.M. – autorizată să intervină în reţeaua de transport a energiei electrice, să amplaseze, să demonteze, să citească şi să verifice  funcţionarea grupurilor de măsură a energiei electrice.

Pârâta E.Moldova. a formulat în termen legal întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive  motivat de faptul că în conformitate cu Directiva C.E. nr.54/2003, transpusă de  Legea nr.13/2007, a energiei electrice, începând cu data de 06.04.2007 S.C. E.M. s-a divizat rezultând două societăţi: care în prezent se numeşte E.N . şi are în obiectul ei de activitate vânzarea energiei electrice şi în mod direct are toate drepturile şi obligaţiile ce rezultă din contractele cu consumatorii.

A mai arătat  pârâta  că EN., a preluat toate contractele de furnizare a energiei electrice de la societatea iniţială şi reprezintă interfaţa dintre operatorul de transport şi distribuţie şi consumator, iar în baza contractului de  furnizare a energiei electrice, facturează acest consum către consumator, că pârâta E. M.. deşi are calitatea de terţ în raporturile contractuale dintre aceasta şi furnizor, nu are nici o legătură cu obiectul litigiului.

În susţinerea întâmpinării, pârâta a depus împuternicire, certificat de înregistrare, licenţa pentru distribuţia energiei electrice, notă de constatare, bon de mişcare contor electric, proces verbal de analiză a abaterilor, proces verbal de stabilire a despăgubirilor, notă de constatare, 4 planşe foto – fl.92-109.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine :

La data de 28.10.2014 reclamanta T.E..  a formulat cerere înregistrată sub nr. -------, prin care  a chemat  în judecată pârâtele E.N. şi E.M. pentru a se constata inexistenţa dreptului de creanţă al pârâtei  E.N.  în cuantum de 33.806,76 Ron aferent facturii fiscale  nr.-XXXX4 reprezentând contravaloarea consumului de energie  de la punctele de lucru din str. 1 şi 2  din mun. Bacău.

Între reclamanta şi pârâta E.N. s-au încheiat contractele  de furnizare energie electrică nr. XX şi YY, ataşate la filele 46 – 79 dosar, pentru punctele de lucru din Bacău, str. Războieni nr. 28 A, respectiv str. Mărăşeşti nr. 12.

La data de 30.09.2014, pârâta E. N.a emis factura nr. -----, în cuantum de 44258,95 lei, din care reclamanta contestă suma de 33806,76 lei  motivat de faptul că suma nu reprezintă consum real.

Din înscrisurile ataşate la dosar precum şi din recunoaşterile pârâtelor din întâmpinările, instanţa reţine că la data de 09.10.2013, respectiv 13.01.2014, la punctele de consum din Bacău, str. 1, respectiv str. 2, pârâta E.M.  s-au efectuat controale la grupurile de măsurare şi s-au constat intervenţii la acestea. Intervenţiile sunt descrise în notele de constatare nr. şi yyy.

Energia electrică se furnizează potrivit contractului-cadru de furnizare a

energiei electrice la consumatori, aprobat prin Decizia ANRE nr. 57/1999, cu modificările si completările ulterioare.

Contractul-cadru are pentru părţi caracter obligatoriu, acestea neavând posibilitatea de a-i modifica si sau/completa clauzele, cu excepţia acelora lăsate, in mod expres, la latitudinea părţilor. Aceasta a for o constantă în legislaţia care reglementează domeniul energiei.

 Potrivit art. 48 din Legea 13/2007,  în vigoare la data încheierii contractelor de furnizare, abrogată prin Lg. 123/2007, prevedea că „ (1) Furnizarea energiei electrice este activitatea prin care persoana juridică titulară de licenţă comercializează energie electrică clienţilor. Pentru furnizarea energiei electrice la clienţii finali se încheie un contract, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Energia electrică furnizată clientului final se facturează de către furnizor pe baza valorilor înregistrate de grupurile de măsurare.

(3) Sunt interzise consumul şi furnizarea de energie electrică fără încheierea contractului de furnizare, cu excepţia situaţiilor reglementate în mod distinct de către autoritatea competentă. „

Dispoziţiile privind obligativitatea încheierii contractului au fost preluate şi în Legea 123/2012. astfel, în art. 52 se reglementează furnizarea energiei electrice:

„Furnizarea energiei electrice

(1) Furnizarea energiei electrice este activitatea prin care persoana juridică titulară de licenţă comercializează energie electrică clienţilor. Pentru furnizarea energiei electrice la clienţi se încheie un contract, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Energia electrică furnizată clientului se facturează de către furnizor, conform reglementărilor ANRE şi prevederilor legale în vigoare.

(3) Sunt interzise consumul şi furnizarea de energie electrică fără încheierea contractului de furnizare, cu excepţia situaţiilor reglementate în mod distinct de către autoritatea competentă.”

Din prevederile enunţate, instanţa reţine că furnizarea energiei electrice se poate face doar pe baze contractuale, astfel că între părţi se nasc drepturi şi obligaţii de natura celor stabilite prin reglementările speciale ale contractului cadru de furnizare energie electrică.

Potrivit art.56 alin.1 din Legea nr.13/2007, consumatorul de energie electrică răspunde pentru daunele cauzate furnizorului din culpa sa, în condiţiile stabilite prin contractul de furnizare, iar potrivit Legii nr.123/2012,  în conformitate cu prevederile contractului, clientul final este obligat să plătească contravaloarea energiei electrice consumate la preţul şi în condiţiile prevăzute în contractul de furnizare a energiei electrice. – art. 59.

De asemenea, potrivit art.86 alin.1 lit.c din HG nr. 1007/2004, furnizorul/operatorul de distribuţie are următoarele drepturi:…

c) să recalculeze, împreună cu consumatorul, consumul pentru o perioadă anterioară, atunci când se constată defectarea contorului, durata pe care se face recalcularea şi procedura de calcul urmând să fie reglementate de autoritatea competentă;

  Astfel, potrivit art.86 din HG nr.1007/2007, furnizorul/operatorul de distribuţie are următoarele drepturi:

a) să stabilească duratele întreruperilor în furnizarea energiei electrice, de regulă, pe baza înregistrărilor operatorului de distribuţie. În cazul în care consumatorul contestă în mod justificat aceste durate ale întreruperilor, părţile pot apela la arbitru conform art. 64.

b) să refuze plata totală sau parţială a unor daune privind defectarea unor instalaţii/aparate utilizatoare de energie electrică dacă datele de garantare tehnică a acestora specifică parametrii energiei electrice furnizate potrivit altor norme/standarde decât cele recunoscute/avizate de autoritatea competentă;

c) să recalculeze, împreună cu consumatorul, consumul pentru o perioadă anterioară, atunci când se constată defectarea contorului, durata pe care se face recalcularea şi procedura de calcul urmând să fie reglementate de autoritatea competentă;

d) să aibă acces în incinta consumatorului pentru verificarea instalaţiei de alimentare cu energie electrică până la grupurile de măsurare şi verificarea respectării prevederilor contractuale;

e) în caz de neplată a energiei electrice consumate, furnizorul are dreptul ca, până la executarea obligaţiilor, să-i refuze consumatorului anumite drepturi ale acestuia;

f) să sisteze furnizarea energiei electrice în condiţiile art. 153 şi respectând reglementările legale în vigoare; în cazul în care în contract există prevederi pentru puterea minimă de avarie sau puterea minimă tehnologică, sistarea furnizării sub aceste puteri limită se va face cu un preaviz de 5 zile lucrătoare;

g) orice alte drepturi prevăzute de Legea energiei electrice nr. 318/2003 şi de prezentul regulament.

În cauză, reclamanta solicită constatarea inexistenţei unei creanţe pretinsă la plată de către pârâta E.N. în temeiul contractului de furnizare, aşa cum prevede legislaţia expusă anterior.

Instanţa reţine că pârâta E.N. a efectuat  calculul consumului fraudulos de energie electrică prin stabilirea consumului de energie electrică în regim pauşal,  în funcţie de puterea nominală a receptorilor de la locul de consum şi de numărul de ore normat pentru fiecare receptor.

În atare condiţii, în care reclamanta nu a înţeles să  promoveze o acţiune în realizare, izvorâtă din raportul contractual cu pârâta E.N., cererea reclamantei nu va fi admisă, urmând a fi respinsă.

În ceea ce priveşte cererea reclamantei formulată în contradictoriu cu pârâta E.M., instanţa urmează a admite excepţia lipsei calităţii procesual pasive a cestei pârâte şi în consecinţă a respinge cererea.

Calitatea procesuală este una din condiţiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea acţiunii civile, alături de capacitatea procesuala si existenta interesului judiciar, fiind reglementata in art. 55 si urm. Cod de Procedura Civila.

Calitatea procesuală pasivă constă in identitatea între persoana pârâtului si cea de titular al obligaţiei, ori dreptului negat in raportul juridic supus judecăţii.

Or, pârâta E.N. nu a emis factura în care este cuprins dreptul de creanţă contestat de reclamantă, nu este cea care ar trebui să încaseze suma de bani. Este adevărat că această pârâtă a efectuat controale la grupul de măsurare, însă reclamanta nu a contestat actele încheiate cu acea ocazie.

Pentru considerentele de fapt şi de drept expuse, instanţa urmează a dispune conform dispozitivului ce urmează.