Opoziţie la executare

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău în data de 06.04.2015, sub nr. …./180/2015, contestatoarea ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ I.A.V. a formulat, în contradictoriu cu intimata S.C. L.O. S.R.L. şi B.E.J. P.N.D. opoziţie la executare, solicitând anularea biletului la ordin seria….. nr. …. şi a actelor de executare pornite împotriva sa.

În motivarea în fapt a cererii, contestatoarea a arătat că, în data de 28.04.2014 între aceasta şi intimată s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. …… prin care intimata livra anumite cantităţi de carburant, iar beneficiara s-a obligat să achite carburantul la termenele prevăzute în contract. De asemenea, cu ocazia încheierii contractului, a fost remis cu titlu de garanţie Biletul la ordin cu seria ……. nr. ……. în cuantum de 22.000 lei.

Potrivit susţinerilor contestatoarei, din cauza unor condiţii independente de voinţa sa factura nr. ………din 30.09.2014 în valoare de 6879,10 lei din care a achitat suma de 700 lei, însă intimata a introdus la plată biletul la ordin seria …… nr. …….

Contestatoarea a mai învederat instanţei că introducerea la plată a biletului la ordin este nelegală întrucât se solicită o sumă de bani mult mai mare decât datoria faţă de vânzător, operând o îmbogăţire fără justă cauză.

În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 58/1934 şi art. 194 C. proc. civ.

În dovedirea cererii au fost depuse înscrisuri de către contestatoare ( f. 6-31). 

Acţiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1000 lei pentru capătul de cerere având ca obiect opoziţie la executare.

Legal citată, intimata a depus întâmpinare în cauză, solicitând respingerea contestaţiei la executare ca neîntemeiată.

În primul rând, intimata a invocat tardivitatea introducerii opoziţiei la executare, arătând că aceasta nu a fost depusă în termenul de 5 zile prevăzut de art. 62 din Legea nr. 58/1934.

Pe fondul cauzei, intimata a arătat că se invocă doar apărări privind imposibilitatea achitării debitului la scadenţă, acestea neîncadrându-se în niciuna din situaţiile prevăzute de art. 63 rap. la art. 2 din Legea nr. 58/1934.  Astfel, s-a învederat instanţei că motivele invocate de contestatoare exced prevederilor art. 19 şi art. 2 din Legea nr. 58/1934 şi nu se circumscriu excepţiilor care atrag nevalabilitatea biletului la ordin ori excepţiilor personale care privesc raportul fundamental care a stat la baza emiterii titlului, urmărindu-se constatarea nedatorării debitului.

În plus, s-a mai arătat că potrivit art. 19 din Legea nr. 58/1934, contestatoarea nu face dovada că posesorul cambiei ar fi lucrat cu ştiinţă în paguba debitorului. Totodată s-a arătat că în cauză, creanţa nu a fost achitată iar potrivit art. 10 din contractul nr. …., contestatoarea este obligată şi la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 0.5% pe zi întârziere, cuantumul lor ajungând la 7635,80 lei.

Totodată, intimata solicită obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 63, 2, 19 din Legea nr. 58/1934, art. 205 C.proc. civ.

Legal citată, contestatoarea a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat în primul rând respingerea excepţiei tardivităţii, în condiţiile în care acţiunea a fost depusă în ultima zi a termenului legal.

Pe fondul cauzei, s-a arătat că biletul la ordine nu a fost introdus la plată în conformitate cu prevederile art. 41 alin. (1) din Legea nr. 58/1934, ori în aceste condiţii nu se mai poate dresa protestul iar posesorul titlului decade din dreptul de regres. Neprezentarea la plată în termen, contra trasului mai are ca şi faptul că nu operează punerea în întârziere a debitorului, creditorul nemaiputând solicita daune interese.

De asemenea, s-a mai arătat că pârâta a introdus în circuitul bancar biletul la ordin fără a exista  o obligaţie de plată scadentă din partea reclamantei. În aceste condiţii, contestatoarea apreciază că biletul la ordin a fost completat în mod abuziv în ceea ce priveşte scadenţa creanţei, astfel prin solicitarea unei sume de bani mai mare decât cea datorată se poate concluziona că s-a lucrat cu ştiinţă în paguba debitorului.

Mai mult, a arătat contestatoarea, intimata trebuie să facă dovada provenienţei debitului pe care îl solicită şi modalitatea de calcul.

La solicitarea instanţei, s-a ataşat dosarul nr. 84/2015 al BEJ P.N.D. pentru termenul de judecată de la data de 26.10.2015.

La termenul de judecată din data de 26.10.2015, intimata a arătat că renunţă la invocarea excepţiei tardivităţii, iar instanţa a încuviinţat pentru părţi proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei. Totodată, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a BEJ P.N.D., invocată din oficiu.

Analizând  materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, intimata S.C. L.O. S.R.L., posesorul actual al titlului,  a solicitat Biroului Executorului Judecătoresc P.N.D. executarea silită a titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin seria …… nr. …… emis la data de …….., scadent la data de ………, in valoare de 20.000 lei, cu locul plăţii in Bacău, formându-se dosarul de executare nr. 84/2015 al BEJ P.N.D.

Prin Încheierea din data de 26.03.2015 B.E.J. P.N.D. a încuviinţat executarea silită a biletului la ordin seria ……..nr. ……. emis la data de …… scadent la data de …… in valoare de 20.000 lei.

Raportul juridic fundamental dintre părţi izvorăşte din contractul de vânzare-cumpărare nr. …… încheiat între S.C. L.O. S.R.L., în calitate de vânzător  şi Întreprinderea Individuală I.A.V. in calitate de cumpărător, având ca obiect cumpărarea în regim en detail de carburanţi auto în staţii.

Potrivit dispoziţiilor articolului 62 din Legea 58/1934 :” în termen de 5 zile de la primirea somaţiunii, debitorul poate face opoziţie la executare.  Opoziţia se va introduce la judecătoria care a investit cambia cu formulă executorie. Judecătoria va judeca opoziţia potrivit Codului de procedură civilă, de urgenţă şi cu precădere, înaintea oricărei alte pricini.”

Opoziţia la executare este o cale de apărare pusa de legiuitor la îndemâna debitorului, pentru a se apăra, pe calea excepţiilor, împotriva pretenţiilor creditorului cambial, având ca scop invalidarea raportului cambial.

Prin intermediul acestei căi procesuale, opoziţia la executarea unui bilet la ordin, conform art. 63 din Legea nr. 58/1934, partea este limitată la invocarea unor excepţii obiective de nulitate a raportului cambial sau a unor excepţii personale de nulitate care se refera la raportul juridic fundamental între posesor şi emitent în baza căruia a fost emis biletul la ordin. Excepţiile obiective se referă la inexistenţa obligaţiei (nulitatea biletului la ordin pentru lipsa menţiunilor esenţiale, stingerea obligaţiei sau decăderea din drepturile cambiale, neîndeplinirea unei condiţii pentru acţiunea cambială), iar excepţiile personale, care trebuie sa se întemeieze obligatoriu pe o proba scrisă – conform art. 63 al. 2 din Legea nr. 58/1934, si se întemeiază pe dreptul comun şi vizează nulitatea raportului juridic fundamental în baza căruia a fost emis biletul la ordin (excepţii referitoare la viciile de consimţământ; excepţii izvorând din raporturi ulterioare creanţei cambiale).

În primul rând instanţa reţine că oponenta a invocat faptul că biletul la ordin nu a fost prezentat la plată conform prevederilor art. 41 alin. (1) din Legea nr. 58/1934, respectiv în două zile de la data scadenţei.

Deşi susţinerea oponentei este corectă, intimata prezentând la plată biletul la ordin la data de 02.03.2015 deşi data scadenţei era 25.02.2015, această împrejurare nu este de natură a conduce la imposibilitatea executării silite a titlului de credit.

În acest sens, instanţa are în vedere că stipularea celor două zile de la scadenţă este în beneficiul debitorului, respectiv al emitentului, acest termen nefiind stabilit în detrimentul creditorului cu consecinţa pierderii dreptului de a solicita plata sumei cuprinse în titlu deoarece acesta o poate solicita de la data scadentei şi până la împlinirea termenului de prescripţie. Aceste aspecte reies din dispoziţiile art.41 din Legea 58/1934 si din pct.237 din Normele nr.6/1994 emise de BNR. Nu exista nici un temei legal pentru care dispoziţiile art.41 din lege să atragă imposibilitatea valorificării biletului la ordin în condiţiile în care îndeplineşte toate condiţiile de forma prevăzute de art.104 din Legea 58/1934.

Astfel, formalitatea prezentării biletului la ordin la plata, potrivit art.106 coroborat cu art.41 din lege, şi a constatării refuzului de a plăti prezintă relevanţă numai pentru conservarea dreptului de regres atunci când biletul a fost girat conform art.47 si 48 din lege, fără a afecta însa posibilitatea creditorului de a solicita executarea silita.

Pe fondul opoziţiei la executare instanţa reţine că prin cererea de chemare in judecata oponenta a invocat nevalabilitatea titlului executoriu, pentru nerespectarea prevederilor legale, respectiv, dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 58/1934, invocând completarea abuzivă a biletului la ordin.

Instanţa constată că biletul la ordin …. nr. …. ( fila 12)  a fost emis ca şi garanţie la contractul de vânzare-cumpărare nr. …… ( f. 6-11), fiind semnat de emitent, care a completat şi suma din titlu de credit. Având în vedere faptul că părţile nu au completat şi data scadenţei obligaţiei de plată, instanţa apreciază că suntem în prezenţa unui bilet la ordin cu plata la vedere.

Biletul la ordin este un înscris prin care o persoană, numită emitent sau subscriitor se obligă să plătească la scadenţă o sumă de bani unei alte persoane, numită beneficiar, sau la ordinul acesteia şi trebuie să cuprindă menţiunile prevăzute de art.1, pct.1-8 din Legea nr.58/1934(denumirea de bilet la ordin; promisiunea necondiţionată de a plăti o sumă determinată, scadenţa, locul de plată, numele beneficiarului, data şi locul emiterii şi semnătura emitentului).

Biletul la ordin poate fi însă emis intenţionat fără a cuprinde toate menţiunile obligatorii prevăzute de lege(excepţie face semnătura emitentului care trebuie să existe în orice condiţii), urmând ca acestea să fie completate ulterior de către posesor. Un astfel de bilet la ordin este denumit bilet în alb şi, potrivit pct. 72 din Norma-cadru a BNR nr.6/1994, poate fi completat de posesorul acestuia în orice moment anterior prezentării acestuia la plată.  oricând, însă conform pct. 78, completarea va trebui să se efectueze în termen de trei ani de la data reală a emiterii. Nerespectarea termenului legal pentru completarea titlului face ca posesorul titlului să decadă din dreptul de a-l completa după expirarea lui, decădere care poate fi invocată atât de trăgător, cât şi de oricare dintre debitorii cambiali.

 Noţiunea de bilet la ordin în alb este diferită  de cea de bilet la ordin cu scadenţa la vedere. În cazul biletului la ordin în alb, acesta este creat şi predat de emitent cu intenţia ca primitorul să o completeze, dreptul de completare nefiind absolut, exerciţiul acestuia fiind limitat de conţinutul înţelegerii dintre emitent şi primul beneficiar, completarea abuzivă putând fi invocată sub forma excepţiei cambiale.

Excepţia completării abuzive a biletului la ordin emis în alb este o excepţie personală (subiectivă) absolută, care poate fi opusă de oricare dintre debitorii cambiali anteriori completării titlului, respectiv de emitent şi avalistul său, ori alţi semnatari anteriori completării şi avaliştii acestora, creditorului care a completat biletul la ordin (primul beneficiar ori un posesor posterior care l-a dobândit necompletat).

Astfel, pentru a reţine ca întemeiată această excepţie, completarea trebuie să fie neapărat abuzivă, în contra voinţei emitentului sau depăşind limitele fixate de acesta, nefiind suficient a fi doar arbitrară.

Rezultă cu evidenţă că emitentul biletului la ordin în alb poate invoca excepţia completării abuzive împotriva primului beneficiar care a completat cambia, neputându-i fi opusă de acesta din urmă apărarea prevăzută de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 58/1934, în sensul că primul beneficiar ce a completat titlul abuziv ar fi fost de bună-credinţă la dobândirea biletului la ordin în alb şi nici nu ar fi săvârşit o greşeală gravă în dobândirea lui de la emitent.

Este firesc ca primul beneficiar al titlului cambial emis în alb care a făcut completarea abuzivă să nu aibă cum invoca în apărarea sa buna-credinţă ori lipsa de greşeală în dobândirea titlului în alb direct de la emitent din moment ce el este de rea-credinţă, cunoscând existenţa acordului de completare pe care l-a încheiat cu emitentul şi cuprinsul acestuia, însă săvârşind o completare abuzivă. În cazul unei interpretări contrare, ar însemna ca înţelegerea de completare a titlului în alb intervenită în momentul emiterii acestuia între emitent și primul beneficiar să nu mai aibă niciun rost, fiind lipsită ab initio de orice relevanţă din moment ce poate fi călcată de primul beneficiar fără posibilitatea emitentului de a reclama în vreun fel acest aspect.

În speţa de faţă instanţa reţine că excepţia invocată este întemeiată pentru următoarele considerente.

În primul rând instanţa constată că biletul la ordine a fost emis ca şi garanţie la contractul de vânzare cumpărare nr. ….., astfel cum reiese din art. 7 care prevede că având în vedere că obiectul prezentului contract reprezintă o vânzare cumpărare pe bază de credit comercial, la încheierea contractului , cumpărătorul va emite către vânzător un bilet la ordin avalizat cu seria…. nr. …., bilet la ordin ce va fi returnat cumpărătorului la expirarea contractului şi în situaţia în care acesta şi-a respectat obligaţiile conform contractului.

Potrivit Procesului verbal de predare-primire ( fila 11) la data de 28.04.2014, oponenta a predat intimatei biletul la ordin acesta având completată suma de 22.000 lei, lipsind doar data emiterii, locul emiterii, scadenţa şi locul plăţii.

Faţă de prevederile contractuale, instanţa reţine că raţiunea emiterii acestui bilet la ordin constă în garantarea plăţii de către cumpărător a contravalorii facturilor fiscale emise.

În cauză, astfel cum au arătat ambele părţi, contravaloarea facturii fiscale nr. …….din ……( fila 31) în valoare de 6879,10 lei nu a fost achitată de către oponentă. Referitor la susţinerea acesteia în sensul că a achitat suma de 700 lei în contul acestei facturi, instanţa o va respinge ca neîntemeiată, având în vedere că la dosarul cauzei nu se regăseşte înscrisul constatator al plăţii.

Coroborând menţiunile de pe factura fiscală nr……din ……. ( fila 31) cu cele din contractul încheiat între părţi, instanţa reţine că scadenţa facturii s-a împlinit la data de 20.10.2014, de la această dată, curgând, conform art. 10 din contract ( fila 8), penalităţi de întârziere în cuantum de 0,5% pe zi întârziere.  În aceste condiţii, instanţa reţine că de la data de 20.10.2014 creanţa a devenit exigibilă, curgând penalităţile de întârziere până la momentul plăţii.

Astfel, instanţa apreciază că la data completării datei emiterii ….. şi scadenţei -…… - biletului la ordin, suma de 6879,1 lei era certă, lichidă şi exigibilă curgând şi penalităţile de întârziere conform prevederilor contractuale. 

Instanţa reţine că la data prezentării la plată a biletului la ordin, oponenta nu datora suma de 22.000 lei, aceasta înregistra un debit de 6879,10 lei către intimată, devenind producătoare de efecte juridice garanţia la contract, respectiv titlu de credit emis cu ocazia încheierii contractului de vânzare-cumpărare. Instanţa reţine că această sumă de bani completată de însăşi debitoarea, are caracterul unei clauze penale, convenite de către părţi, în caz de neexecutare a contractului, împrejurare confirmată de menţiunea de la art. 7 car prevede că în situaţia respectării obligaţiilor contractuale, la sfârşitul contractului urma a se restitui biletul la ordin.

Faţă de aceste împrejurări, instanţa are în vedere că singura menţiune completată de către intimată a fost data scadenţei biletului la ordin, suma de 22.000 lei fiind completată de către oponentă. În aceste condiţii, având în vedere faptul că biletul la ordin are o existenţă independentă, de sine stătătoare iar prin completarea de către debitoare a sumei de 22.000 lei la data emiterii acestuia, aceasta s-a obligat ca în caz de neexecutare a obligaţiilor contractuale să producă efecte juridice titlul de credit.

Mai mult decât atât, instanţa apreciază că în mod corect intimata a completat biletul la ordin cu data plăţii şi data scadenţei, din moment ce debitoarea înregistra un debit scadent rezultând din factura fiscală nr…….. din ……( fila 31).

De asemenea, instanţa reţine că faţă de calitatea părţilor, profesionişti, aceştia prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare şi-au asumat o serie de obligaţii iar prin emiterea biletului la ordin, creditoarea a urmărit garantarea plăţii debitului restant fără a mai uzita de o eventuală acţiune în justiţie, urmărind preîntâmpinarea unui prejudiciu mai mare.

În aceste condiţii, instanţa apreciază că nu poate reţine că biletul la ordin a fost completat abuziv de către intimată, nefăcându-se dovada relei-credinţe a acesteia, atât timp cât la data completării datei scadenţei biletului la ordin exista o obligaţie de plată scadentă, cum au recunoscut ambele părţi. Instanţa reţine că s-ar fi putut constata nevalabilitatea biletului la ordin doar în măsura în care la data introducerii la plată, cumpărătoarea nu datora nicio sumă de bani creditoarei, atunci existând fără dubiu o rea-credinţă, însă această situaţia nu este aplicabilă în speţă.

Referitor la solicitarea contestatoarei de a se anula actele de executare silită, instanţa reţine că aceasta a înţeles să învestească instanţa şi cu o contestaţie la executare solicitând anularea actelor de executare silită.

 Instanţa are în vedere faptul că criticile formulate împotriva titlului pe calea contestaţiei  la executare  sunt inadmisibile, în raport de dispoziţiile art. 712 pct. 2 din C. proc. civ.

Instanţa are în vedere că în calea procesuală a contestaţiei la executare, instanţa este limitată la a analiza legalitatea actelor de executare desfăşurate împotriva contestatorului, neputând fi pus în discuţie şi desfiinţat titlul executoriu în baza căreia se desfăşoară executarea silită, cu alte cuvinte temeinicia executării silite, cu excepţia situaţiei în care legea nu prevede o cale specifică pentru desfiinţarea lui, or, în cauză instanţa s-a pronunţat anterior cu privire la legalitatea şi temeinicia titlului executoriu.

Instanţa reţine că obligaţia pe care o conţine un bilet la ordin nu are nici o legătură cu împrejurarea care a stat la baza emiterii sale, tocmai pentru a insufla încredere celor care participă la circuitul cambial şi pentru a facilita, astfel, circulaţia titlurilor. În acelaşi sens, existenţa, întinderea şi conţinutul obligaţiilor cambiale se apreciază în funcţie de cele scrise pe acestea, nu şi de alte repere extrinseci care ar putea fi invocate.

Având în vedere faptul că contestatoarea nu a învederat instanţei şi alte motive de nelegalitate ale actelor efectuate în cursul executării silite, instanţa apreciază că şi acest capăt de cerere este neîntemeiat, urmând a fi respins ca atare.

Pentru aceste considerente, instanţa va respinge opoziţia la executare şi contestaţia la executare formulată de către oponenta ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ I.A.V. în contradictoriu cu S.C. L.O.  S.R.L.

Instanţa, văzând dispoziţiile art. 454 alin. (1) C. proc. civ., faţă de soluţia pronunţată în cauză, va obliga contestatoarea la plata către intimată a sumei de 500 lei cu titlu de onorariu avocat achitat conform chitanţei nr. …..

Totodată, văzând dispoziţiile art. 717 alin. (2) C. proc. civ., va obliga contestatoarea la plata către B.E.J. P.N.D. la suma de 70 lei reprezentând contravaloare copii dosarul de executare silită nr. 84/2015 ataşat în cauză.

Domenii speta

Spete similare