Contestaţie la executare

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău, sub nr. X, contestatorii A  şi B  au formulat în contradictoriu cu intimaţii S.C. G S.R.L.  şi SC MA SRL contestaţie la a executare, solicitând anularea Somaţiei imobiliare din 2014 din dosarul de executare nr. 00 al S.C.P.E.J. „CA” din Bacău , radierea notării somaţiei în cele 3 Cărţi funciare, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, contestatorii au arătat că sunt soţi ca au primit somaţia imobiliară precum şi faptul că s-a încuviinţat urmărirea silită asupra cotelor părţi din imobilele dobândite in timpul căsătoriei, că între B şi creditoare sau debitoare nu există nici un raport juridic susceptibil de executare silită şi că cele trei imobile sunt reprezentate de : construcţii împreună cu suprafaţa de 537 mp teren curţi construcţii , sola 46/30, parcela 61, situat în intravilanul Bacău proprietate comună,  suprafaţa de 671 mp tarlaua 46/30, parcela 61 intravilan dobândit de A la 2002 precum şi construcţiile C1, C2, C3 şi suprafaţa totală de 1908 mp (, tarlaua 31, parcela 591 intravilan, situate în intravilanul jud. Bacău dobândite în timpul căsătoriei.

Se mai arata ca executarea silită s-a declanşat cu încălcarea dispoziţiilor art. 817 NCPC, neputând fi urmărite bunurile proprietatea comună devălmaşă, că nu a fost cerut partajul ‚bunurilor comune iar SC G SRL este creditorul personal al debitorului A, el fiind avalist in Biletul la ordin iar somaţia în totalitatea ei a stat la baza indisponibilizării bunurilor imobile vizate de executarea silită.

Cererea a fost timbrată cu 1000 lei taxă judiciară de timbru.

Intimata SC G SRL  a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată motivat de faptul că prin înscrierea somaţiei in cartea funciară s-a realizat opozabilitatea executării silite faţă de terţi, că după acesta etapă va solicita partajarea bunurilor comune, până la acel moment executarea silită fiind suspendată de drept, contestaţia fiind neîntemeiată. A solicitat cheltuieli de judecata dar la dosar nu au fost depuse dovezi în acest sens.

Intimata SC MA  SRL nu a formulat întâmpinare.

În urma comunicării întâmpinării, contestatorii au formulat răspuns la întâmpinare în care reiterează apărările formulate iniţial, precizând ca radierea somaţiei vine ca o consecinţă ca urmare a nulităţii somaţiei. 

În cauză s-a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri.

La solicitarea instanţei, s-a înaintat copie certificată a dosarului de executare silită nr. 00 al S.C.P.E.J. „CA” din Bacău.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine în fapt următoarele:

Ţinând seama de momentul începerii executării silite ulterior datei de .2013, de dispoziţiile art. 24 din NCPC , instanţa are în vedere dispoziţiile legale privind executarea silită din Noul cod de procedură civilă.

La data de + intimata SC G  SRL  s-a adresat cu cerere de executare silită la S.C.P.E.J. „CA” din Bacău pentru executarea sumei de 74.689,66  lei împotriva debitorului  avalist A.

Executorul judecătoresc a înregistrat cererea şi a deschis dosarul de executare silită în care a fost emisă somaţia  imobiliară  din 2014  pe numele debitorului avalist A, fiind înştiinţată şi soţia acestuia B conform art 820 alin. 2 NCPC, în vederea exercitării dreptului de a cerer scoaterea la executare silită a imobilului aflat in indiviziune. Potrivit art. 822 NCPC.

 La dosarul cauzei s-a depus certificatul de căsătorie dintre debitor şi soţia sa B (fila 20)  iar la  filele 0-00 se află actele de proprietate ale bunurilor imobile pentru care s-a emis somaţia imobiliară.

Astfel, la fila 0 se regăseşte contractul de vânzare cumpărare din 2003 din care rezultă că locuinţa P+1+1 din zidărie BCA , acoperită cu ţiglă, formată din 6 încăperi, trei băi , două bucătării, mansardă, în suprafaţă construită la sol de 142,25 mp, anexat un  atelier ( spaţii de producţii ) din BCA , acoperit cu ţiglă , format din şase încăperi , în suprafaţă construită la sol de 60 mp, împreună cu suprafaţa de 537 mp teren curţi construcţii , sola 46/30, parcela 61, situat în intravilanul jud. Bacău, intabulat în CF nr. 228/N , identificat prin numărul cadastral 111, este proprietatea comună a debitorului A şi a soţiei B, având astfel calitatea de bun comun devălmas în sensul art. 30 alin. 1 din Codul familiei, in vigoare la momentul încheierii actului.

La fila X ds. se regăseşte contractul de vânzare cumpărare din 2003 din care rezultă că imobilul compus din clădire - moară în suprafaţă construită de 191 mp compusă din magazie C1 în suprafaţă de 61 mp, construită din lemn, acoperită cu tablă ondulată; C2 spaţiu moară în suprafaţă de 93  mp, construită din cărămidă , prevăzută cu mansardă din lemn, acoperită cu şindrilă; C3 – magazie din pal în suprafaţă de 37 mp, acoperită cu tablă ondulată, precum şi suprafaţa totală de 1908 mp teren curţi construcţii ( în urma măsurătorilor  cadastrale rezultând  1946 mp ), sola 31, parcela 591, situat în intravilanul jud. Bacău identificat prin nr. cadastral 313, este proprietatea comună a debitorului A şi a soţiei B, având de asemenea, calitatea de bun comun devălmas, în sensul art. 30 alin. 1 din Codul familiei.

În ce priveşte suprafaţa de teren 671 mp tarlaua 46/30, parcela 61 intravilan dobândit de A la .2002 prin contractul de donaţie de la fila 0 ds. instanţa constată că acesta este bun propriu al debitorului A,  potrivit 31 lit. b) din Codul familiei aplicabil faţă de momentul încheierii actului  faţă de dispoziţiile art. art. 33 din Legea nr. 71/2011, ţinând cont de faptul că dispunătorul nu a prevăzut în cuprinsul contractului că terenul va fi bun comun.

În aceste condiţii, instanţa reţine că doar două din cele 3 bunuri imobile urmărite sunt bunuri comune devălmaşe, debitorul avalist având o cotă devălmaşă din acest bun.

Chestiuni judiciare legate de cotele părţilor nu pot fi analizate în cadrul contestaţiei de faţă, instanţa nefiind investită  cu un partaj de bunuri comune , însă este de necontestat faptul că întinderea dreptul de proprietate al debitorului asupra acestor două imobile este discutabil şi că trebuie stabilită mai întâi proporţia în care acest bun se află  în patrimoniul debitorului A pentru a se cunoaşte ce anume se poate executa silit, în condiţiile în care datoria urmărită nu este comună a celor 2 soţi.

În aceeaşi ordine de idei, instanţa reţine că încuviinţarea executării silite a debitorului A  priveşte toate formele de executare, deci inclusiv cea imobiliară şi nu face nici un fel de referire la cota se poate urmări.

Potrivit art. 820 NCPC invocat de executorul judecătoresc  în adresa către soţia debitorului din 22.09.2014 (fila 83) „(1) Încheierea de încuviinţare a executării se va comunica, în copie certificată de către executorul judecătoresc, debitorului şi terţului dobânditor, dacă este cazul, însoţită de titlul executoriu şi de somaţie, punându-li-se în vedere ca în termen de 15 zile de la primirea acesteia să plătească întreaga datorie, inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare.

(2) Dacă se urmăreşte numai cota-parte aparţinând debitorului din imobilul aflat în proprietate comună pe cote-părţi, copii certificate ale încheierii de încuviinţare a executării vor fi comunicate şi coproprietarilor, cu invitaţia de a-şi exercita dreptul ce le este recunoscut potrivit art. 822.”

Potrivit art. 822 NCPC „(1) Coproprietarii imobilului urmărit pentru o parte indiviză vor putea exercita dreptul de a cere scoaterea la vânzare a întregului imobil aflat în indiviziune, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a urmăririi ori, în lipsă, de la data comunicării încheierii de notare a acesteia în cartea funciară.

(2) Cererea nu va fi admisă decât dacă va fi semnată de toţi coproprietarii şi dacă va fi depusă personal ori, în lipsă, prin mandatar având procură specială. Dacă cererea acestora a fost legalizată de notarul public sau certificată de avocat, ea va putea fi depusă de oricare dintre coproprietari, personal sau prin reprezentant, ori va putea fi, de asemenea, transmisă prin poştă, după caz.

(3) Executorul, primind cererea, va dispune scoaterea la vânzare a întregului imobil, prin încheiere, dată fără citarea părţilor, care se va comunica creditorului urmăritor.”

Din textele enunţate anterior, rezultă ca acesta ipoteză se aplică bunurilor imobile urmărite care se află în indiviziune şi cu privire la care un coindivizar deţine o cotă-parte indiviză nu şi bunurilor comune aflate în devălmăşie.

Până când o instanţă investită cu partajul de bunuri comune nu determină  care este cota parte a unuia dintre soţi cu privire la un bun comun devălmaş, aceste bunuri imobile nu pot fi urmărite in întregul lor , nefiind aplicabilă situaţia indicata de executor din art. 820 alin. 2 raportat la art. 822  NCPC.

Potrivit dispoziţiilor art. 44 alin. 1 din Constituţia României, revizuită, „(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege” iar potrivit alineatului 2 teza I „(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.”.

În aceste condiţii instanţa apreciază că somaţia imobiliară din 2014 din dosarul de executare nr.  00 al S.C.P.E.J. „CA”  a fost emisă în parte cu nerespectarea dispoziţiilor legale, motiv pentru care va admite în parte contestaţia la executare şi va anula somaţia imobiliară doar in ceea ce priveşte locuinţa P+1+1 din zidărie BCA , acoperită cu ţiglă, formată din 6 încăperi, trei băi , două bucătării, mansardă, în suprafaţă construită la sol de 142,25 mp, anexat un  atelier ( spaţii de producţii ) din BCA , acoperit cu ţiglă , format din şase încăperi , în suprafaţă construită la sol de 60 mp, împreună cu suprafaţa de 537 mp teren curţi construcţii , sola 46/30, parcela 61, situat în intravilanul jud. Bacău, intabulat în CF nr. 228/N , identificat prin numărul cadastral 111, proprietatea debitorului A şi a soţiei B conform  contractului de vânzare -  cumpărare autentificat sub nr. 0 din X de BNP BM precum şi  clădire - moară în suprafaţă construită de 191 mp compusă din magazie C1 în suprafaţă de 61 mp, construită din lemn, acoperită cu tablă ondulată; C2 spaţiu moară în suprafaţă de 93  mp, construită din cărămidă , prevăzută cu mansardă din lemn, acoperită cu şindrilă; C3 – magazie din pal în suprafaţă de 37 mp, acoperită cu tablă ondulată, precum şi suprafaţa totală de 1908 mp teren curţi construcţii ( în urma măsurătorilor  cadastrale rezultând  1946 mp ), sola 31, parcela 591, situat în intravilanul jud. Bacău identificat prin nr. cadastral 313, proprietatea debitorului A şi a soţiei B conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. X din Y la BNP LS .

Având în vedere soluţia ce se va da cu privire la contestaţia la executare , instanţa va dispune şi radierea notării urmăririi silite a celor două  imobile pentru suma de 81.531,35 lei înscrise în cartea funciară 60510 şi 60511 a comunei A, ţinând cont de faptul că potrivit Încheierii OCPI nr. ++  s-a notat urmărirea silită pentru toată suma urmărită având la bază somaţia imobiliară (act administrativ executor) din 2014 şi Încheierea de încuviinţare a executării silite din 2014 data in dosarul nr. WW, menţinând însă notarea urmăririi silite efectuată în Cartea funciară nr. Q.

În temeiul art. 716 alin. 2 NCPC instanţa va obliga contestatorii să plătească către  S.C.P.E.J. „CA” din suma de 110 lei reprezentând contravaloare copii acte dosar de executare.

Faţă de soluţia de admitere in parte a cererii, in baza art. 451 alin. 2 instanţa va reduce onorariul avocatului de la 1500 lei la 1000 lei şi în temeiul art. 453 NCPC va obliga intimata SC  G SRL să plătească contestatorilor suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu şi taxa de timbru plafonată la 1000 lei), doar acesta intimata fiind partea căzută în pretenţii.

Domenii speta

Spete similare