Anulare act

Asupra cauzei civile de fata, constata următoarele:

Prin cererea înregistrata la Judecătoria Bacău sub nr. 0 din W  reclamanta X  a chemat in judecata pe pârâta Y solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa sa dispună anularea testamentului autentificat sub nr. UU la BNP LD din Bacău iar pe cale de consecinţă şi anularea certificatului de legatar nr. Q in dosarul succesoral nr. .. având in vedere ca pârâta nu este singura moştenitoare după defunctul DA, cu cheltuieli de judecată.

Acţiunea a fost legal timbrata cu 100 lei taxa de timbru.

In motivarea cererii reclamanta  arata ca este singura soră a defunctului DA decedat la data de 000, ca niciunul din ei nu are copii, ca acestea a trăit cu pârâta din anul 2008 iar in anul 2011 la insistenţele pârâtei s-au casatorit, pârâta ştiind ca el are probleme de sănătate, 4 operaţii pe cord deschis, diabet zaharata dependent de insulina, demenţă mixtă, insa avea avere si o pensie de 1700 lei. Mai arata ca profitând de starea de sănătate a acestuia la scurt timp după căsătorie pârâta l-a dus la notar şi a încheiat testament pentru o garsonieră situata in mun. Bacău, şi un loc de veci situat in CCB, ca abia după deces ea a  aflat de testament acesta fiind complet lipsit de capacitate si discernământ, că din anul 2012 acesta nu mai era lucid, coerent in gândire şi nu putea conversa iar din 2012 a devenit o leguma, posibil sa fie sedat deoarece de cate ori mergea la el il găsea dormind iar in putinele rânduri când l-a găsit treaz nu mai recunoştea, avea privirea pierdută, tulburată, si inca din anul 2009 fratele ei se fala in evidente cu diagnosticul dementa mixta iar boala a evoluat si s-a agravat rapid astfel ca nu avea cunoştinţa de actul semnat.

In susţinerea acţiunii au depus înscrisuri la dosar si a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei, martori si expertiza medico-legală, probe încuviinţate si administrate de instanţa, mai puţin interogatoriul, proba nefiind reiterata la termenul din V.

In drept reclamanta a invocat dispoziţiile art. 1038 din Codul civil, Legea nr 36/1995.

În procedura regularizării pârâta a formulat întâmpinare solicitând respingerea cererii deoarece testamentul este autentic, voinţa defunctului fiind liber exprimata in fata notarului. Arata ca s-a cunoscut cu defunctul in anul ++ la Clubul pensionarilor unde dansau , începând o frumoasa poveste de dragoste, amândoi fiind foşti profesori iar in anul + la insistentele acestuia s-au casatorit acesta dorind sa fie uniţi in fata lui Dumnezeu, au locuit in apartamentul reclamantei, având o viaţă socială foarte activă la Clubul pensionarilor, serate, concedii, chiar si in săptămâna in care a decedat au fost la club. Precizează că defunctul suferea de diabet având un regim alimentar restrictiv, in anul Q a suferit un accident vascular in urma căruia a rămas cu diagnosticul de dementa mixtă în formă medie care nu s-a manifestat, fostul soţ fiind extrem de prezent si conştient de ceea ce se întâmpla in jurul lui.

În susţinerea întâmpinării pârâta a depus înscrisuri si a solicitat proba cu înscrisuri si cu martori, probe încuviinţate si administrate de instanţa.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine că:

La data de Q a decedat DA, la vârsta de aproape 81 de ani. La momentul decesului acesta era casatorit cu pârâta DM, cei doi căsătorindu-se la data de X. Din casatoria acestora nu au rezultat copii.

La data de W a fost încheiat in formă autentică testamentul defunctului, in faţa notarului public LD. Prin acest testament defunctul a lăsat soţiei sale întreaga sa avere mobilă şi imobilă , înţelegând să o desemneze legatar universal.

În finalul Încheierii de autentificare a testamentului nr. 00 din 0 notarul a consemnat ca testatorul s-a prezentat in fata sa care după ce  a citit testamentul a declarat ca cele scrise reprezintă voinţa sa, a consimţit la autentificarea înscrisului şi a semnat toate exemplarele sale.

Faţă de momentul încheierii testamentului in cauză sunt aplicabile dispoziţiile noului cod civil.

Potrivit art. 1034 din Codul civil ”Testamentul este actul unilateral, personal şi revocabil prin care o persoană, numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viaţă.” iar potrivit art. 1038 alin. 1 ” (1) Testamentul este valabil numai dacă testatorul a avut discernământ şi consimţământul său nu a fost viciat.”

Reclamanta a solicitat anularea testamentului pentru lipsa discernământului la momentul încheierii acestuia.

Pentru verificarea discernământului in cauza a fost efectuată o expertiza medico-legală psihiatrică pe baza actelor medicale ale defunctului , ale cărei concluzii au fost ca acesta a prezentat printre altele diagnosticul de demenţă mixtă formă medie severă şi că in lipsa unui examen psihiatric in momentul încheierii actului civil nu se poate aprecia cu certitudine capacitatea psihică a defunctului la data de M dar ca pe baza datelor medicale comisia consideră că cel mai probabil a avut afectată capacitatea psihică pentru semnarea de acte civile la data întocmirii testamentului.

Din interpretarea art. 1205 din Codul civil se înţelege ca lipsa discernământului apare in momentul in care o persoană se află, fie şi numai vremelnic, într-o stare care o punea în neputinţă de a-şi da seama de urmările faptei sale.

În completarea probatoriului in cauză au fost audiaţi martori si s-a administrat interogatoriul pârâtei. Astfel acesta arata ca defunctul soţ nu era dezorientat şi nici tulburat, nici măcar in ultimul an de viata, iar decizia întocmirii testamentului i-a aparţinut întrucât garsoniera a fost plătită de el şi nu s-a consultat cu sora lui din acest motiv.

Faptul ca cei doi erau împreună de câţiva ani înainte de încheierea casatoriei rezulta atat din interogatoriul pârâtei cat si din declaraţiile martorilor LA şi CV. Aceste martore au mai arătat ca defunctul era o persoana activa si joviala, participa la activităţile organizate de Clubul pensionarilor, dansa, mergea in excursii, chiar si in anul in care acesta a decedat. Cu câteva zile înainte de deces acesta s-a prezentat la club pentru a achita excursia următoare, singur a scos banii din portofel, i-a numărat şi a plătit.

Cu toate ca din concluziile expertizei rezulta diagnosticul de demenţă mixta instanţa observa ca perioada in care defunctul s-a prezentat la medic pentru acesta afecţiune a fost martie 2009- noiembrie 2010 ori testamentul a fost întocmit la data de 2012.

Din noiembrie 2010 până la 2013 defunctul s-a prezentat la spital dar pentru afecţiuni cardiace, de unde rezulta ca nu a fost nevoie de consult sau intervenţie medicala psihiatrică.

Mai mult decât atât, cu toate ca martorii GA si MD, nerecunoscând persoanele din jur, aceste declaraţii sunt contrazise atât de celelalte doua martore audiate care au fost in preajma defunctului in mod regulat, aproape săptămânal spre deosebire de martorii reclamantei, precum şi de actele depuse de CLB – DAS Bacău de unde rezulta ca in anul 2012, anul întocmirii testamentului acesta a fost prezent de 14 ori la activităţile clubului iar in luna octombrie  chiar în ziua imediat următoare încheierii testamentului.

La ds. Se afla o caracterizare făcuta de DAS, care poarta si semnătura sefului de centru  din care reiese ca defunctul a fost membru al acestui club pana in anul 2013 participând la activităţi împreuna cu soţia si sora sa,  ca acesta era un membru activ, participa la şedinţe, dansa la petreceri, juca ţah, comunica si socializa cu colegii şi semna personal in condica de prezenţă.

În aceste condiţii, instanţa reţine că raportat la probele administrate şi la  afecţiunile de care suferea testatorul la data de 2012 când acesta a dispus de averea sa şi modul acestuia în perioada anterioara si ulterioara de a se manifesta,  nu este cert ca discernământul său a lipsit sau a fost diminuat, apreciind ca testatorul a avut un discernământ valabil exprimat, respectiv ca a avut puterea de reprezentare a consecinţelor juridice ale manifestării sale de voinţă.

Având în vedere acestea, instanţa constata ca testamentul nu este lovit de nulitate, a fost încheiat valabil, cu respectarea condiţiilor de forma si de fond prevăzute de lege, motiv pentru care va respinge atât capătul de cerere privind anularea testamentului cat si anularea  certificatului de legatar nr. X din 2013 in dosarul succesoral nr. 00, fata de soluţia ce se da primului capăt.

Instanţa va lua act de faptul ca pârâta nu solicita cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare