Divorţ

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr.  752/ 180 / 22.01.2015 pe rolul Judecătoriei Bacău, reclamanta X  a solicitat în contradictoriu cu pârâtul  Y

•desfacerea căsătoriei părţilor din vina pârâtului,

•revenirea sa la numele anterior încheierii căsătoriei,

•stabilirea locuinţei minorului VA N la domiciliul său

•obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere pentru minorul sus amintit de la data introducerii acţiunii şi până la majorat, în procent de 1 / 4 din venitul minim pe economia naţională

•reluarea numelui anterior încheierii căsătoriei

•obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată

Cererea  a fost  legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 100 lei.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat în esenţă că din căsătoria părţilor a rezultat minorul V  A N, că după căsătorie au locuit o perioadă la părinţii pârâtului din sat …, care a fost ultimul domiciliu comun şi că după un an de la încheierea căsătoriei au apărut neînţelegeri din cauza lipsurilor financiare şi al consumului de alcool al pârâtului care era agresiv  fizic şi verbal.

Nu a fost indicat temeiul de drept al cererii..

  La termenul din 29 inie 2015 reclamanta prin apărător a precizat actiunea în sensul că desfacerea căsătoriei  din vina paratului , reluarea numelui  avut  anterior  căsătoriei , exercitarea autoritatii parintesti  cu privire la minorul A  N  in comun si  stabilirea locuintei  acestuia la bunica  materna ;  exercitarea autoritatii parintesti in exclusvitate cu privire la minora M-A

La acelaşi teremen paratului  prin apărător a  aratat ca solicita  desfacerea căsătoriei  din culpa reclamantei , reluarea numelui  avut  anterior  căsătoriei  , exercitarea autoritatii paritesti  cu privire la minorul  A  N  in comun , stabilirea  locuintei minorului Andrei –Nicusor la  dumnealui; cu privire la minora M-A solicita ca  autoritatea parinteasca sa fie  exercitata in  exclusivitate  de mama si  stabilirea  locuinţei  acestei minore la mama .

Prin cererea înregistrată sub nr.  4903/ 180 / 17.04.2015 pe rolul Judecătoriei Bacău, reclamantul X a solicitat în contradictoriu cu pârâta  Y

•desfacerea căsătoriei părţilor din vina pârâtei

•revenirea pârâtei la numele anterior încheierii căsătoriei,

•exercitarea în mod exclusiv a autorităţii părinteşti cu privire la minorul V A N

•stabilirea locuinţei minorului V A N la domiciliul său

•obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreţinere pentru minorul sus amintit de la data introducerii acţiunii şi până la majorat, în procent de 1 / 4 din venitul minim pe economia naţională

•obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată

Cererea  a fost  legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 100 lei.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat în esenţă că la scurt timp de la încheierea căsătoriei  pârâta a început să consume băuturi alcoolice în cantităţi mari, fiind violentă, că îi adresa cuvinte jignitoare atât dumnealui cât şi familiei, că după naşterea copilului a început să se comporte mai rău, consuma alcool din ce în ce mai mult, îl ameninţa cu moartea, că minorul a fost crescut de dânsul şi de mama sa, că în anul 2011 reclamanta a părăsit domiciliul comun fără nicio motivaţie şi aluat copilul pe care l-a dus la părinţii săi într-o comună învecinată, că ulterior a intrat în relaţii cu diverşi bărbaţi dând naştere unei fetiţe, că pârâta  aplecat în localitatea .. lăsând copilul la părinţii săi şi că aceştia nu au condiţii de creştere şi educare a miorului.

În drept au fost invocate dispoziţiile art 373 lit b, art 396, 398, 400, 402 cod civ.

În probaţiune a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei şi cu martorii Vartolomei Safta şi Vartolomei Neculai.

Pârâta a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională ( fl 26 - 28 ).

Sub aspectul întâmpinării a arătat că nu este de acord cu acţiunea, cu excepţia cererii de reluare a numelui anterior căsătoriei.

Sub aspect reconvenţional  a solicitat următoarele: desfacerea căsătoriei părţilor din culpa pârâtului; revenirea sa la numele anterior încheierii căsătoriei; exercitarea  în comun a autorităţii părinteşti cu privire la minorul A N;  stabilirea locuinţei minorului alături de dânsa la domiciliul …;obligarea  pârâtului la plata unei  contribuţii la întreţinerea minorului şi obligarea acestuia la plata cheltuieli8lor de judecată.

În motivare a arătat în esenţă că vinovat de destrămarea relaţiilor de familie este pârâtul,care prin comportamentul său agresiv a determinat-o să plece din domiciliul comun, că acesta o jignea, consuma băuturi alcoolice şi a fost agresiv fizic; cu referire la copilul minor a specificat că acesta nu mai locuieşte cu tatăl de mai bine de patru ani,  că în acest interval de timp tatăl l-a vizitat de trei ori, că dumnealui şi părinţii săi s-au îngrijit în permanenţă de minor, că vina acasă la fiecare sfârşit de săptămână, deşi a locuit în …, că minorul nu a fost neglijat, merge la grădiniţă şi are asigurat tot ce e necesar, că este ataşat de dumneaei şi bunicii materni, că schimbarea locuinţei la tata ar fi traumatizantă pentru copil şi că este în interesul copilului să rămână alături de dânsa.

În drept au fost invocate dispoziţiile art 373 398, cod civ.

În probaţiune a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului şi cu martorii P M şi P I.

Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare ( fl 34 ) prin care a arătat că pârâta nu locuieşte cu minorul, ci în localitatea …, că pe parcursul căsătoriei aceasta a consumat alcool şi a avut relaţii extraconjugale, dând naştere şi unui copil şi că solicită respingerea cererii reconvenţionale.

La termenul de judecată di data de 28 septembrie 2015 a fost admisă excepţia conexităţii şi s-a dispus conexarea dosarului nr.  4905/180/2015 la dosarul 752 /1807/2015. 

  A fost efectuată anchetă psihosocială la domiciliul părţilor ( fl  18 -19; fl 29 - 30 ; fl 67 - 68

  Părţile au fost legal citate şi s-au prezentat în instanţă.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Cu privire la desfacerea căsătoriei

La data de 6 decembrie 1998 părţile s-au căsătorit în  localitatea .., căsătoria fiind înscrisă in Registrul Starii Civile sub nr. XXX

Din căsătoria  părţilor au rezultat minorii V  A - N,  născut la data de …şi V  M - A născută la data de ...

În cauză s-au depus înscrisuri, au fost interogate părţile, audiaţi martorii  P M şi V S şi a fost efectuată anchetă psihosocială la domiciliul părţilor.

Instanţa reţine că pentru a putea pronunţa divorţul trebuie îndeplinite următoarele condiţii: existenţa unor motive temeinice, acestea să fi vătămat grav relaţiile dintre soţi şi continuarea căsătoriei să nu mai fie posibilă.

Temeinicia motivelor de divorţ se apreciază de la caz la caz de către instanţa de judecată.

Rezultă din probatoriul administrat în cauză că relaţiile de familie s-au deteriorat din vina ambilor soţi, astfel încât aceştia au ajuns să se separe în fapt. Martorul P M  a arătat că  pe fondul consumului de băuturi alcoolice pârâtul era agresiv cu reclamanta, ameninţând-o şi lovind-o, astfel încât aceasta  prezenta vânătăi şi  a fost nevoită la un moment dat să apeleze la serviciul de urgenţă al unei unităţi medicale. Totodată, martorul V S a relatat că între soţi existau certuri din cauza faptului că reclamanta nu se mai îngrijea de gospodărie şi începuse să consume băuturi alcoolice.

În anul 2011 soţii s-au separat în fapt, aspect rezultat atât din recunoaşterea acestora la interogatorii cât şi din depoziţiile martorilor audiaţi. Fiecare din părţi este implicată într-o relaţie extraconjugală, din cea a reclamantei născându-se  în timpul acestei căsătorii minora M A, astfel cum a arătat martorul P M.

  În concluzie instanta retine ca acesta casatorie nu mai poate continua intrucat relatiile dintre parti nu sunt caracterizate prin trăsăturile specifice unei vieţi de familie, respectiv pe sentimente afecţiune, intelegere, sprijin reciproc moral si material, căsătoria fiind lipsita de principalele elemente de fond.

Astfel că,  pe baza întregului probatoriu administrat în cauză instanţa apreciază  că rezultă culpa comună  în destrămarea raporturilor de familie, motiv pentru care, constatând că raporturile dintre soţi sunt grav vătămate,  astfel încât continuarea căsătoriei nu mai este posibilă, în baza art. 373 lit b din  codul civil raportat la art 379 al 1 din codul civil , va dispune desfacerea căsătoriei din culpă comună.

Cu privire la numele părţilor:

În baza art 383 al 3  cod civ va dispune ca reclamanta - pârâtă să revină la numele anterior încheierii căsătoriei, acela de V.

Cu privire la exercitarea autorităţii părinteşti

Instanţa reţine pe baza referatului de anchetă psihosocială efectuat în cauză că  la momentul efectuării lucrării minorul A - N locuia în sat  …, în domiciliul bunicilor materni, într-un imobil compus din trei camere şi dependinţe , mobilat corespunzător. Minora M A locuieşte în sat …, într-o casă compusă din trei încăperi şi dependinţe alături de concubinul reclamantei.

Ambii martori au arătat instanţei că în perioada convieţuirii părţilor minorul A N a fost crescut de reclamantă, cu sprijinul bunicii paterni.Ulterior separării copilul a locuit alături de mamă în domiciliul bunicilor materni din comuna ... De menţionat că reclamanta este implicată într-o relatie extraconjugală,  condiţii în care parte de timp este petrecut de aceasta la domiciliul din …, unde locuieşte cel de-al doilea copil al său.

În privinţa minorului A N ambii părinţi au solicitat să exercite în comun autoritatea părintească, iar în privinţa minorei M A să se exercite exclusiv de către reclamantă.

 Instanţa reţine că potrivit dispoziţiilor noului cod civil  autoritatea părintească este ansamblul de drepturi şi îndatoriri care privesc atât persoana, cât şi bunurile copilului şi aparţin în mod egal ambilor părinţi.

Art 397 din noul cod civil, prevede că după divorţ autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi, în afară de cazul în care instanţa decide astfel.

Art 398 cod civ prevede că atunci când există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi, celălalt părinte păstrând dreptul de a veghea asupra modului de creştere şi educare a copilului, precum şi dreptul de a consimţi la adopţia acestuia.

Noul cod civil instituie deci regula  in sensul că după divorţ, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi.

Excepţia prevăzută de lege este atunci când, din motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi. 

În condiţiile în care probatoriul administrat în cauză a evidenţiat că exercitarea în continuare a autorităţii părinteşti în comun nu  constituie un risc pentru  minorul A -N, în temeiul art. 397 cod civ. va dispune ca autoritatea părintească cu privire acest copil să se exercite în comun de părinţi.

Cu referire la minora M A instanţa apreciază că, date  fiind poziţiile concordante ale părţilor în sensul că acest copil nu ar avea ca tată biologic pe pârâtul din prezenta cauza, şi, pe cale de consecinţă luând în considerare refuzul acestuia de a se implica în creşterea şi educarea copilului, în interesul minorei este ca, în temeiul art. 398 cod civ. , autoritatea părintească să se exercite exclusiv de reclamantă.

Cu privire la locuinţa minorilor

Instanţa reţine că ambii copii au locuit în mod constant alături de mamă, M A încă din  momentul naşterii iar A -N după separarea în fapt a părţilor.

În condiţiile în care cu privire la fiica minoră s-a dispus  ca reclamanta să exercite exclusiv autoritatea părintească, în mod firesc locuinţa copilului urmează a fi stabilită alături de acest părinte sat ….

Ambii  părinţi au solicitat însă ca  locuinţa minorului A - N să fie stabilită alături de dânşii.

Pentru a decide, instanţa urmează a  avea în vedere vârsta minorului,  istoricul îngrijirii acestuia,  legăturile de ataşament, disponibilitatea fiecăruia dintre părinţi de a permite celuilalt părinte accesul în locuinţa sa, situaţia locativă a fiecăruia dintre cei doi părinţi.

Astfel, trebuie remarcat că  atât pârâtul la interogatoriu, cât şi martorii audiaţi au subliniat faptul că din anul 2011 minorul a locuit alături de  mamă şi bunicii materni, persoane faţă de care a dezvoltat legături de ataşament. Legăturile tatălui cu fiul său în acest interval de timp s-au rezumat la câteva vizite făcute la locuinţa copilului, uneori însoţit şi de bunica paternă. Niciodată acesta nu a fost luat de tată în propria locuinţă, locaţie în care de altfel nici copilul nu doreşte să petreacă timp, după cum a subliniat martorul  V S.

Astfel că, date fiind  legăturile deficitare ale minorului cu tatăl său,  instanţa reţine că la acest moment este importantă păstrarea mediului în care copilul s-a dezvoltat, acesta trebuind să beneficieze de stabilitate emoţională şi afectivă, pe care o găseşte în prezenţa mamei şi a bunicilor materni.

In consecinţă, luând în considerare probatoriul administrat instanţa apreciază în baza art 400 din noul cov civ că în interesul minorului A - N este ca la acest moment să fie stabilit domiciliul alături de reclamantă în …

Cu privire la pensia de întreţinere:

Intrucat potrivit art. 499 cod civ .intre parinti si copii exista o obligatie legala de intretinere care se stabileste conform art. 529 cod civ., potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui ce urmeaza a o plati, instanta, în baza art 402 al 1 cod civ , va stabili ca pârâtul - reclamant sa plătească  reclamantei - pârâte  in favoarea minorilor o pensie lunara de întretinere pentru minorul V  A - N în procent total de 25% din venitul net realizat lunar  începând cu data introducerii acţiunii ( 22.01.2015 ) si pana la majorat.

Cu privire la cheltuieli de judecată 

În baza art 453 cod proc civ va compensa cheltuielile de judecată  în condiţiile în care pretenţiile fiecărei părţi au fost admise în parte.

Domenii speta

Spete similare