Succesiune

Deliberând asupra prezentei cereri reţine următoarele; Prin cererea înregistrată sub nr. X din data de 1xxx din data de X pe rolul J B reclamanta Z V în contradictoriu cu  pârâtul B F a solicitat partajarea suprafeţei de teren de 5025 mp teren arabil sola 15 parcela 351/6, situat în extravilanul comunei R, judeţul B.

Ulterior a fost introdusă în cauză şi pârâta B D soţia pârâtului B  F.

Reclamanta a achitat o taxă judiciară de timbru de 89 lei. 

În motivarea cererii reclamanta arată că terenul pe care îl cere la masa de partaj este înscris în titlul de proprietate nr. 10xxx din data de xxxx, că solicită „¾ din certificatul de moştenitor” nr. 16 din 16 martie 2011, că s-a judecat în dosarul nr. X având ca obiect revendicare, iar în recurs Tribunalul Bacău a decis că reclamanta poate solicita partajarea terenului, prin atribuirea acestuia unuia dintre copărtaşi, contractul de vânzare-cumpărare urmând fie a-şi menţine valabilitatea, fie a fi desfiinţat retroactiv.

Cererea nu a fost întemeiată în drept.

În dovedirea cererii reclamanta a depus la dosarul cauzei, în copie înscrisurile de care a înţeles să se folosească în dovedirea cererii.

Pârâtul  a formulat întâmpinare, în care solicită în principal, sistarea stării de indiviziune asupra imobilului teren în suprafaţă de X mp situat în extravilanul comunei R, judeţul B, sola 15, parcela 351/6, prin atribuirea în integralitate, în mod definitiv către el, direct prin hotărâre asupra fondului, cu obligarea sa la plata unei sulte către reclamantă, conform prevederilor art. 989 C.pr.civ., iar în subsidiar să se aibă în vedere criteriile enumerative prevăzute de art. 987 C.pr.civ. şi să se dispună atribuirea imobilului în întregime în favoarea sa, succesor cu titlu particular, terţ cumpărător de bună-credinţă de la autorul C D. Pârâtul arată că este succesor cu titlu particular, terţ cumpărător de bună-credinţă al terenului care compune masa de partaj astfel cum rezultă din sentinţa civilă nr. 8533/12 octombrie 2010 pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. X/180/2010, achiziţionând terenul de la numitul C D,  soţ supravieţuitor al defunctei C E, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. X din data de X iulie 2008 la BNPX. După deschiderea succesiunii defunctei C Efostă Z) la data de 14.11.21999 a fost eliberat certificatul de moştenitor nr. X din X în care a fost trecut ca unic moştenitor al defunctei numitul C D soţ supravieţuitor, iar la masa succesorală s-a trecut dreptul de proprietate asupra terenului de 5025 mp sola 15, parcela 351/6, situat în extravilanul comunei R, judeţul B, dobândit de defuncta C ea prin reconstituirea dreptului de proprietate conform Legii nr. 18/1991, eliberându-i-se titlul de proprietate nr. X. Numitul CD a vândut către el şi soţia sa, arată pârâtul, reclamanta a promovat acţiune în justiţie care a făcut obiectul dosarului nr. X în care a fost pronunţată sentinţa civilă nr. X de Judecătoria B prin care s-a constatat nulitatea absolută a certificatului de moştenitor nr. X şi s-a respins cererea reclamantei de anulare a contractului de vânzare-cumpărare, fiind reţinută buna-credinţă a sa la încheierea contractului. Ulterior, în urma acestei sentinţe, la data de 16.03.2011 s-a eliberat un nou certificat de moştenitor nr. 16 în care figurează suprafaţa în litigiu, iar la moştenitori este menţionată reclamanta Z V, fiică cu o cotă de ¾ din moştenire şi numitul CD, soţ postdecedat(03.04.2009) cu o cotă de ¼ din moştenire.

Se arată de asemenea de pârât că întrucât terenul care compune masa de partaj a fost înstrăinat către el doar de către numitul CD, unul din cei doi moştenitori în indiviziune, în baza unui certificat de moştenitor ulterior anulat, acţiunea în revendicare cu privire la acest teren introdusă de către reclamanta din cauză a fost respinsă ca inadmisibilă prin decizia civilă nr. X pronunţată de Tribunalul Bîn dosarul nr. X, reţinând că în cazul vânzării unui bun aflat în indiviziune doar de către unul din coindivizari, nu se aplică regulile privitoare la vânzarea lucrului altuia, ci regulile proprii stării de indiviziune , respectiv după încetarea stării de indiviziune, soarta dreptului dobânditorului va depinde de rezultatul partajului.

Pârâtul susţine că se poate da eficienţă solicitării sale de a primi integral terenul deoarece stăpâneşte acest teren în mod continuu după momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, a plătit impozitele şi taxele aferente acestui teren şi au ridicat pe acest teren o casă, aceasta fiind unica posibilitate locativă avută în acest moment.

În drept pârâtul a invocat prevederile art. 205 şi urm. C.pr.civ., art. 987, art. 989 C.pr.civ., art. 728 şi urm. V.C.pr.civ.

În apărare pârâtul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, probei cu interogatoriul reclamantei şi probei cu martori(la administrarea căreia a renunţat la termenul de judecată din 25.02.2015).

Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare în care insistă asupra solicitării de a primi ¾ din moştenirea mamei sale, în calitatea sa de moştenitor. 

La termenul de judecată din 19.11.2014 instanţa a pus în discuţie din oficiu efectuarea unei expertize topo-cadastru care a fost întocmită de expert DI.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu şi proba cu expertiză topo-cadastru.

Din analiza probelor administrate în cauză instanţa reţine următoarele;

Cu privire la temeiul de drept material al cererii instanţa reţine că faţă de data decesului autoarei C E (X) şi de prevederile art. 91 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit cărora moştenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moştenirii, este dat de prevederile vechiului Cod civil din 1864.

Pe fond, la data de X  a decedat C E cu ultimul domiciliu în comuna R, judeţul B. După decesul acesteia a fost emis iniţial certificatul de moştenitor nr. X eliberat de BNP în care s-a menţionat că numitul C Deste unicul moştenitor al defunctei C E, în calitate de soţ supravieţuitor, şi „că nu există alte persoane care să fi renunţat la moştenire sau să fie străine de moştenire prin neacceptare”(conform sentinţei civile nr. 8533/12 octombrie 2010 pronunţată de Judecătoria B în dosarul nr. X. Masa succesorală pe numele defunctei C E era menţionată ca fiind compusă din terenul de 5025 mp, sola 15 parcela 351/6 situat în extravilanul comunei judeţul B. După eliberarea acestui certificat de moştenitor numitul CD a înstrăinat pârâţilor B F şi BD suprafaţa de teren de 5023 mp, sola 15 parcela 351/6 conform contractului de vânzare-cumpărare nr. X autentificat de BNP (fila 105 dos.). Reclamanta a obţinut constatarea nulităţii absolute a certificatului de moştenitor nr. X emis de BNP X în baza sentinţei civile nr. X octombrie 2010 pronunţată de Judecătoria B dar capătul de cerere privind anularea contractului de vânzare-cumpărare autentic nr. x emis de BNP a fost respins fiind reţinută buna-credinţă a pârâţilor la încheierea contractului, sentinţa rămânând irevocabilă.

La data de 16 martie 2011  BNPX  a emis un alt certificat de moştenitor, nr. x(fila 11 dos.), care atestă că de pe urma defunctei C E, decedată la data de 14.11.1999, au rămas ca moştenitori C D – soţ postdecedat(la 03.04.2009) cu o cotă de ¼ şi Z V – fiică, cu o cotă de ¾, masa succesorală fiind compusă din trenul arabil de 5025 mp, sola 15 parcela 351/6 situat în extravilanul comunei R, judeţul B, dobândit de defunctă prin reconstituirea dreptului de proprietate conform titlului de proprietate nr. X.

Reclamanta a formulat la X o cerere de chemare în judecată a pârâtului B F având ca obiect revendicarea terenului de 5025 mp, sola 15 parcela 351/6 situat în extravilanul comunei R, judeţul B înscris în certificatul de moştenitor nr. X. Cererea a fost admisă în primă instanţă de Judecătoria B(sentinţa civilă nr. X pronunţată în dos. X - filele 7-10 dos.), însă Tribunalul B a admis recursul pârâtului B F şi a respins ca inadmisibilă acţiunea în revendicare(decizia civilă nr. X-filele 4-6 dos.). În considerentele deciziei s-a stabilit: „cum intimata nu este proprietar exclusiv al terenului in litigiu iar recurentului-parat, i s-a instrainat un bun indiviz  prin efectul anularii certificatului de mostenitor si al  incheierii contractului de vinzare cumparare 2303, intimata-reclamanta  nu are deschisa calea actiunii in revendicare pentru realizarea dreptului sau, ci, astfel cum practica judiciara a decis, reclamanta poate solicita partajarea acestui bun, prin atribuirea acestuia unuia din copartasi, contractul de vinzare cumparare urmind fie a-si mentine valabilitatea, fie a fi desfiintat retroactiv.”

Astfel, reclamanta a formulat prezenta cerere de partaj în care solicită împărţirea terenului din certificatul de moştenitor nr. 16/16.03.2011 emis de BNP. Aşadar, în baza acestui certificat de moştenitor s-a stabilit că de pe urma defunctei C E, decedată la data de X, cu ultimul domiciliu în comuna R, judeţul B, a rămas următoarea masă succesorală şi următorii moştenitori:

-masa succesorală: terenul arabil de 5025 mp, sola 15 parcela 351/6 situat în extravilanul comunei R, judeţul B, teren dobândit de defunctă prin reconstituirea dreptului de proprietate conform titlului de proprietate nr. 103517/29.02.1996;

-moştenitori: C D – soţ postdecedat(03.04.2009) cu ultimul domiciliu în comuna R, judeţul B căruia îi revine o cotă de 1/4 din succesiune şi Z V, fiică, căreia îi revine o cotă de 3/4 din succesiune.

 Instanţa reţine că prin sentinţa civilă nr. X octombrie 2010 pronunţată de Judecătoria B în dosarul X s-a stabilit irevocabil că defunctul C D nu are moştenitori, judecata în acea cauză având ca obiect constatarea nulităţii absolute a certificatului de moştenitor nr. X după defuncta C Efiind purtată între Z V, în calitate de reclamantă şi pârâţii din prezenta cauză. Prin urmare, instanţa fiind investită cu verificarea legalităţii certificatului de moştenitor în acea cauză se prezumă că a statuat definitiv inclusiv cu privire la calitatea pârâţilor de succesori ai defunctului C D(decedat la data deX), aspect care nu mai poate fi pus în discuţie într-o altă judecată(efectul pozitiv al lucrului judecat).

În ce priveşte valoarea masei de partaj, din raportul de expertiză topo efectuat în cauză de expert D I, instanţa reţine că un metru pătrat de teren arabil extravilan în comuna R, judeţul Ba fost evaluat de expertul topo la suma de 0,35366 lei/mp, astfel că terenul arabil de 5025 mp, sola 15 parcela 351/6 situat în extravilanul comunei R, judeţul B are o valoare totală de 1777,141 lei(din care reclamanta are o cotă valorică de 1.332,856 lei şi pârâţii o cotă valorică de 444,285 lei).

Pentru atribuire instanţa are în vedere că reclamanta a solicitat să primească teren în natură, a invocat cota sa de ¾ din moştenirea lăsată de mama sa, în timp ce pârâţii şi-au exprimat opţiunea de a li se atribui integral terenul de  5025 mp, aducând ca argumente în principal buna-credinţă reţinută de instanţă la achiziţionarea acestui teren, precum şi posesia continuă a terenului până în prezent, recunoscută de reclamantă la interogatoriu.

Instanţa are în vedere la stabilirea lotizării dispoziţiile art. 984 alin. 2 C.pr.civ. republicat, potrivit cărora instanţa va face împărţeala în natură, ceea ce constituie regula în materie de partaj, precum şi criteriile prevăzute de art. 988 C.pr.civ., republicat. Astfel, reţine că terenul de 5025 mp are o întindere suficientă pentru a fi partajat comod în natură, cele două loturi care urmează a fi formate au deschidere la calea publică de 28,70 m şi respectiv 36,28 m, iar pe terenul ce urmează a fi atribuit pârâţilor se află şi cele două construcţii(una în curs de execuţie) edificate de aceştia.

În privinţa criteriilor de partajare va ţine seama de faptul că reclamanta are o cotă de ¾ din masa succesorală, mult mai mare decât cea a pârâţilor de numai ¼, considerent pentru care solicitarea acestora din urmă de a li se atribui integral terenul nu poate fi primită, chiar dacă sunt cumpărători de bună credinţă. Nici apărarea acestora că au stăpânit terenul de la data achiziţionării sale până în prezent, nu poate fi un criteriu determinant în contextul în care reclamanta nu ar fi putut lua în stăpânire nici o porţiune din acesta, cota sa nefiind decât una abstractă care urmează a se concretiza numai ca după ieşirea din indiviziune. Instanţa are în vedere în acelaşi timp că pentru obţinerea acestui teren, moştenire de la mama sa, reclamanta s-a judecat timp de aproape cinci ani iar regula stabilită de legiuitor ca partajarea să se facă în natură are întâietate.

În consecinţă, în temeiul prevederilor legale amintite, al art. 669 C.civ.(1864), al art. 1 lit. a din Legea nr. 319/1944(în vigoare la data deschiderii succesiunii defunctei) şi pentru considerentele expuse, va atribui lotul 1 reclamantei Z V compus din terenul în suprafaţă de 3767 mp situat în extravilanul comunei R, judeţul Bacău, identificat în schiţa anexă nr. 2 la raportul de expertiză topo D Ipe punctele de contur 9-11-12-13-14-15-16-17-18-19-9, în valoare de 1.332,237 lei şi lotul 2 pârâţilor B Fşi B D  compus din terenul în suprafaţă de 1256 mp situat în extravilanul comunei R, judeţul B identificat în schiţa anexă nr. 2 la raportul de expertiză topo D Ipe punctele de contur 14-15-16-17-18-19-14,  în valoare de 444,196 lei.

În temeiul art. 453 C.pr.civ., va compensa cheltuielile de judecată până la concurenţa sumei de 889 lei şi obligă pârâţii să plătească reclamantei suma de 27,75 lei reprezentând taxă de timbru şi onorariu de expert.

Domenii speta

Spete similare