Deschiderea procedurii insolvenţei la cererea debitoarei. Apel declarat de creditoarea care sesizase anterior tribunalul cu o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei faţă de debitoare.

Prin încheierea nr. 474 din 9 august 2016, Tribunalul Suceava – secţia a II-a  civilă, a admis cererea formulată de debitoarea SC A SRL şi în temeiul art.71 alin.1 rap.la art.38 alin.1 din Legea nr.85/2014 a deschis procedura generală de insolvenţă împotriva debitoarei SC A SRL, fiind desemnat administrator judiciar provizoriu practicianul în insolvenţă B SPRL.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, faţă de înscrisurile depuse la dosar, depuse conform art. 67 din Legea nr. 85/2014, că debitoarea înregistrează datorii pentru plata cărora nu există fonduri băneşti suficiente, fiind astfel îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 66 din textul legislativ amintit.

De asemenea, debitoarea a dovedit împrejurarea că debitele acumulate depăşesc valoarea-prag  impusă de lege, ridicându-se la suma de 727.087 lei.

Împotriva acestei încheieri, a declarat apel SFR IFN SA, criticând sentinţa pentru nelegalitate, arătând că a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor  art.66 din 6 din Legea nr.85/2014 care prevede pentru serviciul registratura atribuţia verificării cu privire la existenta pe rol a unor cereri de deschidere a procedurii formulate anterior de creditori, iar în caz afirmativ cererea se soluţionează în procedura necontencioasă de judecătorul sindic.

Astfel, la data de 20.10.2015 a formulat o cerere către Tribunalul Suceava care a fost înregistrata sub nr. 5226/86/2015, prin care în temeiul art. 70 din Legea 85/2014, în calitate de creditor al debitoarei SC A SRL, a solicitat deschiderea procedurii insolventei împotriva acestei debitoare, motivat de faptul ca aceasta este în încetare de plaţi, fiind în imposibilitatea de a-şi achita datoriile ajunse la scadentă, conform Contractului de microcredit nr. 70322/11.07.2011 şi garantat cu ipoteca constituită în baza Contractului de garanţie imobiliara aut. sub nr. 775/11,07,2011, creanţa deţinuta în cuantum de 231.147,78 lei la data formulării cererii, fiind certa, lichidă si exigibilă.

Prin Sentinţa nr. 88 din 16 februarie 2016 pronunţata de Tribunalul Suceava în dosarul nr. 5226/86/2015 s-a respins ca nefondata cererea.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel, care a fost admis de către Curtea de Apel Suceava prin Decizia nr. 131 din 21 aprilie 2016 prin care s-a anulat sentinţa atacata şi s-a trimis cauza judecătorului sindic pentru deschiderea procedurii de insolventa. Având în vedere erorile materiale strecurate în cuprinsul hotărârii instanţa a admis cererea sa privind îndreptarea erorilor materiale.

Deci pe rolul Tribunalului Suceava mai exista un dosar în materie de insolventa în  baza Legii nr. 85/2014 înregistrat sub nr.5226/86/2015, prin care cererea creditorului a fost soluţionată şi s-a pronunţat o hotărâre de admitere a cererii de deschidere a procedurii insolventei împotriva debitoarei din  prezenta cauză.

Prin adresa nr. 92 din data de 08.08.2016, deci anterioara termenului de judecata din 09.08.2016, comunicata prin fax şi prin poştă, a adus la cunoştinţa instanţei despre existenta dosarului nr. 5226/86/2015 şi modul de soluţionare a apelului declarat, anexând şi dovezi în acest sens, dar nu s-a luat act de precizările sale.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, B SPRL a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a SFR I.F.M SA., faţă de disp. art. 458 Cod pr. civilă, arătând că apelanta, nefiind parte în procedura necontencioasă în care s-a soluţionat cererea debitoarei, aceasta nu are nici calitatea de persoană care poate exercita o calc de atac într-un litigiu la care nu a figurat ca parte.

Totodată, a invocat şi excepţia inadmisibilităţii apelului, arătând că raportat la art.71  alin. 2 din Legea nr.85/2014, creditorii debitoarei care a solicitat deschiderea procedurii insolvenţei au la îndemâna demersul judiciar intitulat opoziţie la deschiderea procedurii insolvenţei, nicidecum calea de atac a apelului.

Practic, într-un dosar având ca obiect cererea de deschidere a procedurii insolvenţei de către debitoare se analizează în principal existenţa stări de insolvenţă şi daca sunt îndeplinite condiţiile pentru a se dispune deschiderea procedurii.

O alta persoană decât debitoarea nu poate decât fie să conteste starea de insolvenţă, fie să o accepte, însă în nici un caz nu poate formula apel.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând că potrivit art. 66 alin. 6 din Legea nr. 85/2014 (6), la înregistrarea cererii, serviciul de registratură va efectua verificări, din oficiu, cu privire la existenţa pe rol a unor alte cereri de deschidere a procedurii formulate anterior de creditori. În cazul în care sunt înregistrate cereri formulate de creditori, se soluţionează cererea debitorului în procedură necontencioasă, prin aceeaşi încheiere judecătorul dispunând conexarea cererilor creditorilor, care în cazul deschiderii procedurii devin declaraţii de creanţa, iar dacă se respinge cererea debitorului, se soluţionează potrivit art.72 şi următoarele.

A mai arătat faptul că, în dosarul nr.3600/86/2016,creditoarea apelantă a fost notificată de către administratorul judiciar despre deschiderea procedurii insolvenţei şi a formulat deja declaraţie de creanţă în dosar, astfel încât nu a fost vătămată în nici un fel prin încheierea apelată, mai alea în condiţiile în care creditoarea şi-a manifestat în mod expres intenţia de deschidere a procedurii insolvenţei împotriva debitoarei.

Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei apelate, prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului şi a motivelor de apel invocate, Curtea constată următoarele:

Analizând prioritar excepţiile invocate de către intimată, Curtea constată că sunt neîntemeiate pentru următoarele consideraţii:

Prima excepţie invocată, respectiv cea a lipsei calităţii procesual-active a apelantei nu este dată în cauză întrucât aceasta a dobândit calitatea de creditoare în procedura insolvenţei iniţiată ca o procedură necontencioasă, devenită însă pe parcurs contencioasă în raport de disp. art. 66 al. 6 din Legea 85/2014, coroborat cu art. 536 Cod pr. civilă şi de existenţa pe rolul Tribunalului Suceava a cererii de deschidere a procedurii insolvenţei formulată la data de 20.10.2015 tocmai de creditoarea-apelantă SFR IFN SA, cerere ce a făcut obiectul dosarului nr. 5226/86/2015 al Tribunalului Suceava.

Nici excepţia inadmisibilităţii apelului invocată de către intimată nu este întemeiată.

Art. 71 al. 2 din Legea 85/2014 prevede expres:

”Prin încheierea de deschidere a procedurii, judecătorul-sindic va dispune administratorului judiciar/lichidatorului judiciar să efectueze notificările prevăzute la art. 100. În cazul în care, în termen de 10 zile de la primirea notificării, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecătorul-sindic va ţine, în termen de 5 zile, o şedinţă la care vor fi citaţi administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, debitorul şi creditorii care se opun deschiderii procedurii, în urma căreia va soluţiona deodată, printr-o sentinţă, toate opoziţiile. Admiţând opoziţia, judecătorul-sindic va revoca încheierea de deschidere a procedurii”.

Din acest text legal rezultă fără echivoc faptul că legiuitorul a acordat creditorilor notificaţi de către administratorul judiciar, posibilitatea de a se opune deschiderii procedurii insolvenţei, pe calea demersului judiciar intitulat ”opoziţie la deschiderea procedurii”.

În speţă însă, nu este dată această situaţie, întrucât creditoarea-apelantă SFR IFN SA nu numai că nu s-a opus deschiderii procedurii insolvenţei, ci dimpotrivă ea a fost cea care a iniţiat această procedură împotriva debitoarei, susţinând starea de încetare de plăţi a acesteia şi pretinsa creanţă deţinută, certă, lichidă şi exigibilă şi peste valoarea-prag prev. de art. 4 pct. 27 din Legea nr. 85/2014.

Ca urmare şi cea de-a doua excepţie invocată de intimată urmează a fi respinsă ca nefondată.

În ceea ce priveşte motivele apelantei vizând fondul litigiului dedus judecăţii, Curtea constată că singura nemulţumire a acesteia este cea conform căreia la data depunerii cererii întemeiate pe Legea nr. 85/2014 de către debitoare - 2 august 2016, serviciul de registratură al instanţei nu a verificat, din oficiu existenţa pe rol a altor cereri formulate anterior de către creditori, caz în care, judecătorul-sindic ar fi trebuit să dispună conexarea dosarelor.

Argumentele invocate de către creditoare nu sunt  întemeiate.

Astfel, art. 66 al. 6 din Legea nr. 85/2014 prevede expres:

”La înregistrarea cererii, serviciul de registratură va efectua verificări, din oficiu, cu privire la existenţa pe rol a unor alte cereri de deschidere a procedurii formulate anterior de creditori. În cazul în care sunt înregistrate cereri formulate de creditori, se soluţionează cererea debitorului în procedură necontencioasă, prin aceeaşi încheiere judecătorul dispunând conexarea cererilor creditorilor, care în cazul deschiderii procedurii devin declaraţii de creanţă, iar dacă se respinge cererea debitorului, se soluţionează potrivit art. 72 şi următoarele”.

Într-adevăr,creditoarea-apelantă a formulat, la data de 20.10.2015 o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei debitoarei, cerere ce a format obiectul dosarului nr. 5226/86/2015.

Prin sentinţa nr. 88 din 16 februarie  2016, Tribunalul Suceava prin judecător sindic, a respins cererea creditoarei.

Prin decizia nr. 131 din 21 aprilie 2016, Curtea de Apel Suceava a admis apelul declarat, a anulat sentinţa, cu trimiterea cauzei judecătorului sindic în vederea deschiderii procedurii insolvenţei debitoarei.

Ori nu este reală susţinerea apelantei conform căreia exista deja la data soluţionării cererii debitoarei o hotărâre de deschidere a procedurii insolvenţei la cererea creditoarei adică a sa, întrucât nu există nici o sentinţă a judecătorului sindic de deschidere a procedurii generale sau simplificate a insolvenţei debitoarei, în conformitate cu disp. art. 72 al. 6 din Legea nr. 85/2014, (în virtutea atribuţiei exclusive a judecătorului sindic prev. de art. 45 al. 1 lit. ”a” din legea insolvenţei), ulterior pronunţării deciziei nr. 131 din 21 aprilie  2016 a Curţii de Apel Suceava.

În consecinţă, judecătorul sindic urmează a da eficienţă disp. art. 66 al. 6 din Legea nr. 85/2014, în sensul conexării dosarului nr. 5226/86/2015 la dosarul de faţă- 3600/86/2016/a1, cererea creditoarei SFR IFN SA, devenind declaraţie de creanţă.

De altfel, aşa cum arată şi administratorul judiciar al debitoarei prin întâmpinarea depusă la dosar, creditoarea-apelantă a formulat şi o declaraţie de creanţă la dosar, aşa încât nu se constată existenţa vreunei vătămări a intereselor apelantei prin încheierea atacată prin apelul de faţă.

Faptul că  în dosarul nr. 5226/86/2015 Curtea de Apel Suceava a pronunţat decizia nr. 131/2016 prin care a trimis cauza spre rejudecare în vederea deschiderii procedurii insolvenţei nu este echivalent cu faptul că s-a deschis procedura insolvenţei, după cum prevede chiar art. 43 alin. 7 din Legea nr. 85/2014 ”(7) Curtea de apel învestită cu soluţionarea apelului declarat împotriva hotărârii judecătorului sindic prin care s-a respins cererea de deschidere a procedurii insolvenţei, admiţând apelul, va anula hotărârea şi va trimite cauza judecătorului-sindic, pentru deschiderea procedurii insolvenţei”.

Aşadar atâta timp cât nu a existat o hotărâre a judecătorului sindic în acest sens, nu se poate reţine că s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei debitoarei, la cererea creditoarei-apelante.

Faţă de argumentele de fapt şi de drept ce preced, criticile apelantei apar ca nefiind pertinente, aşa încât, în conformitate cu disp. art. 480 Cod pr.civilă, apelul de faţă urmează a fi respins ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare