Recurs. Contestaţie la tabelul definitiv de creanţe formulată de administratorul special al debitoarei, după trecerea debitoarei în faliment. Calitate procesuală activă. Admisibilitate. Atribuţiile administratorului special după trecerea debitoarei în fal

Decizie 114 din 06.09.2016


Recurs. Contestaţie la tabelul definitiv de creanţe formulată de administratorul special al debitoarei, după trecerea debitoarei în faliment. Calitate procesuală activă. Admisibilitate. Atribuţiile administratorului special după trecerea debitoarei în faliment

Decizia nr. 114/C/2016 - R din 06.09.2016

Dosar nr. 13889/111/C/2012/a6 - R

- art. 18, art. 47 şi art. 75 din Legea nr. 85/2006

Prin Sentinţa nr. 194/F din 10 februarie 2016 Tribunalul  ... a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active şi excepţia inadmisibilităţii contestaţiei invocate din oficiu de către instanţă, a respins contestaţia contestatoarei  ...  ca fiind inadmisibilă şi introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, în contradictoriu cu lichidatorul judiciar  ...  IPURL.

Pentru a pronunţa această hotărâre, judecătorul sindic a reţinut că în conformitate cu art. 75 pct. 1 din Legea 85/2006, contestaţia împotriva tabelului definitiv al creanţelor debitorului poate fi formulată de orice persoană interesată cu privire la trecerea unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul definitiv de creanţă, în cazul descoperirii unui fals, dol sau a unei erori esenţiale care a determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare până atunci necunoscute.

Contestaţia este formulată de către contestatoarea  ...  în calitate de acţionar şi administrator special al debitoarei, această calitate fiindu-i încetată prin pronunţarea Sentinţei nr. 1434/F/2015 urmare a pronunţării Deciziei nr. 146/C/2015 –R a Curţii de Apel  ...  prin care a fost modificată în parte hotărârea instanţei de fond şi prin care s-a respins cererea de confirmare a planului de reorganizare, astfel că la data formulării prezentei contestaţii, contestatoarea nu mai deţine calitate procesuală activă de a formula contestaţie împotriva tabelului definitiv de creanţe.

Contestaţia este formulată de către contestatare şi în calitate de acţionar al debitoarei, cerere care nu este formulată de către adunarea creditorilor în conformitate cu art. 18 din Legea nr. 85/2006, respectiv adunarea creditorilor nu a desemnat-o pe contestatoare să le reprezinte interesele şi să participe la procedură pe seama debitorului, astfel că instanţa, faţă de dispoziţiile art. 137 din vechiul Cod de procedură civilă, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active.

În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii contestaţiei, instanţa de fond a reţinut că prin contestaţie, contestatoarea nu invocă în concret nici un motiv de admisibilitate a contestaţiei prin prisma art. 75 din Legea nr.85/2006, respectiv existenţa unui fals, dol sau a unei erori esenţiale care a determinat admiterea contestaţiei sau a dreptului de referinţă sau a unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute, cu atât mai mult cu cât a fost soluţionată irevocabil contestaţia împotriva tabelului preliminar prin respingerea recursului contestatoarei împotriva tabelului preliminar de creanţă conform Deciziei nr. 50/C/2015-R pronunţată de Curtea de Apel  ... în dosarul nr. 13889/111/C/2012/a2-R, considerente faţă de care, în baza art. 75 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic a respins ca neîntemeiată contestaţia formulată de contestatoarea  ..., împotriva tabelului preliminar de creanţă.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs recurenta  ... , prin împuternicit  ..., solicitând desfiinţarea acesteia ca fiind nelegală şi abuzivă, iar pe fond admiterea contestaţiei sale.

În motivare, recurenta arată că, potrivit art. 75 din Legea nr. 85/2006, orice parte interesată poate face contestaţie la tabelul definitiv de creanţe, în condiţiile prevăzute de acest text de lege. Or, documentele care certifică temeinicia contestaţiei sale sunt depuse odată cu contestaţia, respectiv constatările A.N.A.F. privind comerţul fraudulos cu carburant auto, fără documente legale, a creditorului SC  ... SRL, fapt ce a generat urmărirea penală a acestuia. De asemenea, de la dosar lipsesc documentele doveditoare care trebuiau anexate obligatoriu la cererea de înscriere creanţă. Recurenta mai arată că are calitate procesuală activă în cauză, fiind administrator special al debitoarei, iar prin soluţia pronunţată de judecătorul – sindic i s-a încălcat liberul acces la justiţie, prin interpretarea eronată a legii şi încălcarea art. 21 din Constituţia României, art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art. 14 pct. 1 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile civile şi politice.

Intimaţii nu au formulat întâmpinare şi nu şi-au exprimat poziţia asupra recursului.

Examinând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate de recurentă, Curtea de apel a reţinut că acesta este fondat, urmând să fie admis, pentru următoarele considerente:

Prezenta contestaţie la tabelul definitiv de creanţe a fost formulată de către administratorul special al societăţii debitoare, calitate pe care judecătorul – sindic i-a recunoscut-o prin Sentinţa pronunţată. Dovada acestei calităţi a fost depusă şi în faţa instanţei de recurs, fiind depusă Hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor nr. 4/02.08.2013 prin care contestatoarea  ...  a fost desemnată administrator special al debitoarei.

Judecătorul – sindic a reţinut însă că această calitate a încetat prin pronunţarea Sentinţei nr. 1434/F/2015 şi a Deciziei nr. 146/C/2015 –R a Curţii de Apel  ...  prin care a fost modificată în parte hotărârea instanţei de fond şi prin care s-a respins cererea de confirmare a planului de reorganizare, astfel că la data formulării prezentei contestaţii, contestatoarea nu mai deţine calitate procesuală activă de a formula contestaţie împotriva tabelului definitiv de creanţe. A mai reţinut judecătorul – sindic că prezenta contestaţie este formulată de către contestatare şi în calitate de acţionar al debitoarei, cerere care nu este formulată de către adunarea creditorilor în conformitate cu art. 18 din Legea nr. 85/2006, respectiv adunarea creditorilor nu a desemnat-o pe contestatoare să le reprezinte interesele şi să participe la procedură pe seama debitorului.

Cele reţinute de către judecătorul – sindic sunt contrare Legii nr. 85/2006, deoarece nicăieri în cuprinsul acesteia nu se prevede că, odată cu respingerea cererii de confirmare a planului de reorganizare şi trecerea debitoarei în faliment, calitatea de administrator special încetează sau că acesta nu mai are calitate procesuală activă de a formula contestaţii în procedură, în condiţiile prevăzute de lege. Dimpotrivă, art. 18 din acest act normativ, care reglementează desemnarea şi atribuţiile administratorului special prevede că, după deschiderea procedurii, adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor debitorului, persoană juridică, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoană fizică sau juridică, administrator special, care să reprezinte interesele societăţii şi ale acestora şi să participe la procedură, pe seama debitorului. După ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care îi conduce şi activitatea comercială, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele acţionarilor/asociaţilor. La alineatul 2 litera c) a aceluiaşi articol se prevede, printre atribuţiile administratorului special, dreptul acestuia de a formula contestaţii în cadrul procedurii, reglementate de prezenta lege.

Art. 47 din Legea insolvenţei prevede că ridicarea dreptului de administrare constă în dreptul de a-şi conduce activitatea, de a-şi administra bunurile din avere şi de a dispune de acestea, iar dreptul de administrare al debitorului încetează de drept la data la care se dispune începerea falimentului.

Coroborând cele două dispoziţii legale, rezultă că ridicarea dreptului de administrare, prin trecerea debitoarei în faliment, conduce la lipsa calităţii de reprezentant al debitorului, în persoana administratorului special, societatea fiind reprezentată de lichidatorul judiciar, din acest moment, cel care îi conduce şi activitatea, însă mandatul administratorului special nu încetează, ci va fi redus la a reprezenta interesele acţionarilor/asociaţilor, calitate în care poate să-şi exercite şi atribuţia prevăzută la alineatul 2 litera c) a art. 18 din Legea nr. 85/2006, aceea de a formula contestaţii.

În consecinţă, în mod nelegal, prin interpretarea eronată a legii, judecătorul – sindic a reţinut încetarea mandatului administratorului special, din momentul trecerii debitoarei în faliment, prin efectul pronunţării Sentinţei de respingere a cererii de confirmare a planului de reorganizare, şi, ca şi o consecinţă, lipsa calităţi procesuale active a administratorului special de a formula contestaţii în procedură. De asemenea, în mod eronat a reţinut judecătorul – sindic situaţia de fapt, reţinând că administratorul special, în persoana contestatoarei, nu a primit mandat din partea asociaţilor pentru a le reprezenta interesele, un asemenea mandat constând în Hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor nr. 4/02.08.2013 fiind depus la dosar, aşa cum s-a reţinut mai sus.

Văzând că în cauză este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă Vechi, aplicabil în cauză, Curtea de apel a admis recursul formulat şi, în baza art. 312 Cod de procedură civilă Vechi a modificat în parte Sentinţa în sensul respingerii excepţiei lipsei calităţii procesuale active a contestatoarei  ...  în formularea contestaţiei la tabelul definitiv.

În ceea ce priveşte celelalte dispoziţii ale Sentinţei atacate, respectiv soluţia de respingere ca inadmisibilă a contestaţiei formulate, Curtea de apel a constatat, pentru început, că judecătorul – sindic, deşi a invocat excepţia inadmisibilităţii contestaţiei, prin considerente a respins-o, de fapt, ca şi nefondată, astfel că, instanţa de recurs a analizat soluţia pronunţată sub ambele aspecte.

Într-adevăr, potrivit dispoziţiilor art. 75 din Legea nr. 85/2006, orice parte interesată poate face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul definitiv de creanţe, în cazul descoperirii existenţei unui fals, dol sau unei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute.

Prin contestaţia formulată, contestatoarea recurentă contestă creanţele creditorilor SC  ... SRL şi  ..., înscrise în tabelul de creanţe, solicitând anularea lor ca netimbrate întrucât taxele de timbru anexate cererilor de înscriere creanţă sunt achitate în numele unor Primării care nu au nici o legătură cu prezenta cauză, iar cei doi creditori nu au anexat cererilor de înscriere a creanţelor nici documentele justificative ale creanţei lor, fiind încălcate dispoziţiile art. 65 din Legea nr. 85/2006, inducând astfel în eroare atât administratorul judiciar, cât şi instanţa de judecată.

Or, împrejurările invocate de contestatoare, respectiv nevalabilitatea taxei de timbru achitate, precum şi lipsa ataşării documentelor justificative ale creanţei, nu se încadrează în noţiunea de eroare esenţială reglementată de art. 75 din Legea insolvenţei, administratorul judiciar putând să identifice creanţele în contabilitatea debitoarei, iar în ce priveşte taxele judiciare de timbru, acestea au fost achitate în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 146/1997 care prevăd că acestea se plătesc în contul bugetului local al unităţii administrativ – teritoriale în a cărei rază îşi are domiciliul sau, după caz, sediul fiscal, debitorul.

În consecinţă, în mod corect a reţinut judecătorul – sindic că, prin contestaţia formulată, contestatoarea nu invocă în concret nici un motiv de admisibilitate a acesteia, prin prisma art. 75 din Legea nr. 85/2006, respectiv nu invocă existenţa unui fals, dol sau a unei erori esenţiale care a determinat admiterea contestaţiei sau a dreptului de referinţă sau a unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute. Soluţia pronunţată de judecătorul sindic cu privire la excepţia inadmisibilităţii contestaţiei este, astfel, legală şi temeinică, şi, în consecinţă, a fost menţinută, fără cheltuieli de judecată, acestea nefiind solicitate.