Ordonanţă preşedinţială. condiţiile speciale de admisibilitate. Solicitarea de a permite accesul pentru proiectare şi consolidare, obligaţie de a face, nu poate fi dispusa pe calea ordonanţei preşedinţiale deoarece s-ar încălca condiţia caracterului vreme

Hotărâre 11684 din 24.06.2016


Prin cererea de ordonanţă preşedinţială înregistrată pe rolul aceste instanţe, reclamanţii T.S.A.I., M.I.F., S.B. au solicitat în contradictoriu cu pârâta S.N. S.A. ca prin hotărârea ce va fi pronunţată de instanţă să se dispună accesul neîngrădit al proiectanţilor în vederea întocmirii proiectelor tehnice şi a măsurilor de intervenţie, precum şi subsecvent  accesul neîngrădit la constructorilor pentru proiectarea şi realizarea lucrărilor de consolidare în partea de imobil situată în Sector 1, aflată în proprietatea exclusivă a pârâtei, compusă din subsol 1+ subsol 2+ etaj 4.

În motivarea cererii, reclamanţii au învederat în esenţă faptul că pârâta este unic proprietar al construcţiei reprezentată de subsol 1+ subsol 2+ etaj 4 situată în  Sector 1,  că reclamanţii deţin în coproprietate întregul teren în suprafaţă de 298,16 mp şi partea din construcţie compusă din parter, Etaj 1, etaj 2, etaj 3, că imobilul este înscris în lista monumentelor încadrate în clasa I de risc seismic, că raportul de expertiză a fost întocmit la cererea reclamanţilor şi a pârâtei deopotrivă, că pârâta a tăinuit starea reală a construcţiei din 2001 şi că la data de 04.02.2016 a notificat pârâtei solicitându-i procedarea la proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie. A arătat că solicită instanţei să dispună această măsură.

În drept, a invocat art. 996 ş.u. C.pr.civ., art. 5 alin 2 Legea nr. 282/2015 şi OG nr. 20/1994 republicată.

În susţinere a depus înscrisuri (f. 5-150 vol 1, 1-82 vol 2).

Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea în principal ca inadmisibilă a cererii , iar în subsidiar ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării a arătat în esenţă faptul că în data de 16.02.2016 a transmis numitei T.C. adresa nr. 2016 prin care îşi exprima disponibilitatea de a participa la lucrările de reabilitare a imobilului, că prin aceeaşi adresă a împuternicit reclamanţii să iniţieze toate acţiunile necesare reabilitării/consolidării imobilului, costurile aferente corei deţinute urmând a fi suportate de pârâtă. A  mai arătat pârâta că a comunicat reclamanţilor prin această adresă că accesul la partea deţinută de pârâtă este liber oricând putând să intre î partea de clădire pe care o deţine pârâta pentru realizarea proiectului de consolidare şi ulterior a lucrărilor de reparaţie.

În drept, a invocat art. 206,996 C.pr.civ.

În susţinere a depus înscrisuri (f. 157162 vol 2).

Reclamanţii au depus răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că adresa pusă în discuţie de pârâtă este eliberată de conducerea executivă şi tehnică a pârâtei şi nu aduce la îndeplinire o decizie aprobată de Consiliul de administraţie, ci exprimă opinia şi poziţia conducerii executive , care nu este împuternicită să aducă la îndeplinire o decizie legală în acest sens. Au arătat că Consiliul de administraţie şi Adunarea generală a Acţionarilor nu au formulat niciun fel de decizie şi nu au primit nici un fel de comunicare în acest sens. Au invocat lipsa de asumare a oricărei răspunderi de Adunarea Generală a Acţionarilor şi a membrilor Consiliului de Administraţie şi că au epuizat toate mijloacele şi procedurile legale în încercarea de a soluţiona situaţia imobilului încadrat în clasa de risc seismic grad 1.

Pârâta a depus înscrisurile de la filele 3-8 vol 3 .

Reclamanţii au depus înscrisurile de la filele 12-81 vol 3.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, conform chitanţei de la fila 1 vol 1 dosar.

Analizând înscrisurile administrate în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, din înscrisul de la fila 12 vol 3 coroborat cu înscrisul de la filele 7- ş.u. vol 1 rezultă că imobilul situat în Sector 1 a fost încadrat în 27.10.2014 în clasa 1 de risc seismic.

În perioada noiembrie 2014-februarie 2016 între părţi s-au purtat discuţii şi negocieri în privinţa identificării soluţiilor juridice pentru se transfera dreptul de proprietate deţinut de fiecare parte în patrimoniul unui singur subiect de drept, discuţiile vizând fie transferul dreptului de proprietate al pârâtei către reclamanţi, fie transferul dreptului de proprietate al reclamanţilor către pârâtă, aşa cum rezultă din înscrisul de la fila 61 vol 3, înregistrat la pârâtă la data de 21.11.2014 sub nr. 12357 coroborat cu înscrisul de la filele 41-42 comunicat pârâtei la data de 19.02.2016 potrivit recipisei de confirmare de primire a adresei emisă de reclamanţi fără număr şi cu înscrisul de la fila 32 vol 3.

La data  de 18.11.2015 s-a emis certificatul de urbanism nr. 15801356180 (f. 29 vol 3) ca urmare a cererii numitei T.S.C.M. pentru obţinerea autorizaţiei de construire şi consolidare , reparare, reamenajare a imobilului în discuţie.

În completare, pârâta a depus la 4-7 vol 3 în extras Decizia nr. 29/16.12.2015 prin care Consiliul de Administraţie al S.N. S.A. şi-a exprimare disponibilitatea exploatării imobilului sub toate formele (consolidare,închiriere).

La data de 05.02.2016, reclamanţii au comunicat pârâtei notificarea (f. 50-53 vol 2) de a permite accesul în partea de construcţie pe care o deţine pentru realizarea proiectului de consolidare şi subsecvent pentru realizarea lucrărilor de consolidare.

La data de 16.02.2016, pârâta a emis adresa nr. 1058 (f. 35 vol 3) prin care a comunicat reclamanţilor acordul expres pentru demararea lucrărilor de reabilitare/consolidare a imobilului , exprimându-şi şi disponibilitatea de a participa la aceste lucrări, pentru şi acordul pârâtei de a permite accesul la partea de clădire pe care o deţine în vederea realizării proiectului de consolidare şi subsecvent pentru realizarea lucrărilor de consolidare.La interpelarea instanţei la termenul de judecată din data de 12.05.2016 reclamanţii prin mandatar R.D. au arătat că nu contestă primirea adresei nr. 1058/2016 (f. 175 vol 2).

În drept, potrivit art. 997 alin 1 C.pr.civ., instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. 

Rezultă astfel că pentru a fi admisibilă, ordonanţa preşedinţială este necesar a îndeplini patru condiţii cumulative, respectiv: afirmarea de către reclamant a unei aparenţe de drept, caracterul provizoriu, caracterul urgent şi neprejudecarea fondului.

In cauza de fata s-a solicitat pe calea ordonanţei preşedinţiale ca prin hotărârea ce va fi pronunţată de instanţă să se dispună accesul neîngrădit al proiectanţilor în vederea întocmirii proiectelor tehnice şi a măsurilor de intervenţie, precum şi subsecvent  accesul neîngrădit la constructorilor pentru proiectarea şi realizarea lucrărilor de consolidare în partea de imobil situată în Sector 1, aflată în proprietatea exclusivă a pârâtei, compusă din subsol 1+ subsol 2+ etaj 4.

În ce priveşte prima condiţie, respectiv, afirmarea unei aparenţe de drept, spre deosebire de acţiunile de drept comun, ordonanţa  preşedinţială nu presupune dovedirea de către reclamant a temeinciei pretenţiei formulate, aparenţa de drept în favoarea unei persoane fiind o chestiune relativă care nu poate fi stabilită în abstract, ci doar prin raportare la persoana căreia i se opune dreptul în cadrul unui raport juridic.

Raportat la raportul  de expertiză tehnică întocmit de Unitersitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti în 27.10.2014 (f 7 vol 1) instanţa reţine că demersul reclamanţilor este unul ce se bucură de o aparenţă de drept, conservarea dreptului de proprietate prin realizarea lucrărilor de consolidare justificând pe deplin demersul judiciar.

În ce priveşte a doua condiţie a caracterului provizoriu al măsurii solicitate pe calea ordonanţei preşedinţiale, instanţa reţine că cererea introductivă urmăreşte impunerea unei obligaţii de a face în sarcina pârâtului, or, obligaţiile de a face nu pot fi dispuse pe calea ordonanţei preşedinţiale deoarece s-ar încălca condiţia caracterului vremelnic, decât în situaţia excepţională a actului abuziv al pârâtului.

Măsura solicitată nu poate fi caracterizată ca vremelnică, atât în ce priveşte solicitarea de a permite accesul pentru proiectare şi consolidare, soluţionarea cererii presupunând prin natura ei analizarea fondului cauzei, a raporturilor dintre părţi născute din raporturile de vecinătate, obligaţiile născute din raporturile de vecinătate şi modalitatea de suportare a cheltuielilor actelor de conservare.

Singura excepţie pentru a putea deroga de la condiţia caracterului vremelnic al măsurii solicitate este actul abuziv al pârâtului, or, în cauză nu s-a făcut proba acestei condiţii. Instanţa nu poate reţine refuzul nejustificat al pârâtei de a permite accesul în partea de imobil proprietatea acesteia pentru a se efectua lucrărilor de consolidare şi renovare faţă de înscrisul de la fila 175 vol 2, adresa 1058/2016 şi de la fila 4 ş.u. vol 3. Din aceste înscrisuri rezultă acordul pârâtei pentru accesul în partea de imobil proprietatea sa exclusivă în vederea proiectării şi realizării lucrărilor de consolidare imobil. Susţinerea reclamanţilor potrivit căreia hotărârea de a permite accesul trebuia luată în consiliul de administraţie al pârâtei şi nu de conducerea executivă nu are suport probatoriu, pârâta făcând dovada cu înscrisurile de la fila 4 ş.u. vol 3 că această hotărârea a fost luată în Consiliul de Administraţie al pârâtei şi că prin decizia nr. 29/2016  s-a împuternicit conducerea executivă de a emite adresa nr. 1058/2016.

Din punct de vedere al caracterului abuziv al inacţiunii pârâtei, susţinerile reclamanţilor privind demersurile efectuate de aceştia din 2014 până în prezent nu sunt de natură a concluziona pasivitatea de natură abuzivă a pârâtei, atâta timp cât din înscrisurile de la dosar rezultă că în perioada 2014-2016 între părţi s-au purtat discuţii şi negocieri în privinţa identificării soluţiilor juridice pentru a se transfera dreptul de proprietate deţinut de fiecare parte în patrimoniul unui singur subiect de drept, discuţiile vizând fie transferul dreptului de proprietate al pârâtei către reclamanţi, fie transferul dreptului de proprietate al reclamanţilor către pârâtă, aşa cum rezultă din înscrisul de la fila 61 vol 3, înregistrat la pârâtă la data de 21.11.2014 sub nr. 12357 coroborat cu înscrisul de la filele 41-42 comunicat pârâtei la data de 19.02.2016 potrivit recipisei de confirmare de primire a adresei emisă de reclamanţi fără număr şi cu înscrisul de la fila 32 vol 3. Or, în condiţiile în care demersurile reclamanţilor din această perioadă au vizat ca scop final intrarea bunului în integralitate în patrimoniul unui singur subiect de drept, iar în măsura în care se realizează scopul demersului ( respectiv fie reclamanţii dobândesc proprietatea întregului imobil clădire, fie pârâta dobândeşte proprietatea întregului imobil teren şi construcţie) urma a se proceda la demararea procedurii de consolidare a imobilului, instanţa nu poate reţine atitudinea culpabilă şi abuzivă a pârâtei în inacţiunea imputată de reclamanţi.

Din înscrisul de la fila 41 vol 3 rezultă că reclamanţii nu au intenţionat a demara procedura de consolidare în partea de imobil deţinută de reclamantă anterior intrării bunului în patrimoniului unui singur subiect de drept.

Cerinţa neprejudecării fondului decurge atât din condiţia referitoare la caracterul provizoriu al măsurii ce urmează a fi dispusă, cât şi din prevederea legală că ordonanţa poate fi dată şi atunci când există judecată asupra fondului, astfel instanţa nu poate lua măsuri ce nu au caracter reversibil şi nici să soluţioneze fondul raportului juridic dintre părţi.

În cauză instanţa, prin pipăirea fondului, constată ca măsura solicitată de reclamanţi  prejudecă fondul dreptului, prin faptul că se solicită stabilirea pe calea ordonanţei preşedinţiale a măsurii în care pârâta şi-a executat obligaţia proprie de conservare a propriului imobil.

În privinţa urgenţei, legiuitorul nu defineşte acest concept, ci doar indică situaţiile ce pot face necesară o intervenţie a justiţiei şi anume, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente ce nu s-ar putea repara sau pentru înlăturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul executării. În situaţiile expres prevăzute de lege, urgenţa este prezumată chiar de către legiuitor.

Instanţa constată că reclamanţii motivează urgenţa pe împrejurarea posibilităţii producerii unui seism în orice moment, or, în condiţiile în care între părţi s-au purtat discuţii pentru achiziţionarea dreptului de proprietate deţinut de partea adversă şi în condiţiile în care acest demers a trenat iniţierea procedurilor de consolidare cu acordul ambelor părţi, instanţa nu poate reţine ca îndeplinită condiţia urgenţei, situaţia de fapt fiind cunoscută de reclamanţi din anul 2014. De asemenea, condiţiile impuse de art. 997 alin 1 C.pr.civ. sunt instituite cumulativ, astfel că raportat la considerentele legate de caracterul vremelnic al măsurii solicitate, nu se mai impune analizarea celorlalte condiţii sau în măsura în care celelalte condiţii sunt îndeplinite, prin neîndeplinirea condiţiei caracterului vremelnic soluţia reclamantă este a respingerii cererii ca neîntemeiată.

Pentru aceste condiţii ca respinge cererea de ordonanţă de plată ca neîntemeiată, iar pe cale accesorie, faţă de soluţia dată capătului principal, reţinând culpa procesuală a reclamanţilor va respinge şi cererea acestora de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanţii T.S.A.I., cu domiciliul ales în …, M.I.F., cu domiciliul ales în …, şi S.B., cu domiciliul ales în …., în contradictoriu cu pârâta S.N. S.A. cu sediul în …., ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunţare, cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, ….