Poprire asigurătorie. Măsura solicitată este necesară pentru conservarea dreptului de creanţă al creditoarei, având în vedere riscurile cărora se supun profesioniștii în ceea ce priveşte recuperarea creanţelor.

Deliberând asupra prezentei cauze civile, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 09.12.2016 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, sub nr. x/299/2016, creditoarea SC SRL, în contradictoriu cu debitoarea SC BS SRL, a solicitat instanței înființarea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri incorporabile urmăribile datorate, în prezent și în viitor, debitorului de către terții popriți T SA și T M. SA, precum și de către orice instituție bancară la care debitorul are deschise conturi, până la concurența sumei de 33.333,96 lei, din care 28.857,88 lei reprezentând debit principal și 4.476,08 lei reprezentând penalități de întârziere în cuantum de 0,5%/zi calculate de la scadență și până la data de 14.11.2016.

În motivare, creditoarea a arătat că, la data de ...07.2015, a încheiat cu debitoarea contractul de furnizare servicii nr. A și 3 acte adiționale  acestea fiind semnate și ștampilate de ambele părți. Conform susținerilor creditoarei, în baza raporturilor contractuale, au fost emise facturile în valoare de 5.811,76 lei, achitată parțial, rămânând un rest de plată de 3.768,36 lei, în valoare de 6.678,90 lei, în valoare de 4.893,52 lei în valoare de 13.517,10 lei, contravaloarea totală a acestora fiind de 28.857,88 lei. Creditoarea a mai arătat că, deși aceste facturi au fost comunicate debitoarei împreună cu rapoartele de activitate aferente, aceasta nu a achitat debitul restant, motiv pentru care au fost calculate penalități de întârziere de 0,5%/zi, de la scadență până la data de 14.11.2016, conform art. 8.2 din Termenii colaborării, anexă la contractul încheiat între părți, valoarea totală a acestora fiind de  4.476,08 lei.

Creditoarea a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 970 raportate la prevederile art. 953 C.pr.civ.. Astfel, potrivit susținerilor sale, creanța este constatată prin înscris, respectiv prin facturile fiscale emise în perioada 08.09.2016-01.11.2016, și este exigibilă, întrucât fiecare factură a debenit scadentă în termen de 3 zile de la data emiterii. Totodată, creditoarea a învederat faptul că a înregistrat pe rolul acestei instanțe o cerere de chemare în judecată prin care a solicitat obligarea debitoarei la plata sumei de 33.333,96 lei, din care 28.857,88 lei reprezentând debit principal și 4.476,08 lei reprezentând penalități de întârziere în cuantum de 0,5%/zi calculate de la scadență și până la data de 14.11.2016, fiind format dosarul nr. A/2016.

În drept, creditoarea a invocat dispozițiile art. 970 și urm. C.pr.civ..

În probațiune, creditoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a atașat la dosarul cauzei, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, următoarele: situația sumelor datorate de BSCI la data de 14.11.2016 (f. 6), contract de furnizare servicii nr. 2016 (f. 7-8), actele adiționale la contractul de furnizare servicii nr. 2016 încheiate la data de 13.05.2016, 04.07.2016, respectiv 01.09.2016 (f. 9-11), factura nr. FVEC.1609.01/08.09.2016 și raport de activitate pentru luna august 2016 (f. 12-14), factura nr. FVEC.1610/09.09.2016 (f. 15), factura nr. FVEC.1611/03.10.2016 și raport de activitate pentru luna septembrie 2016 (f. 16-18), factura nr. FVEC1612/01.11.2016 și raport de activitate pentru luna octombrie 2016 (f. 19-21), cerere de emitere a ordonanței de plată (f. 22-23) și informații ONRC (f. 24-26).

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 100 lei, astfel cum rezultă din chitanța XX (f. 5), conform dispozițiilor art. 11 alin. 1 lit. b din OUG nr. 80/2013.

Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri solicitată de către creditoare.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Instanța constată că societatea creditoare a solicitat înfiinţarea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri M. incorporale urmăribile datorate debitoarei, în prezent și în viitor, pe de-o parte, de către terții popriți T SA și T M. SA (aceștia fiind indicați în mod expres în cuprinsul cererii) și, pe de altă parte, de către orice instituție bancară la care debitoarea are deschise conturi. Cu privire la această din urmă solicitare, sunt incidente dispozițiile art. 971 alin. 2 C.pr.civ., potrivit cărora, în cererea de poprire bancară, creditorul nu este dator să individualizeze terții popriți cu privire la care urmărește înființarea popririi.

Conform dispozițiilor art. 970 alin. 1 C.pr.civ., poprirea asigurătorie se poate înfiinţa asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri M. incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente, în condițiile stabilite la art. 953 C.pr.civ..

Având în vedere motivarea cererii de înființare a popririi asigurătorii formulate de către creditoare, instanța apreciază că sunt incidente dispozițiile art. 953 alin. 1 C.pr.civ., care instituie trei condiții cumulative pentru a fi dispusă măsura asigurătorie, respectiv creanţa să constea într-o sumă de bani care să fie constatată printr-un înscris (care nu are caracter de titlu executoriu), aceasta să fie exigibilă, iar creditorul să facă dovada intentării unei acțiuni împotriva debitorului. Raportând dispoziţiile legale anterior menţionate la situaţia de fapt, instanţa consideră că toate cele trei condiţii sunt îndeplinite în prezenta cauză.

Instanța apreciază ca fiind îndeplinită prima condiție, întrucât creanța pretinsă de societatea creditoare, în cuantum total de 33.333,96 lei, din care 28.857,88 lei reprezentând debit principal și 4.476,08 lei reprezentând penalități de întârziere, este constatată în scris, sumele solicitate fiind cuprinse în contractul de furnizare servicii nr. 2016 (f. 7-8) astfel cum a fost modificat prin actele adiționale încheiate la data de 13.05.2016, 04.07.2016, respectiv 01.09.2016 (f. 9-11), şi în facturile fiscale A, B, C.

De asemenea, instanţa apreciază ca fiind întrunită și cea de-a doua condiție deoarece creanța pretinsă de creditoare apare ca fiind exigibilă, prin raportare la prevederile contractuale și la menţiunile existente în cuprinsul facturilor depuse la dosarul cauzei.

În consecință, faţă de conţinutul înscrisurilor depuse, instanţa reţine că, la nivelul aparenţei, creditoarea poate pretinde existenţa unei creanţe constatate în scris şi exigibile.

Totodată, instanţa reţine că și cea de-a treia condiție este îndeplinită, având în vedere că  societatea creditoare a făcut dovada declanșării procesului împotriva debitoarei prin care tinde la realizarea creanței sale, astfel cum rezultă din cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 08.12.2016, sub număr A/2016, având ca obiect ordonanță de plată (f. 22).

De asemenea, instanţa apreciază că măsura solicitată este necesară pentru conservarea dreptului de creanţă al creditoarei, având în vedere riscurile cărora se supun profesioniștii în ceea ce priveşte recuperarea creanţelor.

În ceea ce priveşte necesitatea achitării unei cauţiuni, instanţa reţine că raţiunea avută în vedere de legiuitor prin instituirea acestei obligaţii în cazul măsurilor asiguratorii a fost aceea de a proteja interesele persoanei ale cărei bunuri M. sau iM. sunt indisponibilizate până la momentul soluţionării cauzei în ipoteza în care pretenţiile părţii adverse sunt infirmate printr-o hotărâre judecătorească. Cu toate acestea, în situaţia în care creanţa este exigibilă şi constatată în scris, legiuitorul a lăsat la aprecierea instanţei necesitatea obligării creditorului la plata unei cauţiuni şi, deşi nu a fost indicat în mod expres care sunt elementele care stau la baza aprecierii acestei necesităţi, o astfel de apreciere nu poate avea la bază arbitrariul, ci elemente concrete ale cauzei în legătură cu care se instituie măsura sechestrului. Faţă de circumstanţele concrete ale speţei şi împrejurarea că, în cauză, creanţa societății creditoare este constatată în scris, instanţa apreciază că nu se impune obligarea acesteia la plata unei cauţiuni.

Pe cale de consecinţă, având în vedere considerentele anterior arătate, instanţa urmează să admită cererea şi să dispună înfiinţarea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri M. incorporale urmăribile datorate debitoarei, în prezent și în viitor, de către terții popriți T SA și T M. SA, precum și de către orice instituție bancară la care debitoarea are deschise conturi, până la concurența sumei de 33.333,96 lei.

În conformitate cu dispozițiile art. 971 alin. 1 raportate la prevederile art. 954 alin. 3 C.pr.civ., prezenta încheiere va fi comunicată creditorului de îndată de către instanță, iar debitorului de către executorul judecătoresc, odată cu luarea măsurii.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

Admite cererea formulată de creditoarea SC SRL, în contradictoriu cu debitoarea SC BS SRL, cu sediul social în …sector 1.

Dispune înfiinţarea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri M. incorporale urmăribile datorate debitoarei, în prezent și în viitor, de către terții popriți T SA și T M. SA, precum și de către orice instituție bancară la care debitoarea are deschise conturi, până la concurența sumei de 33.333,96 lei.

Executorie.

Cu apel în termen de 5 zile de la comunicare. Apelul se va depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, ….

Domenii speta

Spete similare