Condiții de aplicare a procedurii privind înlăturarea unei omisiuni vădite prevăzută de art. 279 C.proc.pen.

Sentinţă penală 8 din 12.01.2016


Comentariu: Dispoziţiile art. 279 C.proc.pen. se referă la omisiunea instanţei de a se pronunţa asupra sumelor pretinse de martori, experţi, interpreţi, avocaţi, potrivit art. 272 şi 273, precum şi cu privire la restituirea lucrurilor sau la ridicarea măsurilor asiguratorii. Luarea unor măsuri de siguranţă sau menţinerea acestor măsuri presupune un act de deliberare al instanţei de judecată, care nu poate fi suplinit pe calea unei încheieri de înlăturare a unei omisiuni vădite

Decizia penală nr. 8/12.01.2016

Prin sentinţa penală pronunțată la 12 mai 2015 Judecătoria Bârlad a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată prev. de art. 233, art. 234 alin. 1 lit. d, f C.pen. cu aplic. art. 396 alin. 10 C.proc.pen.

La data de 26 noiembrie 2015, Judecătoria Bârlad, în temeiul dispoziţiilor art. 279 C.proc.pen. a dispus înlăturarea omisiunii vădite din dispozitivul sentinţei penale în sensul că, după alineatul 11 din dispozitiv s-a trecut: „În baza art. 404 alin 4 lit. c C.proc.pen. menţine măsura provizorie a obligării la tratament medical până la însănătoşire sau la obţinerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol, dispusă faţă de inculpatul ”.

Împotriva acestei încheieri de înlăturare a omisiunii vădite a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad, care a solicitat desfiinţarea acesteia.

În motivare se arată că dispoziţiile art. 279 C.proc.pen. sunt clare şi vizează situaţia expres şi limitativ prevăzută de lege, respectiv omisiunea instanţei de a se pronunţa cu privire la sumele pretinse de martori, experţi, interpreţi, avocaţi, potrivit art. 272 şi 273, precum şi cu privire la restituirea lucrurilor sau ridicarea măsurilor asiguratorii, o măsură de siguranţă neputând fi dispusă pe calea unei încheieri de şedinţă în condiţiile art. 279 C.proc.pen..

Curtea examinând actele şi lucrările dosarului şi încheierea apelată, prin prisma motivelor de apel invocate şi sub toate aspectele de fapt şi de drept a constatat că apelul declarat de procuror este fondat pentru următoarele considerente:

Dispoziţiile art. 279 C.proc.pen. se referă la omisiunea instanţei de a se pronunţa asupra sumelor pretinse de martori, experţi, interpreţi, avocaţi, potrivit art. 272 şi 273, precum şi cu privire la restituirea lucrurilor sau la ridicarea măsurilor asiguratorii.

Luarea unor măsuri de siguranţă sau menţinerea acestor măsuri presupune un act de deliberare al instanţei de judecată, care nu poate fi suplinit pe calea unei încheieri de înlăturare a unei omisiuni vădite.

Pe cale de consecinţă, Curtea a admis apelul declarat de parchet, împotriva încheierii de înlăturate a omisiunii vădite din 26 noiembrie 2015 pronunţată de Judecătoria Bârlad, încheiere ce a fost desfiinţata integral.