Dreptul muncii

Prejudiciul adus fondului forestier național, indiferent de natura juridică a proprietății, se evaluează de către personalul silvic, în condițiile legii. Valoarea prejudiciului prevăzut la alin. 1, cauzat prin fapte care constituie infracțiuni sau contravenții, în pădurile încadrate prin amenajamente silvice în grupa I funcțională, se stabilește prin multiplicarea de două ori a valorii obținute potrivit legii.

Multiplicarea de două ori a valorii prejudiciilor, prevăzute la art. 105 alin.1 din Legea nr.46/2008 în pădurile încadrate amenajamente silvice în grupa I funcțională, se va aplica numai dacă prejudiciul a rezultat ca urmare a unor fapte care constituie infracțiuni sau contravenții.

Decizia civilă nr. 630/04.10.2016 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa civilă nr. 637/01.06.2016 Tribunalul Galaţi a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta R.N.P.R., în contradictoriu cu  pârâtul  …

A obligat pe pârât să plătească reclamantei suma de  972,95 lei cu titlu de despăgubire.

A respins restul pretenţiilor ca nefondate.

Pentru a pronunţa hotărârea judecătorească, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin acţiunea formulată reclamanta RNPR prin DS a solicitat în contradictoriu cu pârâtul …, plata sumei de 15110,58 lei, cu titlu de despăgubiri.

Motivându-şi în fapt acţiunea, a arătat că pârâtul a fost încadrat ca pădurar la O.S. – cantonul .., până la data de 07.11.2014.

Prin neasigurarea pazei pădurii în cantonul silvic avut în gestiune, a favorizat tăierea şi sustragerea ilegală de arbori astfel că, în urma actului de control de fond nr. .../08.10.2014 care a avut loc în perioada 03.10.2014, s-a constatat un număr de 301 cioate, reprezentând 76,738 mc nejustificaţi, în valoare de 28.275,24 lei.

Acesta şi-a însuşit suma de 28.275,24  lei prin semnarea actului de control fără nici un fel de obiecţiuni, precum şi a angajamentului de plată pe care l-a dat la terminarea controlului.

Reclamanta a învederat că potrivit disp. art. 105 alin. 2 din Legea nr. 46/2008, valoarea prejudiciilor din pădurile încadrate prin amenajamentul silvic în grupa I funcţională, din perdelele forestiere de protecţie şi jnepenișuri se stabileşte prin multiplicarea de două ori a valorii obţinute potrivit legii, astfel cum s-a stabilit în calculul sumei ce a urmează a fi recuperată de la pârât.

A mai susţinut reclamanta că pârâtul a achitat o parte din această sumă, rămânând de recuperat suma de 15.110,58 lei, sens în care a formulat prezenta acţiune.

Pârâtul, în calitate de pădurar, este asimilat unui gestionar şi potrivit disp. Legii nr. 22/1999, se prezumă vinovăţia lui pentru pagubele produse prin sustragerea ilegală de material lemnos, din cantonul pe care îl avea în pază.

În susţinerea acţiunii s-a folosit de proba cu înscrisuri şi a depus la dosarul cauzei în copie contractul individual de muncă al pârâtului, fişa postului, decizia de încetare a raporturilor de muncă, actul de control nr. .../08.10.20145, angajamentul de plată al pârâtului, chitanţele prin care pârâtul a achitat o parte din debit.

În drept a invocat disp. art. 270 din Codul muncii.

Pârâtul, legal citat, nu a formulat întâmpinare şi nu a propus probe în apărare, dar prezent în instanţă la termenul din 18.05.2016, a susţinut că a achitat debitul şi nu înţelege de ce s-a dispus dublarea acestuia.

În temeiul disp. art. 258 instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri.

Cererea este scutită de plata taxei de timbru în temeiul disp. art. 270 din Codul muncii.

Analizând şi coroborând materialul probator administrat în prezenta cauză, instanţa a reţinut următoarele:

Potrivit copiei contractului individual de muncă înregistrat sub nr. …./19.06.2006  pârâtul a fost salariatul RNP – R – DSG în funcţia de pădurar la OS …., cantonul ……, până la data de 07.11.2014, când raporturile de muncă au încetat în baza deciziei nr. …./07.11.2014.

Printre atribuţiile stabilite prin fişa postului, pârâtul răspundea de paza cantonului pe care îl avea în gestiune.

În urma controlului efectuat la canton în perioada 03.10.2014 – 08.10.2014, s-a constatat un număr de 301 cioate, cu un volum de 76,738 mc, nejustificate, în valoare de 28.275,24 lei.

Acest aspect a fost consemnat în actul de control înregistrat sub nr. 3891/08.10.2014 act, pe care, pârâtul şi l-a însuşit fără nicio obiecţie.

Prin acceptul de plată din data de 08.10.2014, pârâtul a recunoscut că a produs unităţii o pagubă 28.275,24 lei şi şi-a exprimat consimţământul de a i se reţine această sumă din drepturile salariale.

Din copia fişei de calcul al volumului şi valorii arborilor afectaţi/prejudiciaţi/tăiaţi ilegal şi nejustificat s-a reţinut că valoarea reală a prejudiciului este de 14.137,62 lei, valoare pe care, însă, reclamanta în temeiul disp. art. 105 al. 1 din Legea nr. 46/2008 a  multiplicat-o de două ori,  ajungând la 28.275,24 lei.

Pârâtul, fiind concediat la data de 07.11.2014 şi-a onorat în parte angajamentul de plată şi, potrivit copiilor chitanţelor nr. 3583/15,05,2015, nr. 3684/15.06.2015, nr. 2959/11.11.2014, nr. 2886/03.11.2014, nr. 3863/24.08.2015, nr. 3520/31.03.2015, nr. 3267/29.01.2015, nr. 3149/27.11.2014 din valoarea prejudiciului de 28.275,24 lei calculat de către reclamantă, acesta a achitat suma de 13.164,67 lei.

Instanţa a apreciat că acţiunea de faţă este întemeiată în parte pentru următoarele considerente:

Potrivit disp. art.271 al.1 din Codul muncii pentru a exista răspundere patrimonială este necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii de fond: calitatea de salariat la angajatorul păgubit a celui ce a produs paguba, fapta ilicită şi personală a salariatului săvârşită în legătură cu munca sa, prejudiciul cauzat patrimoniului angajatorului, raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, vinovăţia (culpa) salariatului.

Numai întrunirea cumulativă a acestor condiţii legale atrage răspunderea patrimonială, lipsa uneia dintre condiţiile enumerate înlătură această răspundere.

De asemenea, pentru a da naştere răspunderii, prejudiciul trebuie să întrunească cumulativ anumite trăsături: să fie real şi cert, să fie cauzat direct angajatorului, să fie material şi să nu fi fost reparat la data la care angajatorul solicită acoperirea pagubei.

În prezenta cauză, atât prin nota de control nr. .../08.10.2014, cât şi prin angajamentul de plată dat de către pârât în data de 08.10.2013, reclamanta a dovedit  existenţa prejudiciului suferit ca urmare a faptului că pârâtul nu şi-a îndeplinit sarcinile de serviciu.

Potrivit disp. art. 9 din HG nr. 1076/23.09.2009 pentru aprobarea Regulamentului de pază a fondului forestier „Pagubele produse fondului forestier naţional, cauzate de neîndeplinirea, totală sau parţială, a atribuţiilor de serviciu privind paza fondului forestier, se impută celor responsabili, în solidar cu pădurarul titular de canton silvic, precum şi cu alte persoane cu atribuţii pe linie de pază, potrivit fişei postului”.

De asemenea, potrivit disp. art.270 alin.1 salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii  civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătura cu munca lor.

Cum pârâtul a achitat suma de 13.164,67 lei din valoarea prejudiciului real de  14.137,62  lei, s-a reţinut că acesta mai are de achitat suma de 972,95 lei.

Susţinerea reclamantei în sensul că, la stabilirea cuantumului prejudiciului a avut în vedere dispoziţiile art. 105 din Legea nr. 46/2008 (Codul silvic) nu au fost reţinute, deoarece acesta nu a fost cauzat  de către pârât prin fapte care să constituie infracţiuni sau contravenţii şi  care  ar fi atras multiplicarea de două ori a valorii prejudiciului, astfel cum se stipulează în al. 2 al acestui articol.

Răspunderea pârâtului, fost salariat al reclamantei, este o răspundere civilă contractuală având în vedere că acesta nu şi-a îndeplinit sarcinile de serviciu ce-i reveneau conform fişei postului.

 Faţă de cele arătate şi, având în vedere chitanţele 3583/15.05. 2015, nr.  3684/15.06.2015, nr. 2959/11.11.2014, nr. 2886/03.11.2014, nr. 3863/24.08.2015, nr. 3520/31.03.2015,  nr. 3267/29.01.2015, 3149/27.11.2014 prin care pârâtul a achitat reclamantei suma de 13.164,67 lei din valoarea prejudiciului real de 14.137,62 lei,  instanţa  a admis în partea acţiunea şi l-a obligat pe pârât să plătească reclamantei suma de 972,95 lei cu titlu de despăgubiri.

Împotriva sentinței civile a declarat apel reclamanta R.N.P.-R. prin D.S., criticând-o în ceea ce privește aplicarea prevederilor art. 105 alin. 2 din Codul silvic modificat prin Legea nr. 133/2015, care condiționează multiplicarea de două ori a valorii prejudiciului de proveniența acestuia din contravenții sau infracțiuni.

Fapta a fost constatată prin actul de control nr. 3891/08.10.2014, cu ocazia controlului din data de 03.10.2014 în cantonul ….. constatându-se un număr de 301 cioate reprezentând 76,738 mc lemn nejustificat în valoare de 28.275 lei, în speță fiind aplicabile dispozițiile art. 105 alin. 1 și 2 din vechiul Cod silvic - Legea nr. 46/2008, potrivit cărora prejudiciul adus pădurii, denumit în continuare prejudiciu, indiferent de natura juridică a proprietăţii și de suprafața pădurii avute în proprietate, se evaluează potrivit legii, iar valoarea prejudiciilor din pădurile încadrate prin amenajamentul silvic în grupa I funcţională, din perdelele forestiere de protecție și jnepenișuri se stabileşte prin multiplicarea de două ori a valorii obţinute potrivit legii.

Suma a fost recunoscută de pădurarul gestionar care și-a însușit-o prin semnarea actului de control fără niciun fel de obiecțiuni și prin acceptul de plată în care menționează că este de acord să i se rețină suma în rate lunare, rămânând un rest de plată de 15.110,58 lei.

A solicitat admiterea apelului și modificarea sentinței, în sensul admiterii în totalitate a sumei datorate, respectiv obligării pârâtului la plata sumei de 15.110,58 lei cu titlu de despăgubiri.

În drept, și-a întemeiat apelul pe prevederile art. 466 din noul Cod de procedură civilă.

Prin întâmpinare, intimatul-pârât a solicitat respingerea apelului ca nefondat, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Prin răspunsul la întâmpinare, apelanta-reclamantă a reiterat, în esență, apărările din cererea sa de apel.

La termenul de judecată din data de 04.10.2016, apelanta-reclamantă a depus la dosar fișa de calcul a volumului și valorii arborilor afectați/prejudiciați/tăiați ilegal și nejustificat, Ordinul 1652/31.10.2000 privind aprobarea Normelor și îndrumărilor tehnice privind protecția pădurilor.

Examinând apelul declarat potrivit motivelor invocate și dispoziţiilor legale incidente, în conformitate cu prevederile art. 479 alin. 1 din noul Cod de procedură civilă, Curtea îl apreciază ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 477 din noul Cod de procedură civilă, instanţa va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit, de către apelant, precum şi cu privire la soluţiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată. Devoluţiunea va opera cu privire la întreaga cauză atunci când apelul nu este limitat la anumite soluţii din dispozitiv ori atunci când se tinde la anularea hotărârii sau dacă obiectul litigiului este indivizibil.

Textul de lege enunţat reprezintă expresia limitelor efectului devolutiv al apelului, determinate de ceea ce s-a apelat, astfel că instanţa analizează legalitatea şi temeinicia soluţiei ce se reflectă în dispozitiv, implicit a considerentelor decisive şi decizorii care susţin soluţia pronunţată şi care cuprind rezolvări ale chestiunilor litigioase, în măsura criticilor formulate prin motivele de apel.

În speță, criticile formulate de apelanta-reclamantă vizează exclusiv modalitatea de aplicare a prevederilor art. 105 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, în forma prevăzută la data întocmirii actului de control nr. 3891/08.10.2014, prevederi potrivit cărora prejudiciul adus pădurii, indiferent de natura juridică a proprietăţii şi de suprafaţa pădurii avută în proprietate, se evaluează potrivit legii. Valoarea prejudiciilor din pădurile încadrate prin amenajamentul silvic în grupa I funcţională, din perdelele forestiere de protecţie şi din jnepenişuri se stabileşte prin multiplicarea de două ori a valorii obţinute potrivit legii.

Este de observat faptul că, temeiul de drept al cererii introductive îl constituie prevederile art. 270 Codul muncii (art. 254 Codul muncii, republicat) potrivit cărora salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor. Salariaţii nu răspund de pagubele provocate de forţa majoră sau de alte cauze neprevăzute şi care nu puteau fi înlăturate şi nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.

Angajarea răspunderii patrimoniale presupune, așadar, îndeplinirea cumulativă a unor condiții de fond, din perspectiva stabilirii existenței și a întinderii prejudiciului fiind de esență determinarea caracterului de certitudine al acestuia. Cu atât mai mult, legea prevede că pentru daunele cauzate angajatorului datoria salariatului trebuie să fie scadentă, lichidă şi exigibilă şi constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

De menționat și faptul că, urmare a modificărilor aduse succesiv art. 105 alin. 1 și 2 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, prin Legea nr. 133/2015 s-a prevăzut faptul că prejudiciul adus fondului forestier naţional, denumit în continuare prejudiciu, indiferent de natura juridică a proprietăţii, se evaluează de către personalul silvic, în condiţiile legii. Valoarea prejudiciului prevăzut la alin. 1, cauzat prin fapte care constituie infracţiuni sau contravenţii, în pădurile încadrate prin amenajamente silvice în grupa I funcţională, se stabileşte prin multiplicarea de două ori a valorii obţinute potrivit legii.

Drept urmare, multiplicarea de două ori a valorii prejudiciilor, prevăzute la art. 105 alin. 1 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, în pădurile încadrate prin amenajamente silvice în grupa I funcţională, se va aplica, după intrarea în vigoare a legii, numai dacă prejudiciul a rezultat ca urmare a unor fapte care constituie infracţiuni sau contravenţii.

Consecință a celor de mai sus, prima instanță a admis în parte acțiunea și a stabilit în mod legal valoarea prejudiciului rămas nerecuperat de 972,95 lei, ca reprezentând diferența dintre valoarea prejudiciului efectiv cauzat, de 14.137,62 lei, și sumele deja plătite în valoare totală de 13.164,67 lei.

În conformitate cu dispozițiile art. 480 alin. 1 din noul Cod de procedură civilă va fi respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta R.N.P.-R. prin D.S. împotriva sentinţei civile nr. 637/01.06.2016 pronunţată de Tribunalul Galați.

 În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, în apel Curtea va face aplicarea prevederilor art. 451 alin. 2 din noul Cod de procedură civilă ţinând seama de obligaţia ce revine apelantei-reclamante de a suporta cheltuielile efectuate în proces, de munca îndeplinită de avocat şi de natura litigiului dintre părţi.

Cu împuternicirea avocaţială s-a făcut dovada împuternicirii de către intimatul-pârât a apărătorului ales, fiind emisă chitanţa nr. 322/04.10.2016 pentru suma de 1000 lei reprezentând contravaloare onorariu avocat.

Prin raportarea la prevederile art. 451 alin. 2 din noul Cod de procedură civilă, munca îndeplinită de avocat cu ocazia reprezentării intimatului-pârât în apel a constat în asistarea sa la un termen de judecată, împrejurare considerată relevantă pentru reducerea onorariului avocatului la un nivel de 700 lei, apreciat ca rezonabil şi suficient.

Domenii speta

Spete similare