Fond funciar nulitate t.p

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ*

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 920/2015

Şedinţa publică de la 17 Decembrie 2015

Obiectul cauzei:fond funciar NULITATE T.P.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului de faţă ,constată următoarele :

Prin acţiunea disjunsă din dosarul nr. 25602/280/2010 în materie funciară înregistrată la data de 29.06.2011, reclamanţii (...) , (...) , (...) , (...) , (...) , (...) şi (...)  au  chemat în judecată pe pârâţii (...) , Comisia Judeteană de fond funciar Argeş şi Comisia Locală de fond funciar Merişani pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună nulitatea absolută a Titlul de proprietate nr. (...) emis de Comisia Judeteană de fond funciar Argeş,cu cheltuieli de judecată

În motivare, reclamanta arată că i s-a reconstituit dreptul  de proprietate, potrivit Legii Fondului Funciar, eliberându-i-se titlul de proprietate  in care este inclusa si suprafaţa de 2000 mp, în tarlaua 29,in litigiu.

Releva reclamantii că ei sunt proprietarii de drept a casei de locuit cu 4  spaţii, şi o magazie ocupată de acestia, şi a terenului aferent de 2000 mp. situate în (...)

Mai arată că au cumpărat imobilele menţionate, conform actului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. (...) ,la BNP (...) , fiind în circuitul civil, fiind cumpărători de bună –credinţă, plătind integral preţul,astfel că imobilele au intrat în circuitul civil.

Susţin reclamantii, că în  mod nelegal s-a emis titlul de proprietate paraţilor (...) , şi pentru suprafaţa care le aparţine,  de la defunctul  (...) , decedat în anul 2004.

În susţinere s-au depus în  copie: T.P. nr. (...) emis de CJFF Argeş, şi nr. (...) .

În drept, au fost invocate prevederile art.494, 997 C.civ., art. III din Lg. 169/1997 şi Lg. 247/2005.

În susţinere paratul a  depus în copie Titlul de proprietate nr. (...) emis de Comisia Judeteană de fond funciar Argeş,  (fila 5).

Instanţa, în baza rolului activ, a pus în vedere Comisia Locală de fond funciar Merişani , să înainteze toate actele care au stat la baza titlului de proprietate atacat, atât prin cererea iniţială, cât şi prin reconvenţională, înscrisuri înaintate la fila 28-32.

Ulterior, s-au mai depus cu borderou şi alte înscrisuri, aflate la filele 51-176 din dosar, iar reclamanţii la solicitarea instanţei şi-au precizat acţiunea în fapt ,prin cererea de la filele 46-48. .

Soţii-reclamanţi (...) si (...), in calitate de reclamanţi in dosarul nr. 12209/280/2011 , au precizat in contradictoriu cu (...) , pirita in dosarul cu acelaşi număr că, inteleg  sa completeze motivarea acţiunii principale in sensul ca se judeca doar, cu pârâta (...) ( in condiţiile in care a survenit decesul pârâtului (...) si clarificarea motivelor avute in vedere in acţiunea principala).

Astfel au arătat care  sunt motivele de fapt : ca, prin acţiunea formulata de (...)  in dosarul nr. 3637/280/2007, impotriva vânzătorilor lor (...) , (...) , (...) şi (...)  , (...)  aceasta  a pretins ca a intrat in stapinirea terenului in litigiu in anul 1961, ca urmare a înzestrării de la tatăl sau (...) si ca l-a stapinit timp de 30 ani.

Arată că ,(...)  , a avut calitatea de reclamanta in dosarul nr. 3637/280/2007,şi a  obţinut sentinţa nr. 6937/17 noiembrie 2008,pronunţată de Judecătoria Piteşti, prin care s-a dispus nulitatea parţiala a titlului de proprietate nr. (...) emis de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş, pe numele de (...) , cu moştenitorii (...)  si (...) , pentru suprafaţa de 2126,25 mp teren intravilan situat in comuna (…), cu vecinătăţile :N- (...) ; E- lac de acumulare ; S- (...) ; V- drum comunal. Totodată că însa , prin Decizia civila nr. 398/R/2010, emisa in dosarul nr. 3457/109/2009 , rămasa definitiva si irevocabila, de către Tribunalul Argeş, Secţia Civila, dreptul de proprietate al paritei (...)  a fost desfiinţat, in sensul ca suprafaţa de teren in litigiu s-ar fi aflat iniţial atat in titlul acesteia, cat si in titlul vânzătorilor lor, nr. (...) si ca aceasta situaţie a fost generata de CLFF Merisani, care nu a efectuat puneri in posesie efective pe baza de măsurători si nu a eliberat procese verbale însotite de schite.

Au reliefat că, trebuie sa se observe ca, in decizia mai sus amintita, instanţa a  reţinut ca dreptul de proprietate al pârâtei nu se încadrează in dispoziţiile exprese ale legilor de fond funciar pentru a putea beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate, respectiv de prevederile art. 23 din Legea 18/1991, deoarece pârâta nu a avut niciodată calitatea de membru cooperator. De asemenea,că pârâta a pretins ca anterior cooperativizării , respectiv in perioada 1958-1959 a fost înzestrata de părinţi cu terenul din litigiu , dar nu a putut proba.

Mai mult, arată că, din expertiza efectuata in cauza, rezulta ca imobilul înscris in rolul agricol al piritei nu este acelasi cu cel din litigiu, acesta din urma regasindu-se in partida autorului vânzătorilor lor , in-persoana lui (...) , autorul acestora, pe care acesta a construit în anul 1966 o casa fără autorizaţie, fapt ce rezulta din cuprinsul situaţiei clădirilor construite fără autorizaţie, emisa de fostul  Sfat Popular Merisani unde exista si menţiunea ca imobilul este construit pe pamant moştenesc , provenit de la părinţi si ca este compus din 4 camere.

Având in vedere si faptul ca, in registrul agricol din 1962 casa piritei avea 21 mp rezulta ca imobilul de pe latura de nord a terenului din litigiu , respectiv cel pe care l-au cumpărat , reclamanţii susţin că , este cel construit de autorul vânzătorilor si nu pe terenul asa-zis proprietatea piritei , că acesta constituie un argument in plus in sprijinul concluziei ca terenul litigios s-a regăsit la rolul autorului vânzătorilor.

Relevează, că  Tribunalul Argeş, prin Decizia civila nr. 398/R/2010, nu a făcut nici o referire la anularea titlului de proprietate al piritei,pentru suprafaţa de teren in litigiu, in sensul anularii acestuia, drept pentru care aceasta le-a intentat o grămada de procese dupa cum urmează: -25602/280/2010 având ca obiect revendicare imobiliara; -2004/280/2011 având ca obiect ordonanţa presedintiala- obligaţia de a nu face; -7985/280/2011 având ca obiect fond funciar+nulitate act, nulitate titlu de proprietate

Se mai susţine, că pârâta tulbură astfel posesia liniştita a imobilului proprietate compus din 2000 mp teren curţi construcţii, impreuna cu o casa de locuit CI-71 mp si o anexa C2-11 mp, imobil situat in (…), dobindite prin Contractul de vanzare-cumparare nr. (…) întocmit la BNP (...)  si obligandu-i sa se adreseze instanţei, pentru a solicita anularea parţiala a titlului de proprietate al pârâtei, in ceea ce priveşte terenul in litigiu.

Temeiul de drept: ne intemeiem cererea pe art. 114 si 132 Cod proc. Civ.

Au solicitat  proba cu inscrisuri si interogatoriul piritei.

Pârâta (...) , a formulat întâmpinare si cerere reconventionala la cererea precizatoare depusa  de către reclamanţii (...) , cu adresele menţionate in cererea principala.

S-a solicitat respingerea acţiunii reclamanţilor, cu cheltuieli de judecata.

Acesta a menţionat ca certificatele de moştenitori pe care le folosesc reclamanţii ca acte ce au stat la baza înstrainarilor nu constituie titluri de proprietate asa cum a menţionat si ICCJ prin numeroasele decizii.

Asa cum am arătat, si in cererile anterioare, in anul 1947 a intrat in posesia terenului de circa 4.000 m.p., invecinat la N-(…), S=(…), V-drum, E- lac acumulare din Malul Vânat, repere fixe si granituite. Terenul susţine că l-a primit ca zestre la nunta si se afla in Malul Vânat, pe care l-a si înscris la rolul agricol ca proprietar, a început sa  construiască  in 1962 o casa, eu cu soţul decedat (...) , apoi ca la orice gospodărie au construit separat un grajd si o bucătărie de vara.

Terenul a mai arătat,că era un tot unitar, fara parcele sau garduri , iar cu vecinii din parte de nord si sud nu au avut litigii, proprietăţile, fiind despărţite prin gard, iar in anul 1961 totul a fost posedat in conditile legii, respectiv art. 1847 C.civ.: continuu, neintrerupt, netulburat, public si în  nume de proprietar, pentru ca au deschis si rol agricol.

In fiecare an a arătat, că a  plătit taxe si impozite, în curte a plantat pomi, iar restul terenului l-am cultivat cu legume, că părinţii mei ((...) ) aveau gospodărie in alta parte, in satul Brateasca la circa 400 m.p. peste o gârla, langa doctorul (...) , in satul Brateasca , unde in casa au rămas cu sora sa, (...) .

Mai susţine că,în casa pe care ea si soţul  au facut-o din anul 1961 si care apare trecuta la rolul agricol a tot fost extinsa pentru ca fiecare familie mai doreşte o alta încăpere şi la casa, tot pe numele lor,  au introdus si curentul electric,că îi este aplicabilă Decizia IV /16.01.2006 a ICCJ -publicata in M.Of., partea I, nr.288 / 30.03.2006 ,potrivit cărora posesiunile începute înainte de apariţia Lg.58 si 59 /1974 vor continua sa fie luate in considerare.

Potrivit legii,se reliefează că  uzucapiunea este o stare de fapt ce duce la o stare de drept pentru care paraţii nu pot invoca reaua-credinta sau dovada cu vreun act constatator ( art. 1890 Cod Civ. vechi), iar acest drept  este recunoscut si de (...)  prin declaraţiile autentice date la notar dar si depuse  în acest dosar.

Cu privire la termenul de 30 de ani arată că începând cu anul 1947 s-a împlinit in anul 1977 , timp in care a avut camera de locuit spre lac pe care ulterior a demolat-o cand a făcut casa din litigiu, iar daca se ţine cont, perioada de 30 ani din anul 1961  se împlineste in anul 1991.

In anul 1962 noi a deschis si rol agricol unde se arata ca ea ( fosta (...)  din prima căsătorie) si (...) aveau la rol 0,40 ha. din care curţi 0,03 ha., in continuare 0,20 ha, iar termenul de 30 de ani incepand cu anul 1947 s-a împlinit in anul 1977 , timp in care  a locuit în camera spre lac pe care ulterior a demolat-o,  când am făcut casa din litigiu, iar daca. perioada de 30 ani din anul 1961 acesta se împlineşte in anul 1991.

Pârâta a formulat cerere reconventionala, prin care a solicitatsă se reţină că la data promovării acţiunii beneficiază de prev. art.1890 C.civ. in care se arata ca cel ce invoca prescrierea prin 30 ani nu este „obligat a produce vreun titlu si fara sa i se poată opune reaua -credinţa", uzucapiunea putând fi invocate direct sau pe cale de excepţie.

A arătat că art. 10 din Lg. 18/1991 nemodificata , arata ca suprafaţa de teren adusa in CAP rezulta din cererile de inscriere , din registrele agricole sau dovada cu martori,iar ea si soţul decedat aveau acest teren la rolul agricol al nostru si nu mai era la rolul tatalui său.

Totodată a arătat că, legiuitorul nu vorbeşte de titluri de proprietate, iar terenul intravilan era cel cu construcţii ( art.2 lit.d),iar aveau rol agricol pentru terenul intravilan si aveau voie sa cereă acest teren (art. 10 al.2) .

Mai departe, se prevalează de art.22 si 23 din Lg. 18/1991 nemodificata,în care se arata ca sunt si raman in proprietatea privata" „terenurile din intravilan" pentru terenurile „aferente casei de locuit si anexelor gospodăreşti, precum si curtea si gradina din jurul acestora''.

Arată că şi în art.lll din Lg. 247 / 2005 , care modifica si completează Lg. 169 /1997  nulitatea absoluta poate fi invocata si de orice persoana care justifica un interes,că justifica interesul pentru ca li s-a luat casa, terenul si grajdul care au fost trecute in proprietatea altor persoane,şi în art.III, al.l lit.a, pct.IV si al.2 ind.4 , se prevede posibilitatea nulităţii titlurilor instrainarilor,că art.III al.2 ind.3 arata ca „foştii proprietari pot reveni la vechiul amplasament atunci cand persoanele ce au posesia terenului renunţa la titlurile de proprietate eliberate".

Se arată, că nu a renunţat la titlu si are actele doveditoare ca chiar paratul a fost proprietar prin contractul de intretinere care ulterior s-a reziliat,iar regula de drept comun este ca ultimul act se anulează,că actele pe care le depune dovedesc toate cele menţionate .

A arătat că reclamanţii- cumpărători au cumpărat bunul altuia respectiv al ei, care cu mici diligente puteau sa-si dea seama ca au cumpărat bunul altuia.

Susţine că înţelege sa se înscrie in fals impotriva

a)Menţiunilor speciale din fisa rolului agricol pe numele nostru pentru perioada 2007-2011 , unde ilegal se scrie ca rolul nostru a fost modificat prin sentinţa civila nr.6973 / 2008 , decizia 395 / R / 2011 si raportul de expertiza. Cu acest act fals mi se vinde gospodăria.

b)Adeverinţei nr.5433 / 17.11.2010 cu autorii falsului primarul (...) , secretar (...) si (...) , precum si a certificatului fiscal nr.5434 / 17.11.2010 semnat de acelaşi primar si agent fiscal (...) .

Instanţa a respins cererea invoctă pe  prev.  art.183 C.p.c.  si trimiterea cauzei la procuror,cercetând susţinerile pe cale civilă.

S-a solicitat si rectificarea cărtii funciare nr.80303 Merisani in sensul radierii totale a cărtii funciare.

În susţinere parata- reclamantă a  depus în copie  o  serie  de înscrisuri.

În cauză, a fost admisă cat şi administrată proba cu înscrisuri, interogatoriu, expertiză tehnică de specialitate,  ulteriori martori, relaţii de la CLFF Merişani.

Prin sentinţa civilă nr.9863 pronunţată la data de 20.10.2014, Judecătoria Piteşti  a respins acţiunea precizată formulată de reclamanţii-pârâţi şi  cererea reconventională formulată de pârâta-reclamantă (...) .

In temeiul art 22 rap la art 24 alin 1 din OUG 51/2008 a dispus ca  suma de 1000 lei reprezentand plata onorariului expert (...) de care a beneficiat pârâta-reclamanta (...) , ca urmare a admiterii cererii de ajutor public judiciar, să fie  suportată  de catre Stat, din fondul pentru ajutor public judiciar.

Pentru a dispune în acest sens,prima instanţă de judecată a reţinut următoarele :

Pârâtei- reclamante (...) i-a  fost reconstituit dreptul de proprietate  potrivit Lg. 18/1991 pentru o suprafaţă de 5500 mp , teren în nume  propriu pentru care i s-a eliberat T.P. nr. (...) de  CJFF Argeş,  suprafaţă situată în  (…).

Autorului reclamanţilor- paraţi vânzători, (...) i s-a  reconstituit dreptul de  proprietate în calitate  de moştenitor, al defunctului (...) , alături de (...) , şi (...) , eliberându-se T.P. nr. (...) .

Totodată, în  timpul  vieţii, (...), autorul reclamantului- parat (...)  a promovat pe rolul Judecătoriei Piteşti o acţiune împotriva paraţilor (...) şi (...) , dos. cu  nr. 2307/1996 prin  care a solicitat să se constate că este proprietarul casei cu 7  spaţii, ocupată de acestea, situată în  (...) , ulterior precizând-o în  sensul că revendicării imobilului.

Această acţiune a fost soluţionată prin sentinţa civilă nr.1636/04.03.1997 de Judecătoria Piteşti în sensul  respingerii pentru lipsa calităţii procesuale active.

Din considerentele  hotărârii menţionate  rezultă că (...) nu are acte  de proprietate şi că certificatul de moştenitor nr. 1970/17.12.1987 atestă doar calitatea de moştenitor a defunctei (...)  precum şi calitatea de moştenitoare, a  numitei (...) , ambii descendenţi.

Analizând relaţiile sosite de la  CLFF Merişani , care atestă parcursul reconstituirii dreptului de proprietate, se  poate observa cu uşurinţă modul în care s-a făcut  reconstituirea dreptului de proprietate, de care beneficiază părţile.

În speţă, se pune problema, verificării  legalităţii reconstituirii dreptului de proprietate privind pe parţile,  şi emiterii titlulurilor de proprietate atacate de părţile litigante.

Relaţiile de la CLFF Argeş,  sunt puse în  evidenţă, şi prin răspunsul  la interogatoriu, al acesteia.

Astfel,pârâtei- reclamante (...) , căreia i-a fost reconstituit dreptul  de proprietate în nume propriu, apare la  rolul agricol  în perioada 1959-1963, volumul I ,pagina 119, sat. Brăteasca, cu următoarele  bunuri: o  casă de locuit, în suprafaţă de 24 mp  din 1961, acasă cu 300  mp  teren curţi construcţii, şi tot acasă cu 2000  mp teren arabil, şi Iaz 1800 mp tern arabil.

Acest fapt este confirmat şi de  declaraţia autentică a martorei (...) , (...) , şi  conform  cererii de reconstituire  a  fost validată.

Acesteia i s-a emis titlul de proprietate nr. (...) , deci înainte de eliberarea titlului de proprietate  nr. (...) , de care beneficiază reclamanţii- paraţii vânzători.

Conform cererii de reconstituire, (...) , tatăl reclamantului- parat (...)  a formulat  cerere la  24.03.1995 în calitate de moştenitor al  autorilor  (...) şi (...) , iar (...)  la 25.03.1991,  pentru acelaşi teren fiind  validaţi prin  anexa 3 .

Este de reţinut că între reclamantă şi paratul (...) , a fost încheiat un contract de întreţinere, autentificat sub nr. (...) la BNP (...) , care ulterior a  fost  reziliat prin  dec.civ.nr. 844/R/05.10.2006 a Tribunalului Argeş .Contractul de întreţinere a vizat cei 800 m.p.,  vecinătăţile: N- (...)  (unde  este situată şi casa), S-rest proprietate (actualmente este gardul şi buc.), E- la (spatele curţii), V- drum.

Reclamanţii-pârâţi (...) si (...) au cumpărat imobilulul casă de locuit cu 4  spaţii, şi o magazie , şi a terenului aferent de 2000 mp. situate în (...) , conform actului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. (...) , la BNP (...) , fiind în circuitul civil, fiind cumpărători de bună –credinţă, plătind integral preţul, astfel că imobilele au intrat în circuitul civil.

Reclamanţii-pârâţi, (...) , (...) şi (...)  ,dar şi (...)  sunt moştenitorii defunctului (...) , cu ultimul domiciliu în Curtea de Argeş,jud, Argeş fapt care rezultă din certificatul de moştenitor nr. (...) întocmit la BNP (...)  .

Astfel, moştenitorii acestuia, (...) , (...) , (...)  si (...) , fara ceilalţi moştenitori din titlu de proprietate (...) emis  , înstrăinează suprafaţa de 1500 m.p. din punctul „Brateasca" adică acolo unde au avut gospodăria părinţii pârâtei-reclamante cu (...) , teren ce în titlu are 4.100 m.p.Se poate  observa  terenul din indiviziune se vinde doar de moştenitorii lui (...)  si fara carte funciara, cadastru si dezmembrarea terenului asa cum prevede  legea cadastrului (Lg. 7/1996).

La acelasi notar se emite certificatul de mostenitor suplimentar nr. (...) , farà insa a se aminti de vreun teren din titlu de proprietate Ì7.Ì0.Ì997.iar la 10.08.2004 , acelasi notar emite CM 225 unde moştenitorii lui (...)  sunt (...)  ( soţie), (...) , (...)  si (...)  ( copii),iar moştenitorii lui primesc prin retransmitere bunuri de la defeunctul (...) .

Se ajunge , la o serie de litigii, printre care şi acţiunea formulata de (...)  in dosarul nr. 3637/280/2007, impotriva vânzătorilor lor (...) , (...) , (...) şi (...) , (...)  aceasta invocând ca şi în prezenta cauză reconvenţional uzucapiunea, că  a intrat in stapinirea terenului in litigiu in anul 1961, ca urmare a înzestrării de la tatăl sau (...) si ca l-a stapinit timp de 30 ani.

Astfel, (...) , a avut calitatea de reclamanta in dosarul nr. 3637/280/2007, şi a  obţinut sentinţa nr. 6937/17 noiembrie 2008,pronunţată de Judecătoria Piteşti, prin care s-a dispus nulitatea parţiala a titlului de proprietate nr. (...) emis de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş, pe numele de (...) , cu moştenitorii (...)  si (...) , pentru suprafaţa de 2126,25 mp teren intravilan situat in comuna Merisani, jud. Argeş, tarlaua 29, cu vecinătăţile :N- (...) ; E- lac de acumulare ;S- (...) ; V- drum comunal. Totodată însa , prin Decizia civila nr. 398/R/2010, emisa in dosarul nr. 3457/109/2009 , rămasa definitiva si irevocabila, de către Tribunalul Argeş, Secţia Civila, dreptul de proprietate al pârâtei (...)  a fost desfiinţat, în sensul ca suprafaţa de teren in litigiu s-ar fi aflat iniţial atat in titlul acesteia, cat si in titlul vânzătorilor lor, nr. (...) si ca aceasta situaţie a fost generata de CLFF Merisani, care nu a efectuat puneri in posesie efective pe baza de măsurători si nu a eliberat procese verbale însotite de schite.

 În decizia mai sus amintita, instanţa a  reţinut ca dreptul de proprietate al pârâtei-reclamante, nu se încadrează in dispoziţiile exprese ale legilor de fond funciar pentru a putea beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate, respectiv de prevederile art. 23 din Legea 18/1991, deoarece pârâta nu a avut niciodată calitatea de membru cooperator. De asemenea,că pârâta a pretins ca anterior cooperativizării , respectiv in perioada 1958-1959 a fost înzestrata de părinţi cu terenul din litigiu , dar nu a putut proba.Or, art 23 DIN LEGE nu condiţionează reconstituirea sau constituirea de calitatea de membru cooperator.

Mai mult, din expertiza efectuata in cauza, rezulta ca imobilul înscris in rolul agricol al pârâtei nu este acelasi cu cel din litigiu, acesta din urma regasindu-se in partida autorului vânzătorilor lor , in-persoana lui (...) ,autorul acestora, pe care acesta a construit în anul 1966 o casa fără autorizaţie, fapt ce rezulta din cuprinsul situaţiei clădirilor construite fără autorizaţie, emisa de fostul  Sfat Popular Merisani unde exista si menţiunea ca imobilul este construit pe pamant moştenesc , provenit de la părinţi si ca este compus din 4 camere.

Având in vedere si faptul ca, in registrul agricol din 1962 casa pârâtei avea 21 mp rezulta ca imobilul de pe latura de nord a terenului din litigiu , respectiv cel pe care l-au cumpărat , reclamanţii-pârâţi Costache susţin că , este cel construit de autorul vânzătorilor si nu pe terenul asa-zis proprietatea acesteia , că acesta constituie un argument in plus in sprijinul concluziei ca terenul litigios,nu s-a regăsit la rolul autorului vânzătorilor.

Tribunalul Argeş, prin Decizia civila nr. 398/R/2010, nu a făcut nici o referire la anularea titlului de proprietate al pârâtei, pentru suprafaţa de teren in litigiu, in sensul anularii acestuia, drept pentru care aceasta le-a intentat o grămada de procese dupa cum urmează:-25602/280/2010 având ca obiect revendicare imobiliara;-2004/280/2011 având ca obiect ordonanţa presedintiala- obligaţia de a nu face;-7985/280/2011 având ca obiect fond funciar+nulitate act, nulitate titlu de proprietate

Interogatoriile luate aflate la dosar , dar si declaraţia notariala a numitei (...)  ( sora pârâtei-reclamante, si a lui (...) ) arata ca pârâta-reclamantă  are dreptul la terenul din Malul Vânat unde şi-a edificat gospodărie.

Faptul ca in titlu de porprietate al autorului (...) ( nr. (…)) a fost inclus ilegal si (...)  a creat drepturi nelegale reclamantului (...)  , asa cum se va expune mai jos. Moştenitorii din acest titlu nu au  atacat actul si sa-l elimine pe (...) .

În concluzie,la 20.03.1992 s-a emis certificatul de moştenitor nr.186 de pe urma autorului (...)  cu unicul moştenitor - nepotul de frate (...)  . iar ca bunuri se menţionează doar 140 m.p. teren de casa situat in Curtea de Argeş.

 In anul 1996 (...)  a chemat in judecata pe pârâta-reclamantă pentru revendicarea casei din (…), ce se afla pe 800 m.p.,fără a avea titlu, prevalându-se de certificatul de moştenitor al mamei nr. (…), iar prin sentinţa civila nr.1636 / 14.03.1997 a Judecătoriei Piteşti din dos.2307/1996, acţiunea i-a fost respinsa.

Astfel (...)  si (...) ( dupa divorţ (...) ) vand la data de 12 septembrie 1997 suprafaţa de 2.520 m.p., adică cea din (...)  care este trecuta si prima pe titlu de proprietate emis în virtutea Lg. 18/1991, cu toate că cei doi moştenitori nu puteau vinde un teren aflat in indiviziune si cu (...) .

Expertiza efectuată în  cauză, de (...) este contradictorie, dar  instanţa reţine din concluziile acesteia, doar că suprafaţa de teren în litigiu este atât în titlul acesteia, cat şi în titlul  reclamanţilor - paraţi şi că această situaţie a fost generată de CLFF Merişani, care nu a efectuat puneri în  posesie efective pe bază de măsurători, nu a  eliberat procese verbale, însoţite de schiţe.

Martorii  au  declarat pe propria răspundere că pe ternul în litigiu, pârâta- reclamanta a construit o casă şi anexe gospodăreşti din  1962, ca fratele acesteia (...)  , în timpul vieţii,fiind autorul relamant- parat (...) ,  nu a construit nimic acolo.

De asemenea,s- a arătat că el a locuit în Curtea de  Argeş,  pană la data decesului.

Se mai reţine, conform declaraţiei martorilor, că reclamanţii,-vânzători care au beneficiat de  terenul  reconstituit,respectiv au vândut terenul. Conform actului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 4681/12.09.1997 rezultă că (...) , (...) , au vândut numitului (...) suprafaţa  de 2520 mp teren situat în intravilanul comunei Merişani, cu vecinătăţile trecute în  acesta.

Instanţa a  reţinut că situaţia litigioasă a fost creată din culpa paratei CLFF Merişani care recunoaşte  la interogatoriu ca nu a avut în  vedere  ca terenurile proveneau  de la autori  comuni,  că fiecare moştenitor a fost înzestrat de  aceştia. Conform, art.8 din Lg. 18/1991 avea obligaţia să verifice în primul  rând calitatea  de moştenitori acceptanţi, în funcţie de  actele depuse atât de stare  civilă, cat  şi de proprietate, certificat de moştenitor, acte de  evidenţă primară, dar şi în  funcţie de regimul juridic al terenului în  concret.

Astfel din înscrisuri, a rezultat că pârâta- reclamanta (...) , împreună cu soţul  sau, a  construit pe teren casă şi anexe gospodăreşti, că îl stăpâneşte de peste 30 de ani.

În consecinţă, terenul în litigiu revine de drept în proprietatea  reclamantei, pentru că a fost înzestrată de deţinătorul iniţial  al carei moştenitoare este.

Mai mult, potrivit disp.art.22  din Lg. 18/1991, în prezent din Lg. 247/2005, privind  fondul funciar, sunt şi raman în proprietate privată a actualilor deţinători, terenurile aferente casei de locuit şi anexele gospodăreşti, precum  şi curtea şi gradina acestora.

Din probe rezultă că , prin  efectul Lg. 18/1991 s-a  reconstituit dreptul de proprietate de  care au beneficiat şi reclamanţii- paraţi şi asupra terenurilor, care la data decesului nu faceau parte din  patrimoniul  succesoral.

Instanţa, analizând cronologic al reconstituirilor ,conform sentinţei modificate de Tribunalul Argeş, pronunţată de Judecătoria Piteşti, s-a statuat irevocabil, prin considerentele acesteia, modul de soluţionare al cererilor de-a lungul timpului, atât ale pârâtei- reclamante, cât şi a moştenitorilor lui (...) .

Aceste considerente nu pot fi ignorate şi în prezenta cauză, ele trebuind interpretate în raport de solicitările reclamantilor – pârâti, cât şi a şi pârâtei-reclamante, pentru că actele analizate cu ocazia dosarului menţionat, atestă încă o dată că toate actele emise de CLFF şi de CJFF, au fost supuse unei analize temeinice, mai ales la instanţa de control (Tribunalul Argeş), astfel încât raporturile juridice deja create şi statuate nu pot fi destabilizate, ignorate, producând consecinţele dreptului de proprietate reconstituit, în sensul de „bun legitim”, în sensul art. 1 din Protocolul 1 din CEDO.

Conform deciziei Tribunalului Argeş , s-au analizat validările, hotărârile emise de-a lungul timpului, de către CJFF Argeş, dar şi a titlurilor eliberate .

Cele statuate irevocabil prin decizia Tribunalului Argeş, instituie o prezumţie de autoritate de lucru judecat, chiar dacă în prezenta speţă, aceasta nu operează, dar în ceea ce priveşte uzucapiunea aceasta nu poate fi reţinută.

În speţă, se pune problema, analizării raporturilor juridice create de-a lungul timpului prin emiterea actelor de proprietate, atacate de părţi, dar în funcţie de regimul juridic al terenurilor cuprinse în acestea, în funcţie de verificarea legalităţii emiterii lor, în funcţie îndeplinirea atribuţiilor de către CLFF Merişani., pe de o parte, iar pe de altă parte nulitatea actelor emise de CJFF,si a actelor subsecvente solicitate de către pârâta- reclamantă  şi a titlurilor de proprietate emise. 

Acţiunile formulate de părţile litigante nu sunt întemeiate, pentru că Legea Fondului Funciar, începând cu Lg. 18/1991 şi terminând cu Legea 247/2005, dă posibilitatea oricărei persoane îndreptăţite să se adreseze în justiţie cu privire la actele administrative emise de comisiile locale, care se referă la atributul punerii în posesie, dacă acestea încalcă prevederile imperative prevăzute de Legea Fondului Funciar.

Acţiunile formulate, în constatarea nulităţii, are ca fundament, disp. art. III (2) din Lg. 247/2005, fiind admisibilă în cazurile prevăzute de alin 1 lit. a-h.

În baza art. III (1) din Legea 247/2005 sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire sau constituirea dreptului de proprietate în favoarea persoanelor fizice, care nu erau îndreptăţite, potrivit legii. Or, pârâta-reclamantă  are dreptul reconstituit de proprietate,la fel şi autorul reclamanţilor- pârâţi care sunt vânzători, astfel încât se încadrează în favoarea persoanelor fizice, cărora le-a fost retrocedat dreptul de proprietate, în calitate de persoană îndreptăţite, mai ales că pârâta CLFF , a fost găsită vinovată de situaţia litigioasă creată, prin hotărâre judecătorească,că nu a pus  în posesie, pe un anumit amplasament.

Se reţine aceasta, chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1201 C.civ, privind autoritatea de lucru judecat, deoarece chiar dacă părţile sunt aceleaşi, temeiul juridic este diferit faţă de cele statuate prin hotărâri irevocabile, ce constituie titlu executoriu pentru o parte din părţi, scopul acţiunii principale şi al cererii reconvenţionale este diferit.

Potrivit disp. art. III alin. 1 ind. 1 din Lg. 169/1997, astfel cum a fost introdus prin Lg. 247/2005, actele administrative care sunt emise în temeiul atribuţiilor ce-i revin comisiei locale, dacă au fost emise legal, nu mai pot fi anulate.

Potrivit disp. din HG nr.890/2005 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor precum şi a modului de atribuire a titlului de proprietate, aceste din urmă instituţii au printre atribuţii  şi acelea de a emite procese verbale de punere în posesie în conformitate cu măsurătorile efectuate, prin delimitare în teren către persoanele îndreptăţite să primească aceste bunuri imobile.

Aceste prevederi, reiau disp.art.36 pct. 4 din HG nr.139/1991 modificată prin HG nr.180/2000 şi art.33 alin. 3 din HG nr.1172/2001, punerea în posesie se face prin întocmirea procesului-verbal şi prin semnarea acestuia, un exemplar înmânându-se proprietarului cu schiţa anexă. Comisia Judeţeană nu are obligaţia de punere în posesie, acesta fiind  atributul exclusiv al comisiei comunale.

Aşadar, se pune problema analizării legalităţii, ce trebuie analizate strict în funcţie de regimul juridic al terenurilor pentru care acestea au fost emise.

Experta cauzei, a transpus terenurile concluzionând care era regimul juridic al terenurilor la date de 01.01.1990, precum şi la data actuală.

Instanţa, însă trebuie să le analizeze pe rând, în raport de regimul juridic la data actuală, dar mai ales la data emiterii şi a celor avute în vedere de CLFF , dacă ele sunt lovite de nelegalitate.

Instanţa reţine că, faţă probele administrate, că pârâta CLFF , ca organ administrativ abilitat prin lege, să aplice Legea Fondului Funciar, trebuia şi a făcut punerile în posesie, potrivit acesteia, respectiv, în funcţie de atribuţiile stabilite potrivit Hotărârii de Guvern date în aplicarea acesteia, pentru că numai în acest mod se poate păstra un echilibru între exigenţele interesului general al comunităţii, şi imperativele apărării dreptului individului.

Conform actelor depuse de pârâta Comisia Locală de Fond Funciar Oarja, rezultă că toate actele emise, atacate atât de reclamantii-pârâţi, cât şi de pârâta – reclamantă, nu mai pot fi desfiinţate, pentru că ele au intrat în circuitul civil, bucurându-se de legalitate.

Acestea au stat la baza emiterii actelor menţionate şi analizate mai sus, , constatându-se la momentul respectiv legalitatea şi transpunându-se în concret, dreptul de proprietate prin concretizarea acestuia, urmand în revendicare să se compare.

Nu se aduce, prin urmare cu nimic, atingere speranţei lor legitime, ce reprezintă un bun, în sensul art. 1 al Protocolului Adiţional nr. 1 Convenţie (în acest sens sunt cauzele Brumărescu împotriva României, Străin şi alţii împotriva României, Păduraru împotriva României).

În acest context, este cert că, nu se poate constata nulitatea absolută parţială nici a  actelor şi a titlului de proprietate atacate.

Instanţa reţine acest fapt, potrivit art. 27 alin. 2 ind. 2 din Legea nr. 18/1991, modificată prin Lg. 247/2005, că numai în cazul în care s-au emis titluri de proprietate în mod abuziv altor persoane decât foştii proprietari, iar aceştia ar deţine la acel moment adeverinţe de proprietate şi au posesia terenului, putea fi constatată nulitatea absolută actelor menţionate mai sus, conform art. III.

Pentru apărarea drepturilor sale, adevăratul proprietar poate recurge la introducerea acţiunii în revendicare dacă are posesia imobilelor,  în acest fiind CSJ - Decizia nr. 132/1994. Mai mult, sancţiunea nulităţii vânzării lucrului altuia poate interveni doar în cazul în care se face dovada de către adevăratul proprietar a complicităţii cumpărătorului, având în vedere că se prezumă buna-credinţă a cumpărătorului.

În plus, chiar dacă titlul de proprietate al transmiţătorului iniţial ar fi fost constatat nul, dar nu este cazul în speţă, în ceea ce priveşte pe pârâta-reclamantă, nu ar atrage caducitatea actului în ce priveşte pe subachizitor, în cazul în care acesta a fost de bună-credinţă.

Conform art. 1898 C.civ, buna-credinţă este credinţa posesorului, că acela de la care a dobândit imobilul avea toate însuşirile cerute de lege spre a-i transmite proprietatea, iar potrivit art. 1899 alin. 2 din acelaşi cod, buna-credinţă se presupune totdeauna şi sarcina probei revine celui care invocă existenţa relei-credinţe.

Din cele de mai sus rezultă că numai în cazul în care terţii achizitori cu titlu oneros au cunoscut sau cu diligenţe minime puteau să cunoască nevalabilitatea titlului de proprietate al înstrăinătorului, deci, a fost de rea-credinţă, ceea ce trebuie dovedit, operează regula de drept potrivit căreia, nevalabilitatea titlului de proprietate al vânzătorului, atrage şi nevalabilitatea subachizitorului.

  Drept urmare, neconstatându-se nulitatea actelor de proprietate emise, nu se poate constata nulitatea actelor de vânzare cumpărare succesive, care au marcat transferul succesiv al dreptului de proprietate, asupra terenurilor reconstituite şi înstrăinate, pentru că nici reclamantii- pârâţi şi nici pârâtul-reclamant nu a dovedit în mod cert reaua-credinţă.

Faţă de cele expuse, instanţa reţine că cele două pârâte, comisiile, şi-au îndeplinit obligaţiile de reconstituire a dreptului de proprietate, în ceea ce o priveşte pe pârâta-reclamantă, dar acest fapt nu exonerează de responsabilitate ulterioară, dar numai atunci când se aduce atingere dreptului acesteia, faptele trebuind arătate în mod clar.

De asemenea, CJFF a confirmate existenţa dreptului pretins prin hotărârile de validare, iar prin hotărâre irevocabilă, s-a stabilit situaţia de fapt, iar modificarea situaţiilor juridice deja create nu mai pot fi modificate, deoarece nu s-a dovedit că există motive de nulitate absolută a acestora.

Dacă s-ar proceda altfel, s-ar ajunge la o încălcare a dreptului de proprietate şi la încălcări ale acestuia, care ar crea noi prejudicii disproporţionate, iar erorile comisiilor nu trebuie suportate exclusiv de către particularii în cauză.

În situaţia de faţă, nu există culpă, astfel încât pentru respectarea prev. art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană, instanţa urmează, fiind îndeplinite condiţiile prev. de art. III din Legea 247/2005, să respingă acţiunea principală, cererea reconvenţională.

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamanţii-pârâţi (...)  şi (...) .

 În motivarea recursului,recurenţii au invocat următoarele motive:

 1.Hotărârea instanţei de fond este nelegală raportat la dispoziţiile art. 24,25 C.pr.civ.întrucât instanţa nu a fost alcătuiră potrivit dispoziţiilor legale,judecătorul având obligaţia de a se abţine întrucât  prin sentinţa civilă nr. 69733/ 17.11.2008  pronunţată în dosarul nr. 3637/280/2007  şi-a spus implicit  părerea cu privire la dreptul de proprietate al intimatei-pârâte (...)  asupra terenului din pct. Brăteasca împreună cu construcţiile de pe acest teren.În dosarul nr. . 3637/280/2007  ,judecătorul fondului a comparat dreptul de proprietate al vânzătorilor atestat de titlul de proprietate nr. (...) cu cel al intimatei –pârâte consacrat de titlu de proprietate nr. (...) .În contextul acţiunii care face obiectul dosarului prezent,instanţa este pusă să compare din nou cele două titluri de proprietate ,astfel că  judecătorul trebuia să  se abţină .

2.Prima instanţă de judecată a încălcat disp. art. 1846-1847 din Vechiul Cod Civil întrucât a considerat că intimata-pârâtă este proprietara terenului din pct. Brăteasca,dat fiind că a fost înzestrată cu acest teren din anul 1947 şi l-a uzucapat,edificând construcţii pe acesta în decursul stăpânirii ,respectiv din anul 1962,motiv întemeiat pe disp. art. 304 pct. 7 şi 9 C.pr.civ.

Sub acest aspect,recurenţii au precizat faptul că instanţa de fond a ignorat decizia civilă nr. 395/R/25.02.2010  pronunţată de Tribunalul Argeş  în considerentele căreia s-a stabilit cu privire la înzestrare şi uzucapiune. De asemenea,nu poate fi invocată uzucapiunea atunci când pretinzi că deţii bunul prin înzestrare de la adevăratul proprietar încă din anul 1947 ,neputând să uzucapeze cel care pretinde că a intrat în stăpânirea unui teren în baza unui titlu care emană de la adevăratul proprietar .În cauza de faţă ,intimata pretinde că ar fi fost înzestrată în anul 1947 ,deci anterior Decretului nr. 151/1950 tocmai pentru a nu se reţine autoritatea de lucru judecat a deciziei civile nr. 395/R/25.02.2010  prin care s-a arătat faţă de afirmaţia intimatei conform căreia ar fi fost înzestrată în anul 1958-1959 că înzestrarea nu putea fi făcută verbal  întrucât era aplicabil Decretul nr. 151/1950 care prevedea expres că donaţiile nu mai pot să îmbrace ca formă de transmisiune legală decât forma actului autentic.

Pe de altă parte,înzestrarea şi uzucapiunea sunt două forme care nu pot coexista din punct de vedere juridic cu privire la dobândirea proprietăţii ,fiind instituţii diferite ,cu prescripţii diferite,instanţa de fond încălcând dispoziţiile art. 1846-1847 din Vechiul Cod Civil,dar şi decizia civilă nr. 395/R/2010.

Au mai susţinut recurenţii că şi dacă ar fi existat acea înzestrare din anul 1947 şi ar fi fost făcută legal de către (...) şi (...) ,terenul transmis fără forme legale a rămas în continuare în patrimoniul înzestrătorului .În anul 1962,(...) s-a înscris cu acel teren în CAP ,astfel că nu se mai poate vorbi de un drept de proprietate al intimatei asupra terenului din punctul Brăteasca.

3.Un alt motiv de recurs se referă la aprecierea eronată a instanţei de fond asupra faptului că intimata-pârâtă (...) a devenit proprietara terenului ce constituie obiectul titlului de proprietate nr. (...) potrivit art. 22 din legea nr. 18/1991,ceea ce contravine celor stabilite cu autoritate de lucru judecat prin decizia civilă nr. 395/R/2010. Prin această decizie, instanţa de control judiciar a arătat că pentru a beneficia de aceste dispoziţii exprese raportat la art. 23 din legea nr. 18/1991,trebuia ca intimata să fi avut calitatea de membru cooperator ,calitate pe care a avut-o numai (...) .Aşadar,pentru a beneficia de dispoziţiile art. 23 trebuia ca intimata –pârâtă (...) să aibă calitatea de membru cooperator ,însă cu autoritate de lucru judecat s-a reţinut că nici aceasta şi nici soţul său (...) nu au avut calitatea de membru CAP .

 Tot cu autoritate de lucru judecat s-a reţinut că pe ternul situat în partea de nord,cel care a făcut obiectul contractului de vânzare –cumpărare încheiat de moştenitorii (...)  şi (...)  cu recurenţii ,în anul 1962,(...)  a edificat fără acte o casă şi un grajd. Practic, constucţiile aparţineau acestuia  în calitate de proprietar şi nu intimatei-pârâte (...) ,pentru ca aceasta să poată beneficia de disp. art. 23 din legea nr. 18/1991.

Nici art. 24 şi 25 din legea nr. 18/1991 nu erau incidente  întrucât intimata trebuia să fie în posesia unei decizii emise de fostul CAP de atribuire a unui teren în vederea edificării unei construcţii sau să facă dovada că terenul înscris în titlul său de proprietate a fost atribuit ca lot în folosinţă şi pe acest teren a edificat construcţii. Intimata-pârâtă nu se regăseşte în nicuna dintre aceste situaţii ,iar menţionarea  art. 22 din legea nr. 247/2005 nu are nicio legătură pentru că acest text conţine modificările la art. 24 în sensul că reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere se face pe vechile amplasamente pentru foştii proprietari sau moştenitorii acestora.

Intimata-pârâtă (...) a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului .

 Analizând cu prioritate ,potrivit art. 137 alin. 1 C.pr.civ.,excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimaţilor (...) , (...) , (...) , (...)  şi (...) , tribunalul constată faptul că  cererea reconvenţională având ca obiect constatarea nulităţii  absolute a Titlul de proprietate nr. (...) emis de Comisia Judeteană de fond funciar Argeş, disjunsă din dosarul nr. 25602/280/2010 , soluţionată prin sentinţa civilă recurată , a fost formulată numai de către  recurenţii (...)  şi (...)  în contradictoriu cu intimata (...) , fără ca intimaţii (...) , (...) , (...) , (...)  şi (...)  să fie menţionaţi în calitate de reclamanţi sau de pârâţi . Nici  cererea reconvenţională introdusă de intimata-pârâtă (...)  nu a fost formulată în contradictoriu cu aceşti intimaţi .Atât pe parcursul judecăţii în fond ,cât şi în dispozitivul sentinţei  civile nr. 9863/2014,aceştia au figurat în calitate de reclamanţi. Raportat la aceste aspecte,reţinând faptul că recurenţii-reclamanţi nu au făcut vreo precizare sub aspectul cadrului procesual subiect activ sau pasiv  , intimaţii (...) , (...) , (...) , (...)  şi (...)  nu au legitimare procesuală pasivă în cauză ,motiv pentru care va fi admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestora.

Examinând  sentinţa civilă  rerurată, prin prisma criticilor formulate, precum şi din oficiu, potrivit art. 304 indice 1 C.pr.civ. , tribunalul constată că recursul este fondat , pentru următoarele considerente :

În cadrul primului motiv de recurs , recurenţii au invocat o pretinsă încălcare a obligaţiei de abţinere de către judecătorul fondului. Potrivit cererii aflate la fila 38 a dosarului de fond , la data de 07.02.2012, judecătorul învestit cu soluţionarea cauzei a formulat cerere de abţinere, motivat de faptul că a pronunţat sentinţa civilă nr. 6973/17.11.2008 .Această cerere  a fost respinsă prin încheierea pronunţată în şedinţa camerei de consiliu din data de 07.02.2012 ,aflată la fila 40 a dosarului de fond. Prin această încheiere s-a reţinut faptul că în cauză nu sunt incidente nici disp. art. 24 şi nici cele ale art.27 pct. 7 C.pr.civ.

Conform art. 34 C.pr.civ. vechi , încheierea prin care s-a respins abţinerea nu este supusă la nicio cale de atac . Faţă de cele mai sus expuse , primul motiv de recurs este nefondat, întrucât în cauză nu se poate reţine încălcarea obligaţiei de abţinere şi nici incidenţa art. 304 pct. 1 C.pr.civ.  , prin încheierea din data de 07.02.2012 stabilindu-se în mod irevocabil că judecătorul cauzei nu se afla în stare de incompatibilitate. Recurenţii nu mai pot pune în discuţie în calea de atac a recursului aspecte care au fost  anterior tranşate în mod irevocabil.

Sub aspectul celorlalte motive de recurs formulate de recurenţi ,tribunalul reţine faptul că potrivit cererii introductive de instanţă ,aşa cum a fost precizată la data de 02.04.2012 (filele 46-48), recurenţii au investit instanţa de judecată cu solicitarea de anulare parţială a titlului de proprietate nr. . (...) ,motivat de faptul că sunt proprietarii terenului în suprafaţă de 2000 mp în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. (...)  ,teren care este înscris şi în titlul de proprietate a cărui nulitate este invocată .Prin raportul de expertiză întocmit de expert (...) a fost identificat terenul înscris în titlul de proprietate nr. (...)  emis pe numele intimatei-pârâte (...) ,situat în (...) ca având suprafaţa de 3410 mp ,iar nu 2000 mp cât este menţionat în titlul de proprietate ,transpus conform schiţei  din Planşa A. Proba cu expertiză a relevat faptul că din această suprafaţă de 3140 mp ,intimata-pârâtă deţine suprafaţa de 1700 mp ,delimitată de punctele 1-2-18-19-20-21-13-14-15-16-17,conform planşei B,cu precizarea că nu se mai respectă vecinătatea de nord înscrisă în titlu de proprietate ca fiind (...),c i la nord vecini sunt recurenţii ,cei care au cumpărat 1700 mp .De asemenea,prin transpunerea titlului de proprietate nr. (...) de care se prevalează recurenţii şi ţinând cont de vecinătăţile înscrise în acesta ,a rezultat suprapunerea totală a acestuia peste terenul din titlul de proprietate al intimatei-pârâte ,în cele două titluri regăsindu-se aceleaşi vecinătăţi. Suprafaţa de teren vândută recurenţilor în temeiul titlului de proprietate  nr. (...) a fost transpusă în planşa D ,fiind evidenţiată cu culoare albastră .

Aşadar,raportul de expertiză întocmit de expert (...) a stabilit suprapunerea care există între terenul deţinut de recurenţii –reclamanţi (...)  şi (...)  conform actului translativ de proprietate care a avut la bază titlul de proprietate nr. . (...) şi terenul înscris în titlul de proprietate nr. (...) ,amplasat în punctul (...) .

Prin decizia civilă nr. 395/R/25.02.2010 pronunţată în dosarul nr. 3457/109/2009,  Tribunalul  Argeş a statuat în mod irevocabil asupra unei acţiuni având ca obiect constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. . (...)  formulată de intimata-pârâtă  (...) ,acţiune în cadrul căreia aceasta s-a prevalat de dreptul de proprietate conferit de titlul de proprietate nr. (...) asupra terenului situat în punctul (...) . Respingând acţiunea având acest obiect,Tribunalul Argeş ,în calitate de instanţă de control judiciar, a reţinut din analiza actelor  primare de proprietate ale autorului  recurenţilor-pârâţi că terenul litigios din  ” (...) ”  s-a regăsit la registrul agricol al autorului (...) , care  s-a înscris cu el în CAP . A fost solicitat la reconstituire de către pârâţi  , pe el  a construit în anul 1966 fără autorizaţie o casă (...) ,autorul pârâtului (...) şi, respectiv soţul lui (...)  , fapt ce rezultă din cuprinsul situaţiei clădirilor construite fără autorizaţie emisă de Sfatul Popular al comunei Merişani şi se coroborează cu declaraţia martorului (...) ,care a lucrat la construcţia imobilului ,  iar la 01.01.1990 terenul  figura în patrimoniul  CAP .” Din analiza registrului agricol pe perioada 1964-1970  rezultă  că intimata –reclamantă  figura  înscrisă în registru  cu un grajd construit în anul 1966 în suprafaţă de 48 mp. În registru fusese înscrisă şi o bucătărie însă această menţiune este anulată .De  asemenea, la dosar există o adeverinţă emisă la data de 26.09.1987  de Sfatul Popular al comunei Merişani din cuprinsul căreia rezultă că soţul reclamantei figura în registrul agricol al satului Vîlcele din anul 1962 cu o casă de locuit în suprafaţă de 21 mp construită în anul 1961 şi cu 0,40 ha teren,începând cu anul 1962, fapt ce rezultă şi din cuprinsul  registrului agricol al acesteia din perioada 1959-1963. Din  concluziile RET  a rezultat că există pe terenul litigios o casă cu 4 camere  pe partea de nord . În situaţia clădirilor construite fără autorizaţie emisă de Sfatul Popular al comunei Merişani există menţiunea că imobilul este construit pe pământ moştenesc,  provenit de la părinţi şi că este compus din 4 camere. Având în vedere şi faptul  că în registrul agricol din 1962 casa reclamantei avea 21 mp tribunalul a apreciat că imobilul de pe latura de nord a terenului din litigiu  este  cel construit de autorul recurenţilor-pârâţi nu pe terenul aşa-zis proprietatea intimatei , ci  pe cel provenit de la părinţi .Acesta constituie un argument în plus în sprijinul concluziei că terenul litigios s-a regăsit la rolul autorului recurenţilor .Recurenţii au fost validaţi cu 0,96 ha ,iar titlul lor de proprietate  a fost emis pentru 0,86 ha.Pentru toate considerentele expuse, tribunalul a apreciat că titlul de proprietate al recurenţilor-pârâţi a fost emis legal.

Pentru a combate considerentele reţinute de prima instanţă de judecată conform cărora reclamanta din acea cauză , respectiv intimata-pârâtă  (...)  era  îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul litigios întrucât acesta  a fost anterior cooperativizării  proprietatea  sa, dobândindu-l  prin înzestrare de la  părinţi , tribunalul a menţionat faptul că înzestrarea verbală nu putea  constitui  o formă valabilă de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor. Conform dispoziţiilor art. 813 din Codul civil, donaţiile se fac prin act autentic , forma autentică constituind  o condiţie  ad validitatem, iar sancţiunea nerespectării acestei cerinţe imperative a legii o constituie nulitatea absolută a actului. De asemenea, ca efect al intrării în vigoare al Decretului 151/1990, art.8 şi 11 transmisiunile  de terenuri se realizau numai  în formă autentică şi cu autorizaţia anumitor organe-Sfatul Popular sau Ministerul Agriculturii în raport de natura terenului.. În cauză nu operează nici  dispoziţiile art. 1867 Cod civil  pentru că doar  o parte din  erezii înzestrătorului au  confirmat  această donaţie. În consecinţă , nu se poate aprecia că a avut loc o transmisiune valabilă a terenului din litigiu în patrimoniul intimatei-reclamante. În aceste condiţii reclamanta putea beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate doar  alături de ceilalţi moştenitori ai autorului ,iar nu de reconstituire în nume propriu.

De altfel, a reţinut tribunalul că nici în fapt bunul nu a ieşit din patrimoniul donatorului , în registrul agricol regăsindu-se la rolul autorului recurenţilor, (...) (f.72)care în anul 1959  figura cu 2800  mp în Malu Vânăt . Reclamanta s-a înscris în registrul agricol abia în anul 1962 cu 0,41 ha , din care o  suprafaţă de 2000 mp reprezenta teren arabil  în punctul” Acasă “, iar 0,03 ha curţi-clădiri în acelaşi punct.Aceasta a susţinut date diferite ale înzestrării  sale:  anul 1950  ,apoi 1956 şi ,în fine ,  1957 , or dacă i-ar fi fost donat terenul la oricare din datele indicate acesta  ar fi fost deja evidenţiat  în anul 1959 în  rolul său agricol.

De asemenea ,faţă de aprecierea primei instanţe de judecată asupra faptului că suprafaţa în discuţie ar  constitui teren aferent construcţiei , pe care reclamanta  l-ar fi  stăpânit de la momentul înzestrării,fiind  îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate  conform art.22 din legea 18/1991,în decizia civilă nr. 395/R/2010 s-a reţinut faptul că art. 22 din legea 18/1991 nu îşi găseşte aplicabilitate în  speţă  întrucât reclamanta ar fi trebuit să aibă  calitatea de membru cooperator pentru a putea beneficia de aceste dispoziţii legale  , ceea  ce nu se regăseşte în cauză .Tatăl său a fost membru cooperator, însă s-a înscris el  cu terenul în litigiu  în CAP,unde s-a şi  regăsit la 01.01.1990 .

În cauza civilă nr. 3457/109/2009 în care a fost pronunţată  decizia civilă nr. 395/R/2010  ,au avut calitatea de pârâţi (...) , (...) , (...) ,  (...) ,iar reclamantă a fost (...) , intimata-pârâtă din cauza de faţă .Faţă de aceasta ,în urma verificărilor jurisdicţionale realizate ,s-a statuat că nu  era  îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate prin titlul de proprietate nr. (...) pentru terenul din punctul (...) ,inclusiv din perspectiva art. 22 din legea nr. 18/1991.În consecinţă ,fiind deja dezlegată această chestiune,care reprezenta problema de drept în prezenta cauză ,în mod greşit a apreciat prima instanţă de judecată că în cauză nu operează puterea de lucru judecat a deciziei civile nr. 395/R/2010 pronunţată de Tribunalul Argeş. Efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior ,fără posibilitatea de a mai fi contrazis,iar reglementarea autorităţii de lucru judecat în forma prezumţiei vine să asigure,din nevoia de ordine şi stabilitate juridică ,evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârii judecătoreşti. Potrivit art. 1200 pct. 4 cu referire la art. 1202 alin. 2 C.civ. ,în relaţia dintre părţi ,această prezumţie are caracter absolut ,în cauză regăsindu-se acest caracter întrucât recurenţii –reclamanţi sunt cumpărătorii de la (...) , (...) , (...) ,  (...) , recurenţii-pârâţi din cauza nr. 3457/109/2009 ,iar intimata-pârâtă (...)  a avut calitatea de intimată-reclamantă în acea cauză .

În ceea ce priveşte criticile formulate cu privire la reţinerea uzucapiunii ca mod de dobândire a dreptului de proprietate de către intimata-pârâtă ,prin sentinţa civilă recurată ,cererea reconvenţională formulată de aceasta având ca obiect tocmai constatarea intervenirii uzucapiunii a fost respinsă .Aşa fiind , nu se mai impune a fi analizate aceste critici ,intimata-pârâtă nefiind beneficiara unei dispoziţii judecătoreşti prin care s-ar fi constatat dreptul său de proprietate asupra terenului din punctul (...) în temeiul uzucapiunii.Aceasta putea  fi reţinută în analiza unei acţiuni având ca obiect constatare nulitate titlu de proprietate  numai  în condiţiile în care ar fi existat o hotărâre judecătorească anterioară prin care s-ar fi constatat intervenirea  acestui mod de dobândire  a dreptului de proprietate,ceea ce nu este cazul în speţa de faţă .

Sub aspectul înzestrării ,prin concluzia redată în decizia civilă nr. 395/R/2010 potrivit căreia indiferent de anul înzestrării ,terenul trebuia evidenţiat în anul 1959 în  rolul  agricol al intimatei-pârâte,ceea ce nu s-a întâmplat ,întrucât în acest an  (...) (f.72) figura cu 2800  mp ,teren situat în (...) ,este lipsit de relevanţă a se mai analiza această chestiune legată de înzestrare,fiind operant efectul pozitiv al lucrului judecat.

În consecinţă ,pentru toate cele mai sus arătate ,constatând că în cauză sunt aplicabile disp. art. III alin. 1 lit. ii)  din legea nr. 169/1997 potrivit cărora  sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic , actele de reconstituire şi constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foştilor proprietari, solicitate de către aceştia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane ,tribunalul urmează să admite  în parte cererea şi să dispună  nulitatea parţială a titlului de proprietate nr. (...) eliberat pe numele intimatei-pârâte (...) de către Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor Argeş pentru suprafaţa de 1700 mp, identificată în planşa D a RET (...) , cu culoare albastră, având reperele 2-3-5-6-7-8-9-10-11-12-13-21-20-19-18-2, aflată la fila 328 dosar fond.

Pentru toate aceste considerente,în temeiul art. 312 C.pr.civ.,tribunalul va admite recursul , va modifica în parte sentinţa,va respinge  cererea principală formulată în contradictoriu cu  intimaţii (...) , (...) , (...) , (...)  şi (...)  ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. ,va admite în parte cererea de chemare în judecată şi va dispune  nulitatea parţială a titlului de proprietate nr. (...) eliberat pe numele intimatei-pârâte (...) de către Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor Argeş pentru suprafaţa de 1700 mp, identificată în planşa D a RET (...) , cu culoare albastră, având reperele 2-3-5-6-7-8-9-10-11-12-13-21-20-19-18-2, aflată la fila 328 dosar fond.

În conformitate cu dispoziţiile art. 274 C.pr.civ. ,reţinând culpa procesuală a intimatei-pârâte (...) ,aceasta va fi obligată să plătească recurenţilor cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 2592 lei,dovedită prin intermediul chitanţelor depuse la filele 89,90,96,97 şi 106.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite excepţia lipsei calităţii  procesuale pasive a intimaţilor (...) , (...) , (...) , (...)  şi (...) .

Admite recursul declarat de reclamanţii (...)  şi (...) , împotriva Sentinţei civile nr.9863/20.10.2014, pronunţată de Judecătoria Piteşti,  intimaţi fiind (...) , , COMISIA JUDETEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEŞ,  COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR MERIŞANI, (…).  Modifică în parte sentinţa.

Respinge cererea principală formulată în contradictoriu cu  intimaţii (...) , (...) , (...) , (...)  şi (...) ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Admite în parte cererea de chemare în judecată.

Dispune nulitatea parţială a titlului de proprietate nr. (...) eliberat pe numele intimatei-pârâte (...) de către Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor Argeş pentru suprafaţa de 1700 mp, identificată în planşa D a RET (...) , cu culoare albastră, având reperele 2-3-5-6-7-8-9-10-11-12-13-21-20-19-18-2, aflată la fila 328 dosar fond.  Menţine în rest sentinţa.

Obligă intimata (...) să plătească recurenţilor 2592 lei cu titlu cheltuieli de judecată.

Irevocabilă. Pronunţată în şedinţa publică astăzi , 17 Decembrie 2015

Domenii speta

Spete similare