Revendicare imobiliară

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 2652/2014

Şedinţa publică de la 20 Noiembrie 2014

Obiectul cauzei:revendicare imobiliară

INSTANŢA

Deliberând asupra recursului  civil de faţă ,constată următoarele:

 Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Piteşti  la data de 23.06.2009 sub nr 8089/280/2009 reclamanta (...) a solicitat în contradictoriu cu pârâţii (...)  şi (...) , ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea paraţilor de a-i lăsa reclamantei în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 19,92 mp , obligarea acestora la desfiinţarea gardului din samă şi lemn cu care au împrejmuit suprafaţa revendicată, sub sancţiunea obligării la plata de daune cominatorii în cuantum de 500 lei pentru  fiecare zi de întârziere, iar în cazul în care nu se conformează autorizarea reclamantei la desfiinţa acest gard pe cheltuiala paraţilor, obligarea paraţilor la plata lipsei de folosinţă pentru  suprafaţa  revendicată de la data introducerii cererii pana la data pronunţării, cu cheltuieli de judecată.

În susţinerea cererii s-a arătat că reclamanta este proprietara unui spaţiu de 179,34 mp situat în (…) având ca vecinătăţi: (…)

Reclamanta a devenit proprietara suprafeţei în baza următoarelor contracte de vânzare  cumpărare: contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr (...), contractul de vanzare cumpărare nr (...)  şi sentinţa civilă nr 1894/10.03.2009;  contractul de vânzare cumpărare cu clauza de întreţinere nr (...) .

Paraţii i-au ocupat suprafaţa  de 19,92 mp în urmă cu câteva luni împrejmuind-o cu gard de sarma şi lemn fara a deţine un act de proprietate.

În drept a fost invocate disp. art 485,  1073-1077 cc. , art 274 cpc.

Anexat s-au depus înscrisurile de la filele 7-27.

Paraţii au depus la termenul din 30.09.2009 întâmpinare şi cerere reconvenţională.

Prin întâmpinarea depusă au solicitat respingerea ca neîntemeiata a cererii formulată de reclamantă.

Cu privire la cererea reconvenţională s-a solicitat obligarea reclamantei parate  (...) la respectarea posesiei şi proprietăţii unei suprafeţe de 4 mp  teren situat în (…), suprafaţa de teren acaparata de reclamanta – parata  situaţi în continuarea suprafeţei de 19,92 mp ce fac obiectul litigiului.

Paraţii-reclamanţi au arătat că sunt vecini cu reclamanta parata iar aceasta i-a acaparat din terenul proprietatea lor suprafaţa  de 4 mp .

În drept au fost invocate disp. art 480 cc.

La solicitarea părţilor instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri, interogatoriul părţilor, proba testimonială şi expertiza în specialitatea topografie.

Cu privire la expertiza în specialitatea topografie instanţa a încuviinţat efectuarea a 3 expertize însă, la soluţionarea cauzei va fi avuta în vedere ultima expertiza întocmită de d-nul expert (...) , primele doua expertize  nefiind concludente la soluţionarea cauzei, experţii nerăspunzând la obiectivele stabilite de instanţa aşa cum li s-a solicitat.

În ceea ce priveşte cererea de majorare a onorariului formulat de expertul (...)  constată că este întemeiată raportat la complexitatea obiectivelor fixate de instanţă, suprafeţele de teren ce au trebuit măsurate, instanţa apreciind că se impune suplimentarea cu suma de 200 lei ce va fi achitată de reclamantă.

Prin sentinţa civilă nr. 2396/2014,  Judecătoria Piteşti  a admis  cererea de majorare a onorariului expertului (...)  cu suma de 200 lei ce va fi achitată de reclamantă. a respins  acţiunea principală precizată formulată de reclamanta (...) , în contradictoriu cu paraţii (...)  şi (...)  şi  cererea reconvenţională şi a  compensat cheltuielile de judecată avansate de părţi.

Pentru a dispune astfel , prima instanţă a reţinut  că,  ambele părţi dispun de titluri de proprietate.

Reclamanta-pârâtă conform actelor de proprietate depuse este proprietara unei suprafeţe de 179,34 m.p dobândită astfel: prin contractul de contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr (...)  la BNP (...) a dobândit suprafaţa de 19 m.p., prin contractul de contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr (...)  la BNP (...) a dobândit suprafaţa de 38 m.p., prin contractul de contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreţinere autentificat sub nr (...)  la BNP (...) şi (...)  a dobândit suprafaţa de 96 m.p. şi sentinţa civilă nr 1894/10.03.2009 pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosarul cu nr. 9358/280/2008  a dobândit suprafaţa de 26,34 m.p.

Pârâţii-reclamanţi deţin acte de proprietate pentru suprafaţa ce o stăpânesc în baza următoarelor înscrisuri:prin contractul de contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr (...) la BNP (...) au dobândit suprafaţa de 67 m.p., prin contractul de contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr (...) la BNP (...) a dobândit suprafaţa de 25 m.p., prin contractul de contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr (…) la BNP (...) a dobândit suprafaţa de 3 m.p.  prin contractul de contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr (…) la BNP (...) a dobândit suprafaţa de 25,50 m.p.şi prin contractul de contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr (…) la BNP (...) a dobândit suprafaţa de 3 m.p.

De menţionat că din totalul suprafeţei deţinute de pârâţii-reclamanţi în baza actelor mai sus menţionate prin contractul de contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr (...)  la BNP (...) au vîndut suprafaţa de 38 m.p. reclamantei-pârâte astfel că suprafaţa ce o deţin cu acte de proprietate este de 272 m.p.

Expertul cauzei, expertul (...) , a analizat titlulurile de proprietate precizate mai sus şi a concluzionat prin raportul de expertiză (filele 291-303) că:

•terenul proprietatea reclamantei-pârâte deţinut conform actelor de mai sus precizate este în suprafaţă de 168 m.p. fiind determinat de poligonul S-1-2-18-17-16-D-C-15-14-36-7-8-9-10-11-12-13-1 fiind colorat cu albastru;

•terenul proprietatea pârâţilor-reclamanţi deţinut în prezent este în suprafaţă de 272 m.p. fiind determinat de poligonul S-2-18-17-16-D-C-15-14-36-7-6-5-4-3-2 fiind colorat cu mov;

•deşi reclamanta-pârâtă deţine conform actelor de proprietate suprafaţa de 179,34 m.p şi stăpâneşte în fapt suprafaţa de 168 m.p. două dintre actele sale de proprietate se suprapun pentru suprafaţa de 23 m.p.. Suprapunerea există între suprafaţa ce provine din sentinţa civilă nr 1894/10.03.2009 pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosarul cu nr. 9358/280/2008 şi suprafaţa ce provine contractul de contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr (...)  la BNP (...) astfel că în realitate prin sentinţa civilă nr 1894/10.03.2009 reclamanta-pârâtă a dobândit doar suprafaţa de 3 m.p. identificată prin triunghiul MNK restul suprafeţei de 23 m.p. făcând parte din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr (...) .

•expertul a transpus actele de proprietate ale pârâţilor-reclamanţi prin respectarea vecinătăţilor şi dimensiunilor „schiţei mame” din RET ce a stat la baza sentinţei civile nr. 4302/26.03.1993 pronunţată de Judecătoria Piteşti pentru poligonul colorat cu galben şi anume S E-3-4-5-H-J-Z-36-T-S-K-M-11-12-R-14-15-C-D-G-F-E s-a obţinut o suprafaţă de teren de 188 m.p. faţă de 168,50 m.p specificată în lotizare adică cu 19,50 m.p. mai mult. Din această cauză terenul pârâţilor-reclamanţi este mai mare în realitate faţă de suprafaţa din acte nefiind urmarea acaparării vreunei suprafeţe de teren de la reclamanta-pârâtă.

•urmare a transpunerii suprafeţelor din actele de proprietate ale părţilor concluzia expertului este una singură, fără ezitări ori rezerve, aceea că suprafeţele din actele de proprietate ale reclamantei-pârâte şi ale  pârâţilor-reclamanţi nu se suprapun singura suprapunere este cea din acele reclamantei-pârâte pentru suprafaţa de 23 m.p. menţionată anterior.

•gardul edificat respectă vechiul amplasament iar pârâţii-reclamanţi nu ocupă ca urmare a realizării acestuia vreo suprafaţă de la reclamanta-pârâtă.

Printr-o acţiune în revendicare se solicită, de către reclamantul care a pierdut posesia bunului său, restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar.

S-a  constatat  că dreptul de proprietate face parte din categoria drepturilor absolute (fiind un drept real), cu consecinţa că titularul său are posibilitatea să-l exercite singur, celorlalte subiecte de drept civil revenindu-le obligaţia generală şi negativă de a nu face nimic de natură a-l stânjeni pe titular în exerciţiul dreptului său; este opozabil tuturor – erga omnes.

Din probele administrate nu a rezultat o ocupare a unei suprafeţe de 19,92 mp. de către  pârâţii-reclamanţi teren care să aparţină reclamantei-pârâte ori o ocupare a unei suprafeţe de 4 mp. de către reclamanta-pârâtă  teren care să aparţină pârâţilor-reclamanţi.

Nu s-a putut  eventual reţine că suprafaţa 26,34 m.p. menţionată în  sentinţa civilă nr 1894/10.03.2009 pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosarul cu nr. 9358/280/2008  este cea identificată în raportul de expertiză întocmit în această cauză atâta timp cât pârâţii-reclamanţi nu au fost părţi în acea cauză, nefiindu-le opozabilă. Expertul a transpus actele de proprietate ale părţilor având în vedere actele ce au stat la baza acestora, relevanţă având suprafeţele menţionate în actele de proprietate şi nu eventualele  schiţe ce nu sunt în concordanţă cu acestea.

Pârâţii-reclamanţi ori reclamanta-pârâtă  nu au adus atingere dreptului de proprietate al părţii adverse din prezenta cauză, aceştia stăpânind în fapt suprafeţele de teren în baza actelor de proprietate ce le deţin

Instanţa, constatând că atât reclamanta-pârâtă cât şi pârâţii-reclamanţi nu a fost tulburaţi în exercitarea dreptului lor de proprietate în baza dispoziţiilor art. 480, 1169 din C. civ. a respins  atât acţiunea principală precizată  cât cererea reconvenţională.

Faţă de modul de soluţionare atât al cererii principale dar şi al cererii reconvenţionale instanţa a compensat în totalitate cheltuielile de judecată avansate de părţi.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs recurneta (...) , invocând nelegalitatea şi netemeinicia hotărârii recurate pentru următoarele motive :

1.- Prin sentinţa recurată s-a încălcat principiul  puterii de lucru judecat şi pe cale de consecinţă disp.art. 166  C.pr.civ. şi art. 1201 C.civ.

În argumentarea acestui motiv, recurenta a făcut referire la sentinţa civilă nr. 1894/10.03.2008 pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosarul nr. 9358/280/2008 întrucât expertul  (...) , prin expertiza efectuată a determinat concluzia  însuşită de prima instanţă de judecată potrivit căreia amplasamentul stabilit în cea cauză este  greşit . Aşadar, tot ceea ce s-a stabilit cu putere de lucru judecat în dosarul nr. 9358/280/2008 al Judecătoriei Piteşti sub  aspectul întinderii şi  geometriei terenului recurentei  este anulat prin  raportul de expertiză (...)  şi prin hotărârea judecătorească recurată.

2. Expertiza  (...) are la bază grave contradicţii şi în acest sens invocă faptul că în susţinerea  teoriei  suprapunerii  dintre terenul în suprafaţă de 26 mp din sentinţa civilă nr. 1894/10.03.2008 a Judecătoriei Piteşti şi terenul în suprafaţă de 38 mp ce a făcut obiectul contractului  de vânzare cumpărate nr (...)  cumpărat de la intimaţii – pârâţi se invocă argumentul vecinătăţilor acestor terenuri . Tocmai aceste  vecinătăţi  pun în lumină distincţia dintre cele două suprafeţe  întrucât nu mai  puţin de trei vecinătăţi ,respectiv cea  estică ,m sudică şi vestică sunt diferite.

De asemenea, s-a afirmat că drumul de acces  ce ar figura ca vecinătate ar fi fost desprins din proprietatea  lui (...) şi că  la momentul efectuării raportului de expertiză (...) , acest drum există deja , afirmaţia care este  nedovedită şi lipsită de orice relevanţă .

Pretinsa împrejurare evocată nu probează  faptul că suprafaţa ce a făcut obiectul acţiunii în constatare este aceeaşi cu cea care a făcut  obiectul contractului de vânzare cumpărare nr. (...) .

Expertul (...) a afirmat că  experta (...) ar fi trebuit să identifice  poligonul S între punctele M-S-Q-10-M, în total  16 mp ,ca  suprafaţă ce a făcut obiectul  acţiunii în constatare ,dar nu aceasta era suprafaţa  care făcuse obiectul înscrisului sub semnătură privată , iar vecinătăţile acestui pretins poligon  nu  corespund cu vecinătăţile  suprafeţei  înstrăinate .

În susţinerea aceluiaşi motiv , recurenta a menţionat că expertul se contrazice pretinzând că nu ar avea acte pentru poligonul S între punctele S-Q-10-N-K-S =13 mp  după ce a spus că pe această suprafaţă ar  fi trebuit să fie  făcută identificarea corectă a  suprafeţei ce a făcut obiectul acţiunii în constatare .

Acelaşi expert  ,transpunând toate trupurile de teren aparţinând  părţilor ajunge la concluzia  potrivit căreia intimaţii stăpânesc  o suprafaţă  mai mare cu 19,50 mp decât au  în  acte , ceea ce reprezintă tocmai  suprafaţa care i-a fost acaparată. .

În continuarea argumentelor  care susţin temeinicia celui de-al doilea  motiv de recurs recurenta  a precizat  că expertul a transpus în mod greşit  actele de proprietate ale părţilor, pornind  de la reprezentarea segmentului cuprins  între punctele 14 şi 15  din anexa nr. 1 la raportul  de expertiză  corespunzător segmentului 26-10 din anexa nr. 3  la raportul de expertiză întocmit de expert (...) , mai exact  în ceea ce priveşte lungimea acestui segment . În expertiza (...)  , lungimea  respectivului segment este de 1,80 ml , ceea ce înseamnă că potrivit acestei lucrări , proprietăţile părţilor au o cu totul altă configuraţie decât cea stabilită de toţi  cadastriştii care au întocmit lucrări pentru ambele părţi şi de instanţele de judecată  împreună cu experţii  ale căror lucrări au stat la  baza hotărârilor  judecătoreşti invocate de părţi drept titlu de proprietate .

3.- Instanţa de fond a ignorat  probe determinante pentru soluţionarea cauzei  reprezentate de răspunsurile la interogatoriu ale  celor doi pârâţi  şi de declaraţiile martorilor  audiaţi  în cauză.

Dezvoltând această critică ,recurenta a făcut referire la răspunsul  intimatului pârât (...)  la întrebarea nr. 6 din interogatoriu  prin care a recunoscut edificarea  gardului  în interiorul proprietăţii recurentei . La întrebarea nr. 4 din interogatoriu , intimata pârâtă (...) a recunoscut că, anterior edificării gardului , suprafaţa de circa 20 mp s-a aflat în posesia recurentei, deşi intimaţii s-au apărat susţinând  că noul gard ar fi fost edificat  pe  vechiul  amplasament  al fostului gard şi că prin edificarea acestui gard  nu i-ar fi  acaparat  suprafaţa de teren care îi aparţine . De asemenea , prin răspunsul afirmativ  la întrebarea nr.  6 din interogatoriu ,această intimată a recunoscut aceleaşi împrejurări punctate şi  în privinţa intimatului (...)  în  legătură cu întrebarea ce are acelaşi nr. 6 şi  acelaşi conţinut .

Referitor la depoziţia martorei  (...) , recurenta a susţinut că această  martoră  prin declararea faptului că  pârâţii (...) au construit un gard pe proprietatea lui (...)  şi că porţiunea  de teren pe care s-a construit gardul a fost  tot timpul posedată de (...), a confirmat  împrejurarea că gardul edificat de intimaţi  a fost amplasat în interiorul proprietăţii sale , făcându-o  acaparată o porţiune  din proprietate , precum şi împrejurarea potrivit cu care anterior edificării acestui gard , porţiunea de teren închisă de gard  s-a aflat în posesia sa.

De asemenea, a invocat recurenta şi declaraţia martorei  (...) care este  determinată pentru că a oferit informaţia  potrivit căreia conflictul dintre părţi a ajuns la poliţie , organele de poliţie  sugerând părţilor  să-şi retragă gardul de tot, prin modul în care s-a amplasat  gardul de către intimaţi , nu mai are acces, prin construirea gardului , s-a  acaparat din terenul său .

În drept, recursul a fost întemeiat  pe disp.art. 299-316, 274, 166 C.pr.civ. , art. 480 şi urm. ,art. 1201 C.civ .

Cererea de recurs a fost legal timbrată  conform chitanţei depuse la fila 22.

Prin  întâmpinarea depusă la data de  06.11.2014, intimaţii au solicitat respingerea recursului .

Analizând sentinţa recurată , prin prisma criticilor formulate , precum şi din oficiu în virtutea  disp.art. 304 ind.1 C.pr.civ. ,tribunalul constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente.

1. În cadrul primului motiv de recurs , recurenta a invocat puterea de lucru judecat  a sentinţei civile nr. 1894/10.03.2009 pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosarul nr.9358/280/2008.

Pentru analiza acestui efect al hotărârii judecătoreşti pronunţată în acea cauză, tribunalul reţine faptul că părţi în dosarul înregistrat  sub acest  număr unic au fost recurenta din  prezenta cauză şi  numita (...) . Intimaţii din cauza de faţă nu au  fost părţi în acel dosar. In ceea ce  priveste opozabilitatea unei hotarari fata de terte persoane, ce nu au participat la judecarea cauzei, tribunalul constata ca „actul jurisdicţional (ca orice act juridic, în general) produce pe lângă efecte obligatorii între părţi, întemeiate pe principiul relativităţii şi efecte de opozabilitate faţă de terţi. Ca element nou apărut în ordinea juridică şi în cea socială, hotărârea nu poate fi ignorată de către terţi sub motiv că nu au participat în procesul finalizat prin adoptarea ei. Însă faţă de aceştia hotărârea se va opune cu valoarea unui fapt juridic şi cu valoarea unui mijloc de probă (respectiv, de prezumţie relativă). În consecinţă, pentru că terţul nu a participat la dezbaterea judiciară finalizată prin hotărârea judecătorească ce i se opune (şi astfel nu şi-a putut face propriile apărări), el are posibilitatea ca în cadrul unui proces ulterior, prin administrare de probe, să răstoarne prezumţia invocată de parte şi care faţă de el are doar valoare relativă, întrucât caracterul absolut al prezumţiei legale funcţionează, în condiţiile art. 1202 alin. 2 din C.civ., doar în relaţiile dintre părţi).[în acelaşi sens: I.C.C.J., s.civ.şi de propr.int., dec.nr.2351/2007].

 Pornind de la  poziţia procesuală  a intimaţilor- pârâţi  de terţi  faţă de respectiva  cauză şi în virtutea  acestei calităţi , în litigiul dedus judecăţii, pentru respectarea  dreptului  la apărare şi al celorlalte  garanţii procesuale,aceştia au  beneficiat de posibilitatea  de a administra probe pentru a face dovada  celor contrare  stabilite prin sus menţionata sentinţă civilă în privinţa amplasamentului şi a  configuraţiei terenului în suprafaţă de 26,34 mp  pentru care s-a  purtat litigiul dintre  recurentă şi numita (...) în dosarul nr. 9358/280/2008.

Expertiza  efectuată de expertul (...) , materializată în raportul  de expertiză avut în vedere la soluţionarea  speţei deduse judecăţii în prezenta cauză a  stabilit o altă identificare a suprafeţei de 26,34 mp .

 Prin urmare , din punct de vedere al  intimaţilor – pârâţi , această expertiză  administrată în cursul  unei judecăţi  desfăşurate în contradictoriu  şi cu aceste părţi  procesuale a reprezentat proba  prin care au făcut dovada unei alte situaţii decât cea care  le-a  fost  opusă în temeiul sentinţei civile nr. 1894/10.03.2009 pronunţată de Judecătoria Piteşti . Raportat la toate  aspectele mai  sus  redate, nu s-ar putea  reţine  încălcarea puterii de lucru judecat  a acestei sentinţe, astfel că ,prima critică susţinută de recurentă este nefondată.

2.- Sub aspectul celui de-al doilea  motiv de recurs prin care s-au concretizat  nemulţumirile recurentei faţă  de lucrarea de expertiză întocmită de expert (...), trebuie reţinut că ,raportat la obiectivele dispuse de prima instanţă de  judecată spre a fi lămurite  în cadrul acestei probe, criticile formulate de recurentă sunt neîntemeiate .

Fundamentându-şi  concluzia  privind suprapunerea dintre terenurile înscrise în  contractul de vânzare cumpărare nr. (...)  şi sentinţa civilă nr. 1894/10.03.2008 ,expertul  (...) a avut în vedere  vecinătăţile menţionate în cele două acte . Conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. (...)  ( fila 8 dosar  fond),  vecinătăţile suprafeţei de 38 mp dobândite  de recurentă de la intimaţii – pârâţi  sunt : (…). Potrivit sentinţei civile nr. 1894/10.03.2008  pronunţată de  Judecătoria Piteşti (fila 9 dosar fond),terenul în suprafaţă de 26,34 mp  are ca vecinătate la nord (…) , la S- rest proprietate reclamantă, la est  rest proprietate  reclamantă şi la vest (…).

La transpunerea terenului menţionat de această sentinţă , expertul a respectat  întocmai vecinătăţile cuprinse în aceasta ,astfel că orice susţinere  referitoare la o concluzie eronată  sub aspectul identificării terenului respectiv  şi materializării sale pe schiţa plan anexată  raportului  de expertiză nu este aptă să infirme cele  constatate de expert. Respectând întocmai schiţa  raportului de expertiză  elaborat de expert (...), expertul desemnat în cauză de faţă a  reliefat  amplasamentul terenului  corespunzător  acestei schiţe . Tot raportat la dimensiuni şi vecinătăţi a fost transpus şi contractul  de vânzare cumpărare  nr. (...) .

În consecinţă,atâta timp cât cele două înscrisuri vehiculate au fost transpuse cu respectarea dimensiunilor şi vecinătăţilor pe care le cuprind,susţinerea unei concluzii eronate care vizează suprapunerea parţială a terenurilor menţionate de aceste înscrisuri nu este pertinentă ,mai ales că expertiza întocmită în dosarul nr. . 9358/280/2008 a fost limitată  numai la identificarea terenului ce a format obiectul înscrisului sub semnătură privată. În prezenta cauză,au fost transpuse în teren toate actele de care s-a prevalat recurenta pentru dovedirea dreptului său de proprietate.

Suprapunerea este evidenţiată de identificarea efectuată ,iar referirea a vecinătăţi şi la drumul de acces este făcută pentru a justifica transpunerea eronată efectuată de expert (...) ,transpunere care,aşa cum s-a arătat mai sus, nu poate fi opusă în mod absolut intimaţilor.

Recurenta se mărgineşte să afirme că ar fi  imposibil a se reţine caracterul real  al concluziei la care a ajuns expertul,  argumentând că  s-ar fi produs o eroare în privinţa lungimii segmentului cuprins între punctele 14 şi 15 . Pentru a  justifica susţinerea sa, recurenta  invocă  dimensiunile din cadastrul său şi din cel al intimaţilor .

Relevante însă într-o acţiune având ca obiect  revendicare şi grăniţuire  nu sunt documentele cadastrale , întrucât acestea nu sunt acte de proprietate, ci actele translative  sau constitutive ale dreptului de proprietate  .Observând  astfel că recurenta formulează această critică  prin prisma situaţiei relevate de actele de cadastru ce pot prezenta  utilitate pentru  lămurirea cauzei  numai în măsura  în care  se dovedesc  a fi  concordante actelor de proprietate ,în raport  de cele atestate de aceste  din urmă acte, nu se poate reţine o transpunere greşită a proprietăţii părţilor.

Afirmaţiile  expertului referitoare la poziţionarea terenului în  legătură cu care  s-a formulat  acţiunea în constatare ce a format  obiectul  dosarului nr. 9358/280/2008 al Judecătoriei Piteşti  nu au decât rolul de a  explicita concluzia unei identificări eronate a  terenului înscris în sentinţa civilă nr. 1894/10.03.2009. În privinţa transpunerii terenului vizat de această sentinţă,  recurenta nu a pretins o eroare  comisă de expert (...), raportat la dimensiunile sau vecinătăţile acestei suprafeţe de teren,aşa cum acestea sunt redate în raportul de expertiză (...) ,raport ce face parte din acea hotărâre judecătorească ,conform celor menţionate de dispozitivul acesteia. Pentru soluţionarea cauzei de faţă,expertul avea sarcina de a efectua propriile identificări,iar acesta s-a conformat. În acest context , raportat la ceea ce  s-a urmărit  a fi lămurit  prin proba cu  expertiză , raportul de expertiză întocmit de  expert (...) apare  ca fiind o lucrare  completă şi corect întocmită , cu expunerea raţionamentului şi a argumentelor pentru care expertul a formulat concluziile  redate în acest raport.

3.- Din punct de vedere al celui de-al  treilea motiv de recurs , în stabilirea  situaţiei de fapt, instanţa de judecată trebuia să realizeze  o analiză  aprofundată  a ansamblului materialului probator administrat în cauză . Numai  prin interpretarea coroborată a dovezilor pe care le-a administrat , situaţia  de fapt  apare ca fiind complet lămurită. În contextul  acţiunii deduse judecăţii, vizând revendicarea şi  grăniţuirea, esenţială este  însă proba cu expertiză . Nici răspunsurile la interogatoriu vehiculate de recurentă şi nici declaraţiile celor două martore nu se coroborează cu cele relevate de  raportul de expertiză întocmit de expert (...) .

Concludenţa celor două  categorii de probe despre care recurenta pretinde că ar fi  fost ignorate nu poate fi contestată , însă forţa probantă a raportului de expertiză nu poate  fi contrazisă de aceste probe, instanţa de  judecată  apreciind că, pentru a fi lămurită, aceste dovezi nu sunt suficiente .

Pentru toate aceste considerente,constatând că niciuna dintre critocile formulate de recurentă nu sunt întemeiate, în raport de disp.art. 312 C.pr.civ. tribunalul va  respinge recursul ,ca nefondat.

 În temeiul art.  274 C.pr.civ. având în vedere culpa procesuală a recurentei şi cheltuielile în  cuantum de 800 lei  efectuate de intimaţi cu titlu de onorariu de avocat , recurenta va fi obligată să plătească intimaţilor  suma de 800 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta (...) împotriva Sentinţei civile nr. 2396/2014, pronunţată de Judecătoria Piteşti, intimaţi fiind pârâţii (...) , şi (...) , decedat cu moştenitor (...) .

Obligă recurenta la 800 lei cheltuieli de judecată către intimaţii (...) .

Irevocabilă. Pronunţată în şedinţa publică de la 20 noiembrie 2014.

Domenii speta

Spete similare