Revendicare imobiliară + granituire + oblig. de a face

Decizie 1997/2013 din 19.09.2013


R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1997/2013

Şedinţa publică de la 19 Septembrie 2013

Obiectul cauzei:revendicare imobiliară + GRANITUIRE + OBLIG. DE A FACE

INSTANŢA

Asupra recursului civil de faţă,

Constată că prin cererea înregistrată la data de 17.06.2011 reclamanţii V.C.  şi V.A. au solicitat instanţei în contradictoriu cu  pârâtul B.M. ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtului să le lase în deplină proprietate şi liniştita posesie suprafaţa de circa 100 mp, situata în comuna … ; obligarea pârâtului la plata contravalorii lipsei de folosinţă a suprafeţei de circa 100 mp, pentru anii 2009, 2010, 2011; stabilirea liniei de hotar şi graniţuirea proprietăţilor lor învecinate; obligarea pârâtului la desfiinţarea lucrării edificata fără autorizaţie atât pe terenul proprietatea sa cât şi pe o parte din terenul proprietatea reclamanţilor constând în depozitarea de pământ şi moloz cu o înălţime de circa 8 m sau, în caz contrar  să le  permită reclamanţilor să desfiinţeze aceste lucrări pe cheltuiala pârâtului. Totodată s-a solicitat obligarea pârâtului la desfiinţarea unei ţevi colectoare construită fără autorizaţie ce are drept scop colectarea apelor pluviale şi a apei menajere de la locuinţa sa care deversează pe proprietatea reclamanţilor; obligarea pârâtului la a tăia sau transplanta pomii plantaţi pe hotar sau foarte aproape de hotar.

În motivarea cererii reclamanţii au arătat că la sfârşitul anului 2008 au cumpărat suprafaţa de 996 mp, teren situat în comuna …  ce se învecinează la est cu terenul proprietatea pârâtului B.M. . Pârâtul fără existenţa unui proiect şi fără obţinerea unei autorizaţii de construire a decis ca pe parcursul mai multor ani să depoziteze cantităţi mari de pământ, gunoaie, moloz, bucăţi imense de beton, având drept scop înălţarea artificială a terenului său cu mai mult de 8 m. De asemenea, arată reclamanţii că, tot fără autorizaţie, pârâtul a edificat pe domeniul public un puţ colector şi un sistem de ţevi ce colectează apa menajera şi pluvială şi o deversează pe terenul proprietatea lor. Ca urmare a acestor lucrări terenul pârâtului este supus alunecărilor de teren şi astfel, mari cantităţi de pământ, bolovani, bucăţi de beton ajung pe terenul acestora.

Se mai arată că pârâtul a edificat un gard despărţitor fără a respecta hotarul conform actelor de proprietate ocupând  astfel circa 100 mp din terenul proprietatea lor, ulterior a plantat chiar pe hotar mai mulţi pomi, arbuşti fără acordul reclamanţilor, încălcând în acest mod dreptul acestora de proprietate.

Reclamanţii au arătat că pentru rezolvarea acestor situaţii s-au adresat tuturor instituţiilor abilitate care nu au dispus masuri legale.

Pârâtul a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională solicitând respingerea acţiunii deoarece nu a ocupat nicio suprafaţa de teren , există documentaţie cadastrală conform căreia suprafeţele nu se suprapun, gardul despărţitor este mai vechi de anul 2006 când au fost efectuate măsurătorile şi nu a fost mutat, drumul de acces realizat către fiul său nu-i afectează pe reclamanţi iar terenul în litigiu este foarte bune consolidat , fiind acoperit cu vegetaţie forestieră. Paralele cu Şoseaua Piteşti-Drăgăşani, a montat o ţeavă pentru a avea acces în gospodăria proprie şi la gospodăria fiului său, care are rolul de  a preveni orice alunecare de teren. Este adevărat că de-a lungul terenului se găsesc arbori care sunt salcâmi care consideră că nu trebuiesc a fi tăiaţi deoarece aceştia consolidează terenul şi este de acord cu graniţuirea proprietăţilor.

Pe cale reconvenţională, a solicitat ca , în cazul în care  există interes în tăierea arborilor , să fie obligaţi reclamanţii să defrişeze pomii  care se află la o distanţa mai mica de 2 m de hotar .

Prin sentinţa civilă nr. 11011/14.12.2012 a Judecătoriei Piteşti au fost admise în parte acţiunea şi cererea reconvenţională.

S-a stabilit linia de hotar conform RET întocmit în cauză de exp. M.C.  fila 115 dosar trasată cu culoare albastră conform schiţei de configuraţie fila 115 dosar  care face parte integrantă din prezenta hotărâre, fiind compensate cheltuielile de judecată.

În adoptarea soluţiei s-au reţinut următoarele:

Reclamanţii au dobândit  terenul în suprafaţă de 996 mp  conform contractului de vânzare cumpărare  autentificat sub nr. 3411/2008 şi a încheierii de rectificare 1608/2009,iar terenul pârâtului  vecin cu al reclamanţilor este dobândit conform contractului de vânzare –cumpărare nur 6323/1998

Conform raportului de expertiza întocmit în cauza rezultă că suprafaţa de teren a pârâtului a fost supraînălţată artificial prin depozitarea de material de umplutură alcătuit din pământuri eterogene: moloz, zgură, resturi de betoane iar înălţimea acestuia este de aproximativ 7 m. De-a lungul liniei de hotar, s-au identificat 18 arbori de esenţe diferite crescuţi natural sau plantaţi de pârât care contribuie la consolidarea terenului.

Pe latura de N a fost montata o ţeava colectoare din PVC care este deversată printr-o rigolă de pământ pe proprietatea reclamanţilor, care nu-i afectează pe aceştia decât în măsura în care apele sunt deversate pe proprietatea lor; era necesară supraînălţarea zonei respective, conform  schiţei de plan a OCPI Argeş,  pentru că terenul iniţial prezenta o denivelare accentuata. 

Expertul topograf a arătat că linia de hotar este linia trasată cu culoare albastră în schiţa de configuraţie, între punctele 309-312 fila115 dosar, iar actele de proprietate ale părţilor nu se suprapun, pârâtul  nu ocupă o suprafaţă de teren  si nu există un gard despărţitor.

Reţinând aceste aspecte  din expertizele întocmite în cauză, prima instanţă a apreciat că  sunt fondate atât cererea principală cât şi cea reconvenţională,  dar că petitul privind  revendicarea, formulat de reclamanţi nu este întemeiat. De asemenea , s-a apreciat că nu se impune tăierea arborilor aflaţi pe linia de hotar, pentru că ei contribuie la consolidarea terenului şi la evitarea alunecării .

În privinţa cererilor accesorii din acţiunea principală formulată de reclamanţi, s-a apreciat că pârâtul are montată o ţeavă colectoare din pvc , care împiedică scurgerea  apelor pe proprietatea reclamanţilor şi că nu se impune desfiinţarea lucrărilor de supraînălţare a terenului , efectuate de pârât.

Împotriva sentinţei civile de mai sus au declarat recurs reclamanţii  V.C.  şi V.A. , criticând hotărârea pentru nelegalitate şi netemeinicie după cum urmează:

Prima instanţă a acordat mai mult decât s-a cerut, pentru că a admis cererea reconvenţională formulată de pârât , fără a încuviinţa vreun petit din solicitarea acestuia. Respectând limitele învestirii , se observă că pârâtul a solicitat doar defrişarea arborilor ce sunt plantaţi la o distanţă mai mică de 2 m de hotarul despărţitor, iar acest capăt de cerere a fost apreciat ca fiind neîntemeiat ceea ce înseamnă că în mod greşit a fost admisă cererea reconvenţională. În acest sens , în raport de soluţia pronunţată, instanţa de fond a procedat greşit la compensarea cheltuielilor de judecată, încălcând disp.art. 274 C.pr.civilă.

Probele administrate în cauză sunt în contradicţie cu starea de fapt reţinută. În mod greşit se reţine că pârâtul nu a ocupat din proprietatea reclamanţilor , deşi expertiza inginerului M.C. concluzionează altfel , sens în care sunt şi schiţele prin care se poziţionează terenurile părţilor (f.115 d.fond).

Sentinţa este nelegală şi în privinţa soluţionării petitului privind defrişarea arborilor ce se află în vecinătatea hotarului care delimitează cele două proprietăţi . Se reţine în mod eronat că arborii au rol de consolidare a terenului pârâtului , deoarece nu există un punct de vedere în acest sens, iar existenţa lor aduce prejudicii reclamanţilor. A fost soluţionat în mod greşit capătul de cerere privind desfiinţarea ţevii colectoare, pe care pârâtul a montat-o pe terenul său, dirijând curgerea apelor pe proprietatea reclamanţilor,  judecătorul fondului reţinând în mod nejustificat că această teavă are rol de pod. Punctele de vedere din sentinţă nu au suport în realitate şi nici nu sunt în concordanţă cu concluziile expertizei ing. M.V. .

Din probele administrate rezultă că pârâtul a efectuat lucrări de schimbare a configuraţiei terenului, prin depozitarea unor cantităţi uriaşe de moloz, situaţie care îi prejudiciază pe reclamanţi , astfel că se impune ca pârâtul să aducă terenul în forma iniţială, cu atât mai mult cu cât toate lucrările sunt efectuate fără proiect şi fără autorizaţii.

Recursul a fost întemeiat pe disp.art. 304 ind.1 şi 304 pct.6,7,9 C.pr.civilă.

Intimatul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Examinând sentinţa prin prisma criticilor formulate şi a disp.art.304 ind.1 C.pr.civilă, tribunalul apreciază că recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:

Reclamanţii sunt proprietarii unei suprafeţe de teren având 996 m.p arabil , situată în intravilanul comunei … , potrivit contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. ...  la BNP M. B. .

Pârâtul  este proprietarul unei suprafeţe de 4.000 m.p teren situată în intravilanul comunei Moşoaia, potrivit contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. ... la B.N.P M.C.F. .

Cele două proprietăţi sunt învecinate aspect ce rezultă din expertiza topografică întocmită în cauză de ing. M.C. (f.115 d.fond).

Pentru că între reclamanţi şi pârât au existat neînţelegeri privind graniţa ce delimitează proprietăţile precum şi ocuparea unei suprafeţe de teren de către pârât, reclamanţii s-au adresat  diverselor instituţii, pentru soluţionarea conflictelor: Primăria Comunei Moşoaia, Garda de Mediu, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Poliţia Moşoaia, Prefectura Judeţului Argeş, etc. Au fost solicitate verificări iar reclamanţii au primit răspunsuri la adresele solicitate, însă fără o finalitate efectivă , în sensul rezolvării disputelor dintre ei şi pârât. Totuşi se constată că au fost întocmite note de constatare , din conţinutul acestora  rezultând existenţa unei tevi prin care este posibil să fie deversate reziduri lichide, lipsa sanţurilor pentru dirijarea apelor pluviale, depozitarea unei mari cantităţi de pământ de către pârât, cu modificarea structurii terenului pe care îl are în proprietate ( filele 6-29 d.fond).

Toate acestea au atras promovarea litigiului de faţă de către reclamanţi , iar prin sentinţa recurată , instanţa de fond a admis doar petitul privind grăniţuirea celor două proprietăţi.

Prima critică din recurs este întemeiată. Prin cererea reconvenţională (f.38-40) pârâtul a solicitat ca reclamanţii să fie obligaţi să defrişeze arborii care se află la o distanţă mai mică de 2 m faţă de linia de hotar. Acesta a fost unicul petit al reconvenţionalei , arătându-se de asemenea, pe cale de întâmpinare, că în principiu pârâtul nu se opune capătului de cerere formulat de reclamanţi, privind grăniţuirea proprietăţilor.  Din considerentele sentinţei rezultă că cererea privind tăierea arborilor a fost apreciată ca nefondată, atât în privinţa acţiunii principale cât şi în privinţa reconvenţionalei, ceea ce înseamnă că pentru pârât cererea reconvenţională trebuia respinsă. Tribunalul apreciază că pârâtul nu a formulat cerere în grăniţuire, astfel că nu a avut nici un petit al solicitării sale încuviinţat, urmarea firească fiind ca cererea sa să fie respinsă.

Din acest punct de vedere , prima critică a recurenţilor este fondată, iar tribunalul prin admiterea recursului va dispune respingerea cererii reconvenţionale formulată de pârât.

Reclamanţii critică, de asemenea, în recurs, modul în care prima instanţă a interpretat probele, arătând că nu s-a dat eficienţă înscrisurilor aflate la dosar şi că din expertizele tehnice , concluziile au fost preluate eronat.

Din conţinutul expertizei topografice a ing. M.C. (f.111-115 d.fond), rezultă că cele două proprietăţi sunt limitrofe , că documentaţiile cadastrale nu se suprapun şi că linia de hotar corectă este cea trasată prin culoare albastru în schiţa de configuraţie (f.115 d.fond).

De asemenea, din conţinutul lucrării şi al schiţei rezultă că există o suprafaţă ocupată de pârât de 15 m.p. ( identificată prin culoare roşie în expertiză) , aceasta realizându-se prin raportare la hotarul iniţial. Expertul apreciază că nu este ocupată efectiv de pârât pentru că acesta nu a construit un gard care să delimiteze proprietăţile .

Tribunalul reţine că linia de hotar stabilită prin expertiză a intrat în puterea lucrului judecat , pentru că în privinţa grăniţuirii părţile nu au declarat recurs. Faţă de acest considerent, rezultă că pârâtul ocupă 15 m din proprietatea reclamanţilor, suprafaţă identificată prin culoare roşie, neavând relevanţă faptul că nu a construit un gard pentru delimitarea terenurilor, ci faptul că ocupă efectiv .

În raport de disp.art.480 C.civ ( forma veche în vigoare la data introducerii acţiunii), acţiunea în revendicare este acţiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar , iar în speţă pârâtul are calitatea de posesor neproprietar pentru suprafaţa de 15 m .p identificată prin culoare roşie în expertiză.

În ceea ce priveşte tăierea arborilor de pe hotarul despărţitor ( identificat în expertiză prin culoarea verde) , tribunalul constată că există recunoaşterea pârâtului la interogatoriu în sensul că a plantat aceşti arbori în anul 1998, fiind de acord să îi defrişeze.

Din expertiza întocmită de inginer M.V.  ( f.137-143 d.fond), rezultă că arborii sunt plantaţi la o distanţă de 15-20 cm de linia de hotar , încălcând disp.art.607 – 608 C.civ.

În consecinţă pârâtul a plantat aceşti arbori la o distanţă mai mică decât cea legală faţă de linia de hotar şi chiar a fost de acord să îi taie, ceea ce înseamnă că prima instanţă a greşit atunci când a respins acest petit, pe care tribunalul îl apreciază întemeiat.

De asemenea, tribunalul constată că prima instanţă a interpretat greşit probele administrate în cauză şi în privinţa capetelor de cerere privind obligarea pârâtului să desfiinţeze supraînălţarea de teren  si  ţeava colectoare, deoarece reţinerile instanţei de fond nu sunt în concordanţă cu expertizele tehnice.

La interogatoriu, pârâtul a recunoscut că a depozitat pe terenul său mari cantităţi de pământ, gunoaie, moloz având drept scop înălţarea proprietăţii sale, că nu a avut autorizaţie pentru aceasta şi că a montat o teavă colectoare pentru apa menajeră , care este deversată pe terenul proprietatea reclamanţilor.(f.87-88 d.fond). Aceeaşi situaţie este redată şi de concluziile expertizei M.V.  , din conţinutul căreia rezultă că supraînălţarea proprietăţii pârâtului s-a realizat cu aproximativ 7 metri , fără respectarea legislaţiei în vigoare  , dezvoltând un fenomen de pantă cu prăbuşiri de materiale şi taluz, de natură a cauza prejudicii pe terenul limitrof, ce aparţine reclamanţilor.

Lucrarea este executată în mod haotic fără consolidare şi sprijinirea scurgerii apelor, conducând în timp la fenomene de instabilitate şi alunecări de teren , ceea ce înseamnă, în mod indiscutabil, prejudicierea reclamanţilor şi încălcarea dreptului lor de proprietate. Experta mai arată că teava colectoare  construită de pârât fără autorizaţie, conduce apa către proprietatea reclamanţilor, deversând toate lichidele pe terenul acestora.

Experta a redat pe larg toate lucrările fără autorizaţie realizate de pârât şi consecinţele grave produse mediului înconjurător şi proprietăţii reclamanţilor , însă instanţa de fond a ignorat cu desăvârşire toate aceste concluzii.

Reţinând cele de mai sus, tribunalul constată că în mod greşit au fost respinse şi aceste capete de cerere formulate de reclamanţi, impunându-se ca prin admiterea recursului să fie ridicaţi arborii de pe linia de hotar, iar pârâtul să desfiinţeze supraînălţarea efectuată pe terenul său şi să ridice teava colectoare pvc, prin care deversează lichide pe proprietatea vecinilor.

În concluzie, tribunalul în baza art.312 alin.3 rap.la art.304 pct.6 şi 9 coroborat cu art.304 ind.1 C.pr.civilă va admite recursul, va modifica în parte sentinţa, cu consecinţa admiterii acţiunii şi respingerii cererii reconvenţionale. Va fi obligat pârâtul să respecte proprietatea reclamantului pentru suprafaţa de 15 m.p. delimitată cu roşu în schiţa de la fila 115 d.fond, să desfiinţeze supraînălţarea efectuată pe terenul său ( în caz contrar autorizând pe reclamanţi să efectueze lucrarea pe cheltuiala pârâtului), să ridice teava colectoare pvc şi să defrişeze arborii aflaţi pe linia de hotar.

Având în vedere disp.art.274 C.pr.civilă tribunalul va obliga pe pârât la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de reclamanţi atât în primă instanţă ( în raport de soluţia adoptată de tribunal), cât şi în recurs , în sumă de 6706 lei, reprezentand taxe de timbru, onorariu de avocat si de experti.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de  reclamanţii  V.C.  şi V.A.  împotriva  sentinţei civile nr. 11011/14.12.2012, pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosarul nr. 12122/280/2011, intimat  fiind pârâtul B.M. .

Modifică în parte sentinţa în sensul că  admite  în parte acţiunea  şi respinge cererea reconvenţională. Obligă pe pârât să respecte proprietatea  şi  posesia reclamantilor pe o suprafaţă de 15 mp,  delimitată cu roşu în schiţa de la  f.115-dosar  fond, cf. expertizei  ing. M. C.

Obligă pe pârât  să desfiinţeze supraînălţarea  efectuată  pe terenul său , având o înălţime de 7 m, iar în caz de refuz autorizează pe reclamanţi  să efectueze  lucrarea pe cheltuiala pârâtului . Obligă pe pârât  să desfiinţeze ţeava  colectoare pvc  identificată în expertiza de la f. 129 dosar fond - exp. M.V. .

Obligă pe pârât să ridice arborii  de pe linia de hotar  identificaţi în ret. f.115 dosar fond. Menţine sentinţa în privinţa grăniţuirii.  Obligă pe pârât la 6706 lei  cheltuieli de judecată  în fond şi recurs . Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică azi 19.09.2013.