Acţiune în anulare.

Acţiune în anulare.

Anularea mărcii „Z simplu si rapid”, la cererea titularului mărcilor comunitare și naționale ,,Zˮ. Îndeplinirea condițiilor art. 6 alin.1 lit.b) din Legea nr. 84/1998: similitudinea vizuală, fonetică și conceptuală a mărcilor, complementaritatea produselor și serviciilor pentru care mărcile sunt înregistrate, existența riscului de confuzie.

Potrivit unei jurisprudenţe constante, aprecierea similitudinii dintre două mărci nu se poate limita la luarea în considerare numai a unei componente a unei mărci complexe și la compararea acesteia cu o altă marcă. Dimpotrivă, comparația trebuie să se facă prin examinarea mărcilor în cauză, apreciată fiecare ca întreg, ceea ce nu exclude faptul că impresia de ansamblu produsă în memoria publicului relevant de o marcă complexă poate să fie dominată, în anumite împrejurări, de una sau de mai multe dintre componentele sale.

Aprecierea gobală a riscului de confuzie trebuie să se întemeieze, în ceea ce priveşte similitudinea vizuală, fontică sau conceptuală dintre semnele în conflict, pe impresia de ansamblu produsă de acestea, ţinând cont în special de elementele lor distintive şi dominante. Percepţia asupra mărcilor pe care o are consumatorul mediu al produselor sau serviciilor în cauză joacă un rol determinant în aprecierea globală a riscului amintit. În această privinţă, consumatorul mediu percepe o marcă în mod normal ca pe un tot şi nu face o examinare a diferitelor detalii ale acesteia

Din cauza preluării identice a elementului verbal Z şi preluării similare a elementului figurativ constând în reprezentarea grafică a capului de zebră, şi datorită caracterului neglijabil al celorlalte elemente în impresia de ansamblul a mărcii analizate - la nivel vizual, aceste două elemente comune şi predominante produc în mintea consumatorului mediu o impresie vizuală globală de o similitudine ridicată, semnul „Z simplu şi rapid" reproducând cu o precizie destul de ridicată impresia vizuală transmisă de mărcile anterioare ale intimatei-reclamante Zşi reprezentarea grafică a unui cap de zebră, în sensul în care reproduc esenţa mesajului vizual transmis publicului ţintă.

Riscul de confuzie este cu atât mai ridicat cu cât caracterul distinctiv al mărcii anterioare se dovedește a fi important. Astfel, mărcile care au un caracter distinctiv ridicat, fie intrinsec, fie datorită faptului că sunt cunoscute pe piață, se bucură de o protecție mai extinsă decât cele al căror caracter distinctiv este mai redus. Caracterul distinctiv al mărcii anterioare și în special renumele acesteia trebuie luate în considerare, așadar, pentru a aprecia dacă există un risc de confuzie.

( Decizia civila nr. 110 A/ 17.02.2016 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a civila)

Materie juridică: Proprietate intelectuală; mărci; Legea nr. 84/1998.

Curtea constată că tribunalul a făcut o corectă aplicare şi interpretare a dispoziţiilor art. 47 alin. 1 lit. b) coroborat cu art. 6 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 84/1998.

Potrivit acestor dispoziţii legale, o marcă este refuzată la înregistrare sau, după caz, este susceptibilă a fi anulată, dacă, din motive de identitate sau de similitudine cu marca anterioară şi din motive de identitate sau similitudine a produselor sau serviciilor pe care cele două mărci le desemnează, se poate crea, în percepţia publicului, un risc de confuzie, inclusiv riscul de asociere cu marca anterioară.

Prin urmare, pentru a fi incident cazul de nulitate a înregistrării prevăzut de art. 6 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 84/1998, din probele administrate în dosar trebuie să reiasă îndeplinirea în mod cumulativ a următoarelor condiţii:

a. existenta unei mărci anterioare care beneficiază de protecție;

b. existenta identităţii sau similarității între marca anterioară protejată şi marca cu privire la care se solicită anularea înregistrării;

c. existenta identității sau similarităţii între produsele/serviciile protejate de marca anterioară şi produsele/serviciile pe care le desemnează marca cu privire la care se solicită anularea înregistrării;

d. existenta unui risc de confuzie pentru public, incluzând şi riscul de asociere, cu marca anterioară.

Urmează ca instanţa de apel să verifice întrunirea în cauza de faţă a condiţiilor prevăzute de lege pentru existenţa acţiunii în anulare, în raport de situaţia de fapt stabilită pe baza probelor administrate în cauză şi în raport de criticile formulate de apelanta-pârâtă prin apelul de faţă.

A.Condiţia ca reclamanta să fie titulara unei mărci anterioare care beneficiază de protecţie;

Tribunalul a reţinut în mod corect că este îndeplinită această condiţie, îndeplinirea ei nefiind, de altfel, contestată prin motivele de apel.

Din examinarea înscrisurilor administrate în cauză, Curtea constată că intimata-reclamantă Z C este titulara următoarelor mărci:

1. Marca comunitară verbală ZEBRA 000370486 protejată din data de 5.09.1996 pentru clasele de produse sau servicii 7, 9 şi 16 conform Clasificării de la Nisa (conform extrasului OAMI-ONLINE depus la filele 79-81 din dosarul de fond, vol. I).

2. Marca comunitară figurativă 000370387 protejată din data de 5.09.1996 pentru clasele de produse sau servicii 7, 9 şi 16 conform Clasificării de la Nisa (conform extrasului OAMI-ONLINE depus la filele 88-90 din dosarul de fond, vol. I), având următoarea reprezentare:

Produsele din clasa 9 ale mărcilor 000370486 şi 000370387 au următoarea descriere – imprimante cu transfer termic pentru etichete; software pentru permiterea unui calculator de uz general să imprime şi/sau să citească cod de bare.

3. Marca comunitară verbală ZEBRA 004182961 protejată din data de 8.12.2004 pentru clasa 9 de produse sau servicii conform Clasificării de la Nisa (conform extrasului OAMI-ONLINE depus la filele 82-84 din dosarul de fond, vol. I).

4. Marca comunitară figurativă 004183422 protejată din data de 8.12.2004 pentru clasa 9 de produse sau servicii conform Clasificării de la Nisa (conform extrasului OAMI-ONLINE depus la filele 85-87 din dosarul de fond, vol. I), având următoarea reprezentare:

Produsele din clasa 9 ale mărcilor 004182961 şi 004183422 au următoarea descriere – marcaje şi etichete inteligente cu identificare prin radio-frecvenţă (RFID) prezentând microcipuri încorporate, circuite integrate, antene şi dispozitive de emisie-recepţie pentru înregistrarea, recepţionarea, stocarea, codificarea, actualizarea şi transmiterea de date; imprimante, motoare de imprimare şi module de imprimare pentru testarea dispozitivelor de emisie-recepţie RFID, citirea şi scrierea datelor RFID şi crearea marcajelor şi etichetelor inteligente codificate prin aplicarea componentelor RFID.

5. Marca internaţională verbală ZEBRA 0966520 protejată din data de 30.05.2008 pentru clasele 9, 16, 35, 41 şi 42 de produse sau servicii conform Clasificării de la Nisa (conform extrasului OAMI-ONLINE depus la filele 94-95 din dosarul de fond, vol. I).

6. Marca internaţională figurativă 0966784 protejată din data de 30.05.2008 pentru clasele 9, 16, 35, 41 şi 42 de produse sau servicii conform Clasificării de la Nisa (conform extrasului OAMI-ONLINE depus la filele 96-97 din dosarul de fond, vol. I), având următoarea reprezentare:

Produsele din clasa 9 ale mărcilor 0966520 şi 0966784 au următoarea descriere – software de calculator, hardware de calculator, programe de calculator şi manuale pentru utilizări electronice.

Serviciile din clasa 35 ale mărcilor 0966520 şi 0966784 au următoarea descriere – servicii computerizate de gestionare a bazelor de date; servicii de gestionare a informaţiilor; servicii de consultanţă în afaceri.

Serviciile din clasa 41 ale mărcilor 0966520 şi 0966784 au următoarea descriere – servicii de educaţie şi instruire.

Serviciile din clasa 42 ale mărcilor 0966520 şi 0966784 au următoarea descriere – design, dezvoltare şi fabricare personalizată de hardware de calculator şi software de calculator; servicii de software nedescărcabile.

7. Marca comunitară figurativă 004634614 protejată din data de 14.09.2005 pentru clasele 7, 9 şi 16 de produse sau servicii conform Clasificării de la Nisa (conform extrasului OAMI-ONLINE depus la filele 91-93 din dosarul de fond, vol. I), având următoarea reprezentare:

Produsele din clasa 7 ale mărcii 004634614 au următoarea descriere – maşini de imprimat; maşini de etichetare, maşini de imprimat coduri de bare; maşini de imprimat mijloace de identificare prin radio-frecvenţă (RFID); maşini de codificat RFID; maşini de imprimat şi codificat RFID, maşini de imprimat carduri; maşini de imprimat fotografii; maşini de imprimat termice; maşini de imprimat color; monturi pentru vehicule, curele de umăr, cutii de transport, carcase de protecţie, standuri, baterii, cărucioare, cutii, amplificatoare, încărcătoare, tocuri, radiouri, standuri, monturi de vehicule, tăvi medii de transfer, cutii medii de transfer pliate în evantai, unităţi de afişare cu tastatură, derulator extern, carduri de memorie, cărucioare.

Produsele din clasa 9 ale mărcii 004634614 au următoarea descriere – software pentru permiterea unui calculator de uz general să imprime şi/sau să citească coduri de bare; marcaje, etichete şi carduri RFID având microcipuri încorporate, circuite integrate, antene şi dispozitive de emisie-recepţie pentru înregistrarea, recepţionarea, stocarea, codificarea, actualizarea şi transmiterea de date; maşini de imprimat, motoare de imprimare, module de imprimat pentru testarea dispozitivelor de emisie-recepţie RFID, citirea şi scrierea datelor RFID şi crearea marcajelor şi etichetelor inteligente codificate prin aplicarea componentelor RFID, servere de imprimat, radiouri, accesorii pentru maşini de imprimat şi anume încărcătoare de baterii.

Produsele din clasa 16 ale mărcii 004634614 au următoarea descriere – materii prime imprimabile şi anume etichete, marcaje, carduri, hârtie pentru bonuri, brăţări şi bilete goale sau parţial imprimate, benzi tuşate pentru maşini de imprimat, cartuşe de cerneală.

În cadrul situaţiei de fapt, Curtea reţine că, prin extrasele de la filele 159-171 din vol. I,  172-253 din vol. II, 345-439 din vol. III, intimata-reclamantă a dovedit faptul că este titulara unui vast portofoliu de mărci ZEBRA, înregistrate în toate statele lumii, toate având ca element comun elementul verbal ZEBRA.

Din probele administrate în cauză de intimata-reclamată Curtea mai reţine că aceasta foloseşte, pentru a-şi identifica propriile produse şi servicii, marca verbală ZEBRA şi cea figurativă reprezentând capul de zebră, împreună, pe un fundal constând într-un pătrat negru – conform înscrisurilor aflate la filele 259, 274, 275, 276 şi 301 din vol. I şi 104-130 din vol. II, precum şi, marca verbală ZEBRA şi marca figurativă reprezentând capul de zebră împreună într-un pătrat negru, alături de marca figurativă constând în dungile negre: – înscrisurile de la filele 34-39, 47-52, 59-64, 73-78, 86-91, 102-107, 117-122, 174-183, 301, 302 din vol. V, filele 1-18 din vol. VI.

B.Condiţia privind existenţa identităţii sau similarității între mărcile anterioare protejate şi marca cu privire la care se solicită anularea înregistrării

La data de 16.10.2009 apelanta-pârâtă SCZa depus la OSIM cererea de înregistrare a mărcii individuale, combinate ZEBRAPAY simplu şi rapid nr. 105620 (depozit M 2009 07932), pentru clasele Nisa 9 şi 36, având următoarea reproducere:

Aceste produse sau servicii corespund următoarei descrieri:

- clasa 9 – aparate şi instrumente ştiinţifice, nautice, geodezice, fotografice, cinematografice, optice, de cântărire, de măsurare, de semnalizare, de control (verificare), de siguranţă (salvare) şi didactice; aparate şi instrumente pentru conducerea, distribuirea, transformarea, acumularea, reglarea sau comanda curentului electric; aparate pentru înregistrarea, transmiterea, reproducerea sunetului sau imaginilor; suporţi de înregistrare magnetici, discuri acustice; distribuitoare automate şi mecanisme pentru aparate cu preplată; case înregistratoare, maşini de calculare, echipamente pentru tratarea informaţiei şi calculatoare; extinctoare.

- clasa 36 – asigurări; afaceri financiare; afaceri monetare; afaceri imobiliare.

În cadrul situaţiei de fapt, Curtea mai reţine că, la data de 12.01.2010 apelanta-pârâtă SCZa depus spre înregistrare marca naţională „ZEBRAPAY simplu şi rapid”, depozit M 2010 00116, cu aceeaşi reproducere grafică ca şi marca de mai sus (conform extrasului OSIM de la filele 202-204 din dosarul de fond vol. VII), pentru servicii din clasele 35, 41, 42 şi 45. OSIM a admis la înregistrare această marcă, fiind publicată în BOPI nr. 8/2010 sub nr. 107970. Ca urmare a contestaţiei formulate de intimata-reclamantă Z C, prin Hotărârea nr. 72/15.03.2011 Comisia de Contestaţii din cadrul OSIM a admis în parte contestaţia şi a respins la înregistrare marca „SCZ simplu şi rapid” pentru serviciile din clasele 35, 38, 41 şi 42, solicitate la înregistrare. Apelul declarat de apelanta-pârâtă SCZîmpotriva acestei hotărâri a fost respins prin decizia civilă nr. 237A/pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia a V-a civilă în dosarul nr., iar recursul declarat de aceasta a fost respins prin decizia civilă nr. 2122/pronunţată de Curtea de apel Bucureşti (filele 200-219 din dosarul de fond, vol. VII), marca  (depozit M 2010 00116) rămânând înregistrată pentru clasa 45 de servicii conform clasificării de la Nisa.

Potrivit unei jurisprudenţe constante, aprecierea similitudinii dintre două mărci nu se poate limita la luarea în considerare numai a unei componente a unei mărci complexe și la compararea acesteia cu o altă marcă. Dimpotrivă, comparația trebuie să se facă prin examinarea mărcilor în cauză, apreciată fiecare ca întreg, ceea ce nu exclude faptul că impresia de ansamblu produsă în memoria publicului relevant de o marcă complexă poate să fie dominată, în anumite împrejurări, de una sau de mai multe dintre componentele sale (Hotărârea Curții din 12 iunie 2007, OAPI/S, C 334/05 P, par. 41). Aprecierea similitudinii se va putea face exclusiv pe baza elementului dominant numai dacă toate celelalte componente ale mărcii sunt neglijabile (Hotărârea Curții OAPI/Shaker, citată anterior, par. 42, și Hotărârea Curții din 20 septembrie 2007, Nestlé/OAPI, C 193/06 P, par. 42). Această situație s ar putea regăsi în special atunci când această componentă poate domina prin ea însăși imaginea mărcii respective, pe care publicul relevant o păstrează în memorie, astfel încât toate celelalte componente ale mărcii sunt neglijabile în impresia de ansamblu produsă de aceasta (Hotărârea Nestlé/OAPI, par. 43).

Potrivit unei jurisprudenţe de asemenea constante, aprecierea gobală a riscului de confuzie trebuie să se întemeieze, în ceea ce priveşte similitudinea vizuală, fontică sau conceptuală dintre semnele în conflict, pe impresia de ansamblu produsă de acestea, ţinând cont în special de elementele lor distintive şi dominante. Percepţia asupra mărcilor pe care o are consumatorul mediu al produselor sau serviciilor în cauză joacă un rol determinant în aprecierea globală a riscului amintit. În această privinţă, consumatorul mediu percepe o marcă în mod normal ca pe un tot şi nu face o examinare a diferitelor detalii ale acesteia (Hotărârea Curţii din 12 iunie 2007, OAPI/Shaker, C-334/05 P, par. 35, şi Hotărârea Tribunalului din 15.01.2013, T-237/11, Lidl Stiftung&Co. KG/OAPI, Lactimilk SA, par. 92).

Reţinând principiul conform căruia o marcă este percepută de consumatorul mediu ca un tot unitar, Curtea urmează să determine impresia de ansamblu pe care o produce fiecare dintre semnele în litigiu şi să efectueze o apreciere globală asupra similitudinii dintre acestea.

În speţă, mărcile intimatei-reclamante MC 000370486, MC 004182961 şi MI 0966520 sunt mărci verbale, având ca unic element cuvântul ZEBRA, scris cu caractere mari.

Celelalte mărci ale intimatei-reclamante, MC 000370387, MC 004183422 şi MI 0966784 sunt mărci figurative, având ca unic element reprezentarea grafică a unui cap de zebră, iar MC 004634614 este de asemenea figurativă, având ca unic element reprezentarea grafică a unor dungi albe şi negre.

Marca contestată este combinată şi constă într-un pătrat negru în interiorul căruia este prezentă central forma stilizată a unui cap de zebră sun care este plasat elementul verbal SCZ scris cu caractere mari, în două culori, elementul ZEBRA cu alb şi elementul PAY cu galben, sub acest ansamblu fiind situat elementul verbal "simplu şi rapid" scris cu caractere mici.

Apelanta-pârâtă contestă stabilirea elementelor dominante ale mărcii în litigiu, arătând că elementul central al mărcii pe care a înregistrat-o nu este capul de zebră, ci un cod de bare, pentru două argumente: (1) în marca apelantei-pârâte, imaginea capului de zebră este stilizată, fiind formată din linii de culoare albă care sunt trasate pe un fond negru, fapt ce aminteşte de un cod de bare; şi (2) nu se poate distinge dacă este vorba de un cap de zebră sau de alt animal, deoarece imaginea capului de zebră folosită de pârâtă este stilizată, bidimensională, pe când cea din mărcile reclamantei este una tridimensională, ca de desen animat.

În această privinţă, Curtea va aplica jurisprudenţa potrivit căreia, pentru a aprecia caracterul dominant al uneia sau mai multor componente determinante ale unei mărci complexe, trebuie să se ia în considerare în special calităţile intrinseci ale fiecăreia dintre aceste componente, comparându-le cu calităţile celorlalte componente. În plus şi în mod accesoriu, poate fi luată în considerare poziţia relativă a diferitelor componente în configuraţia mărcii complexe (Hotărârea Tribunalului din 23 octombrie 2002, Matratzen Concord/OAPI - Hukla Germany (MATRATZEN), T-6/01, par. 35, Hotărârea Tribunalului din 23 noiembrie 2010, Codorniu Napa/OAPI - Bodegas Ontanon (RTESA NAPA VALLEY), T-35/08, par. 35, şi Hotărârea TRibunalului din 20 mai 2014, Argo Group International Holdings Ltd/OAPI - Arisa Assurances SA (ARISA ASSURANCES SA), T-247/12, par. 35).

Aplicând această jurisprudenţă, nu se poate accepta susţinerea apelantei conform căreia elementul dominant este codul de bare, deoarece liniile de culoare albă trasate pe fondul negru amintesc de imaginea unui cap de zebră, cu atât mai mult cu cât cuvântul ZEBRA este scris cu caractere mari de aceeaşi culoare cu a dungilor (alb pe fondul negru) sub această imagine, iar pe de altă parte, nici măcar apelanta nu a indicat forma capului cărui alt animal ar fi sugerată de acest ansamblu de dungi.

Cu privire la similitudinea vizuală, apelanta-pârâtă solicită să se constate că există diferenţe între marca sa şi mărcile anterioare ale intimatei-reclamante, astfel: desenul diferit al capului de zebră, pătratul în care este înscris acest desen, culorile, cuvântul SCZ.

În primul rând, este de menţionat faptul că elementul verbal ZEBRA, scris cu caractere mari, respectiv mărcile verbale MC 000370486, MC 004182961 şi MI 0966520 aparţinând intimatei-reclamante, este preluat în mod identic în marca apelantei-pârâte.

Faptul că elementul verbal al mărcii apelantei este SCZ nu contrazice această constatare, deoarece particula PAY se distinge de cuvântul ZEBRA prin aceea că este scris cu culoare galbenă, fapt care reprezintă o indicaţie că acesta este doar alipit elementului ZEBRA.

În al doilea rând, este de menţionat faptul că elementul figurativ constând în reprezentarea grafică a capului de zebră, respectiv mărcile MC 000370387, MC 004183422 şi MI 0966784, este preluat în mod similar în marca apelantei-pârâte.

Desenul diferit al capului de zebră nu poate fi considerat ca dominând impresia de ansamblu a mărcii în litigiu, deoarece reprezintă doar o grafie destinată să pună în valoare imaginea capului de zebră, astfel că acest aspect subliniat de către apelantă în cadrul motivelor de apel va fi perceput de publicul relevant ca un element lipsit de semnificaţie, căruia îi va rămâne în memorie reprezentarea unui cap de zebră, iar nu modul de desenare al acestuia.

Sloganul "simplu şi rapid" a fost identificat în mod corect de prima instanţă de fond ca fiind o indicaţie care este percepută ca o descriere a calităţii serviciilor oferite de apelanta-pârâtă, iar din punct de vedere vizual are un caracter secundar, fiind reprodus cu caractere mai mici şi situat sub pătratul negru în interiorul căruia se află elementele analizate în cele ce preced.

Nici pătratul negru nu constituie un element suficient pentru a diferenţia din punct de vedere vizual semnele în conflict, el fiind perceput de consumator ca un element destinat să pună în evidenţă dungile albe din care este reprezentat capul de zebră precum şi elementele verbale din interiorul său.

O marcă complexă, compusă atât din elemente verbale cât şi din elemente figurative, nu poate fi considerată similară cu o altă marcă, identică sau prezentând o similitudine cu una din componentele mărcii complexe, decât dacă aceasta constituie elementul dominant în impresia de ansamblu produsă de marca complexă. Această situaţie se regăseşte atunci când această componentă este susceptibilă de a domina singură imaginea acestei mărci pe care publicul relevant o păstrează în memorie, astfel încât toate celelalte componente ale mărcii sunt neglijabile în impresia de ansamblu produsă de aceasta (Hotărârea Matratzen, citată mai sus, Hotărârea TRibunalului din 9 septembrie 2008, Honda Motor Europe Ltd/OAPI - Seat SA, T-363/06, par. 25).

Or, în baza analizei de mai sus, rezultă că - datorită preluării identice a elementului verbal ZEBRA şi preluării similare a elementului figurativ constând în reprezentarea grafică a capului de zebră, şi datorită caracterului negkijabil al celorlalte elemente în impresia de ansamblul a mărcii analizate - la nivel vizual, aceste două elemene comune şi predominante produc în mintea consumatorului mediu o impresie vizuală globală de o similitudine ridicată, semnul „SCZ simplu şi rapid" reproducând cu o precizie destul de ridicată impresia vizuală transmisă de mărcile anterioare ale intimatei-reclamante ZEBRA şi reprezentarea grafică a unui cap de zebră, în sensul în care reproduc esenţa mesajului vizual transmis publicului ţintă.

Cu privire la similitudinea fonetică, apelanta-pârâtă susţine că tribunalul nu a luat în considerare particula PAY ca un element de diferenţiere a mărcii sale faţă de mărcile anterioare şi că aceasta nu reprezintă doar o indicaţie sau explicaţie a intermedierilor de plăţi cu ajutorul terminalelor de plată, şi nici logo-ul "simplu şi rapid".

Curtea reţine, la fel ca în precedent, că elementul verbal ZEBRA, scris cu caractere mari, respectiv mărcile verbale MC 000370486, MC 004182961 şi MI 0966520 aparţinând intimatei-reclamante, este preluat în mod identic în marca apelantei-pârâte.

Mai reţine că acest element verbal îşi păstrează caracterul dominant în marca apelantei-pârâte.

Particula PAY este un termen descriptiv pentru serviciile de intermediere de plăţi prin intermediul terminalelor de plată puse la dispoziţia publicului de către apelanta-pârâtă, astfel că este un element neglijabil în impresia de ansamblu a mărcii analizate.

De asemenea, logo-ul "simplu şi rapid" va fi perceput de publicul relevant ca un simplu calificativ al serviciilor oferite de apelanta-pârâtă.

Prin urmare, mărcile în conflict sunt similare datorită prezenţei termenului comun ZEBRA şi sunt diferite datorită prezenţei elementelor PAY şi "simplu şi rapid".

Însă, aplicând jurisprudenţa conform căreia consumatorul, în general, reţine mai mult partea de început a unui semn decât partea finală, Curtea constată existenţa unei similitudini importante între semnele în conflict, sub aspect fonetic.

Cu privire la similitudinea conceptuală, apelanta-pârâtă susţine că marca sa transmite ideea codului de bare, pe când mărcile anterioare aparţinând intimatei-reclamante, conceptual, s-au construit în jurul capului de zebră.

Curtea constată că între semnele în conflict nu există nicio diferenţă conceptuală, marca apelantei-pârâte preluând fidel în conţinutul său ideea transmisă de mărcile anterioare.

Nu este contradictorie argumentarea tribunalului de la acest punct, critica apelantei fiind nefondată. În mod corect s-a reţinut că semnul pentru care au fost înregistrate mărcile intimatei-reclamante, capul de zebră şi denumirea acestui animal, nu este unul fantezist, în raport de produsele şi serviciile protejate de marcă - imprimante pentru etichete, software pentru citirea codurilor de bare, maşini de etichetare, maşini de imprimat coduri de bare, software care să permită unui calculator să imprime şi/sau să citească coduri de bare, etc. - deoarece dungile acestui animal fac trimitere la codurile de bare.

Legătura conceptuală dintre semnele în conflict este dată de preluarea fidelă în conţinutul semnului incriminat a ideii codului de bare ce este sugerată de mărcile intimatei-reclamante, deci chiar a conceptului ZEBRA, concept care se regăseşte, chiar mai pronunţat, în marca a cărei nulitate se solicită, atât timp cât desenul reprezentând capul de zebră face trimitere directă la ideea codului de bare, aşa cum în mod corect a reţinut tribunalul.

Specificul cauzei de faţă constă în aceea că în componenţa semnului incriminat intră, pe lângă preluarea identică a cuvântului ZEBRA ce constituie unicul element verbal al trei dintre mărcile intimatei-reclamate şi preluarea similară a capului de zebră ce constituie unicul element figurativ al altor trei dintre mărcile intimatei-reclamantei - şi alte elemente: particula „PAY”, logo-ul "simplu şi rapid" şi pătratul negru, cu privire la care Curtea are de analizat dacă formează - împreună cu celelalte elemente ale semnului incriminat - o unitate cu un sens diferit conceptual de sensul elementelor mărcilor opuse (Hotărârea din 8 mai 2014, C 591/12 P, Bimbo/OAPI-Panrico SA, punctele 24-27).

Or, aşa cum a arătat chiar apelanta-pârâtă prin motivele de apel, ideea transmisă de marca sa este aceea a codulului de bare, ideea ce este transmisă şi de semnul opus, motiv pentru care Curtea consideră că publicul relevant nu-i va atribui o semnificaţie diferită de sensul conceptual al mărcilor intimatei-reclamante.

Prin urmare, Curtea constată că impresia de ansamblu a semnelor în conflict conduce la concluzia identităţii pe plan conceptual.

C. condiţia privind existenta identității sau similarităţii între produsele/serviciile protejate de mărcile anterioare şi produsele/serviciile pe care le desemnează marca cu privire la care se solicită anularea înregistrării;

Potrivit unei jurisprudenţe constante, pentru a aprecia similitudinea dintre produsele sau serviciile în cauză, trebuie să se ia în considerare toți factorii pertinenți care caracterizează raportul dintre aceste produse sau servicii, respectivii factori incluzând, în special, natura, destinația, utilizarea acestora, precum și caracterul lor concurent sau complementar (Hotărârea Canon, par. 23 şi Hotărârea Tribunalului din 11 iulie 2007, în cauza T 443/05, El Corte Inglés, SA împotriva OAPI şi Juan Bolaños Sabri, par. 37). Se poate ține seama și de alți factori precum, de exemplu, canalele de distribuție pentru produsele respective (Hotărârea Tribunalului din 21 aprilie 2005, Ampafrance/OAPI – Johnson & Johnson (monBeBé), T 164/03, par. 53).

Apelanta-pârâtă solicită să se constate că în mod greşit prima instanţă de fond a constatat că există similaritate între produsele din clasa 9 pentru care este înregistrată marca acesteia şi produsele din clasa 9 pentru care sunt înregistrate mărcile anterioare ale intimatei-reclamante.

Apartenenţa produselor la aceeaşi clasă de produse sau servicii a Clasificării de la Nisa nu este un indiciu exclusiv în sensul stabilirii existenţei similarităţii semnelor, astfel încât Curtea va proceda la compararea produselor şi serviciilor în cauză prin prisma criteriilor dezvoltate în jurisprudenţă.

Tribunalul a reţinut că punctul de reper este consumatorul profesionist, aspect necontestat în cauză de niciuna dintre părţi.

Produsele şi serviciile pentru care sunt înregistrate mărcile intimatei-reclamante sunt enunţate în cele ce preced (la lit. A).

Apelanta-pârâtă a înregistrat marca în litigiu pentru întreaga clasa 9 de produse - Aparate şi instrumente ştiinţifice, nautice, geodezice, fotografice, cinematografice, optice, de cântărire, de măsurare, de semnalizare, de control (verificare), de siguranţă (salvare) şi didactice; aparate şi instrumente pentru conducerea, distribuirea, transformarea, acumularea, reglarea sau comanda curentului electric; aparate pentru înregistrarea, transmiterea, reproducerea sunetelor sau imaginilor; suporţi de înregistrare magnetici, discuri acustice; distribuitoare automate şi mecanisme pentru aparate cu preplată; case înregistratoare, maşini de calculat, echipament pentru tratarea informaţiei şi calculatoare; extinctoare.

Critica apelantei-pârâte este în sensul că nu există similaritate între produsele vizate de mărcile în conflict deoarece consumatorul profesionist, respectiv o companie mică ce achiziţionează imprimante de etichete de la reclamantă, nu va fi pus în situaţia de a achiziţiona un astfel de produs de la pârâtă.

Curtea reţine că segmentul de consumatori al produselor vizate de mărcile în conflict este acelaşi, respectiv consumatorul interesat de produse din clasa 9, în special aparate şi instrumente electronice, aparate şi maşini de printat, accesorii, consumabile, hardware şi software de calculator, softaware pentru permiterea unui calculator să imprime sau să citească coduri de bare, că aceste produse sunt comercializate prin acelaşi tip de unităţi, astfel că mărcile ce acoperă produsele înregistrate de ambele părţi se situează pe aceeaşi piaţă.

A doua critică de la acest punct, conform căreia apelanta-pârâtă nu vinde produse, ci oferă servicii de intermediere a plăţilor prin reţeaua sa de terminale de plată, este nefondată, deoarece Curtea evaluează raportul dintre produsele vizate de mărcile în litigiu din perspectiva criteriilor enunţate mai sus, iar nu obiectul de activitate al pârâtei.

În ceea ce priveşte serviciile din clasa 36, critica apelantei-pârâte este în sensul că a înregistrat marca pentru această clasă deoarece activitatea sa constă în intermedierea de plăţi prin reţeaua sa de terminale de plată, iar consumatorul persoană fizică care efectuează plăţi la terminale, achită facturi, achiziţionează diverse produse, de ex. cartele prepaid, programe antivirus sau bilete de spectacole sau de călătorie, nu va crede că există o legătură de afaceri cu societatea reclamantei.

Curtea constată, aşa cum a reţinut şi tribunalul, faptul că apelanta-pârâtă a vizat la înregistrare clasa 36 de servicii, respectiv: asigurări, afaceri financiare, afaceri monetare, afaceri imobiliare.

Având în vedere faptul că încadrarea produselor și serviciilor potrivit clasificării de la Nisa se efectuează în scopuri exclusiv administrative, rezultă că nu se poate considera că un produs respectiv serviciu este diferit, numai pe motivul că figurează în clase diferite.

De asemenea, potrivit jurisprudenței, produsele sau serviciile complementare sunt cele între care există o strânsă legătură, în sensul că unul este indispensabil sau important pentru utilizarea celuilalt, astfel încât consumatorii pot crede că răspunderea producerii acestora revine aceleiași întreprinderi (Hotărârea SISSI ROSSI, Hotărârea Tribunalului din 1 martie 2005, Sergio Rossi/OAPI – Sissi Rossi,T 169/03, par. 55 şi Hotărârea Tribunalului din 11 iulie 2007, în cauza T 443/05, El Corte Inglés, SA împotriva OAPI şi Juan Bolaños Sabri, par. 48).

În mod corect a reţinut tribunalul existenţa unei relaţii de complementaritate între serviciile de afaceri financiare sau monetare înregistrate de către apelanta-pârâtă şi produsele protejate de mărcile anterioare ale intimatei-reclamante - precum, de ex., software pentru calculator, software pentru permiterea unui calculator să citească sau să imprime coduri de bare, programe de calculator şi manuale pentru utilizări electronice, dispozitive pentru înregistrarea, recepţionarea, stocarea, codificarea, actualizarea sau transmiterea de date, imprimante, circuite integrate, carduri de memorie - deoarece aceste produse se regăsesc în dispozitivele (terminalele) de plată ale apelantei-pârâte.

Având în vedere că apelanta-pârâtă nu a investit instanţa şi cu alte critici cu privire la analiza condiţiei referitoare la compararea produselor/serviciilor vizate de mărci, Curtea constată produsele înregistrate de apelanta-pârâtă sunt similare cu cele protejate de mărcile anterioare ale intimatei-reclamante, iar serviciile vizate de marca apelantei se află în raport de complementaritate cu produsele şi serviciile pentru care sunt înregistrate mărcile anterioare.

D. Condiţia privind existenţa unui risc de confuzie pentru public, incluzând şi riscul de asociere cu mărcile anterioare.

Potrivit unei jurisprudențe constante, constituie risc de confuzie riscul ca publicul să creadă că produsele sau serviciile în cauză provin de la aceeași întreprindere sau de la întreprinderi legate din punct de vedere economic. Potrivit aceleiași jurisprudențe, riscul de confuzie trebuie apreciat în mod global, în funcție de percepția pe care o are publicul relevant asupra semnelor și asupra produselor sau a serviciilor în cauză și ținând seama de toți factorii relevanți din cauză, în special de interdependența dintre similitudinea semnelor și cea a produselor sau a serviciilor desemnate (Hotărârea Tribunalului din 9 iulie 2003, Laboratorios RTB/OAPI − Giorgio Beverly Hills (GIORGIO BEVERLY HILLS), T 162/01, par. 30-33). Astfel, un grad scăzut de similitudine între produsele sau serviciile desemnate poate fi compensat printr un grad ridicat de similitudine între mărci și invers (Hotărârea Curții din 13 septembrie 2007, Il Ponte Finanziaria/OAPI, C 234/06 P, par. 48, și Hotărârea Tribunalului din 23 octombrie 2002, Matratzen Concord/OAPI – Hukla Germany (MATRATZEN), T 6/01, par. 25).

În plus, riscul de confuzie este cu atât mai ridicat cu cât caracterul distinctiv al mărcii anterioare se dovedește a fi important. Astfel, mărcile care au un caracter distinctiv ridicat, fie intrinsec, fie datorită faptului că sunt cunoscute pe piață, se bucură de o protecție mai extinsă decât cele al căror caracter distinctiv este mai redus. Caracterul distinctiv al mărcii anterioare și în special renumele acesteia trebuie luate în considerare, așadar, pentru a aprecia dacă există un risc de confuzie (Hotărârea Curții din 17 aprilie 2008, Ferrero Deutschland/OAPI, C 108/07 P, par. 32 și 33, Hotărârea Tribunalului din 28 octombrie 2010, Farmeco/OAPI – Allergan (BOTUMAX), T 131/09, parr. 67, şi Hotărârea Tribunalului din 9 aprilie 2014, în cauza T 623/11, Pico Food GmbH împotriva OAPI şi Bogumił Sobieraj, par. 28-31).

În mod corect tribunalul a reţinut faptul că mărcile anterioare aparţinând intimatei-reclamante se bucură de o distinctivitate dobândită ridicată, aceasta reuşind să probeze prin înscrisurile administrate în cauză faptul că publicul consumator desemnează produsele protejate de aceste mărci cu numele de ZEBRA, precum şi faptul că şi-a protejat şi promovat mărcile pe teritoriul Uniunii Europene. De asemenea, prin probele referitoare la durata şi întinderea utilizării acestor mărci în România şi pe teritoriul Uniunii Europene şi cele referitoare la durata şi întinderea publicităţii făcute în scopul promovării mărcilor sale, intimata-reclamantă a reuşit să probeze un grad ridicat de cunoaştere a mărcilor ZEBRA pe piaţa românească, de către segmentul de public vizat.

Faţă de considerentele expuse în cele ce preced, în care instanţa a reţinut o impresie vizuală globală de o similitudine ridicată, existenţa unei similitudini importante între semnele în conflict sub aspect fonetic şi identitate pe plan conceptual, precum şi faptul că produsele vizate de marca contestată sunt similare cu cele protejate de mărcile anterioare ale intimatei-reclamante, iar serviciile vizate de marca contestată se află în raport de complementaritate cu produsele şi serviciile pentru care sunt înregistrate mărcile anterioare, Curtea constată că există riscul de confuzie.

Se aduce atingere funcţiei de indicare a originii atunci când folosirea semnului (incriminat) nu permite sau permite numai cu dificultate consumatorului să afle dacă produsele sau serviciile vizate provin de la titularul mărcii sau de la un terţ.

În temeiul consideraţiilor expuse mai sus, Curtea constată că se aduce atingere funcţiei esenţiale a mărcii ZEBRA, şi anume aceea de a garata consumatorului provenienţa produselor sau serviciilor, deoarece este posibil ca consumatorul să se înşele cu privire la originea produselor sau serviciilor oferite de marca contestată şi să considere că acestea provin de la intimata-reclamantă Zih Corp sau de la o societate legată economic de aceasta.

Pentru aceste considerente, în conformitate cu dispoziţiile art. 480 alin. 1 C.pr.civ., Curtea va respinge apelul declarat de apelanta-pârâtă, ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare