Plăți

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:

Prin acţiunea civilă formulată şi înregistrată pe rolul judecătoriei Agnita la data de 07.03.2012 sub număr dosar 267/174/2012, reclamantul … a chemat în judecată pe pârâtul …., solicitând ca în urma administrării şi evaluării probelor, să se pronunţe o hotărâre judecătorească prin care să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 1054 lei, reprezentând taxa datorată conform convenţiei pentru păstorirea şi tratamentul celor 62 oi în cursul anului 2011, sumă ce urmează a fi actualizată cu rata inflaţiei până la data plăţii; cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a acţiunii, reclamantul a arătat că între acesta şi comitetul zoopastoral din cadrul Primăriei Brădeni s-a încheiat la data de 15.03.2011 un contract, prin care reclamantul se obliga să preia, alături de animalele sale, şi animalele cetăţenilor din localitatea Retiş, spre a le păstori şi îngriji pe parcursul anului 2011, urmând a fi predate ulterior proprietarilor la data de 15.12.2011. Obligaţia reclamantului era aceea de a păstori animalele şi a le efectua tratamentele, şi a da fiecărui proprietar câte 8 kg de caş şi 1 kg urdă pentru fiecare oaie. Obligaţia deţinătorilor de oi era aceea de a plăti suma de 17 lei pentru fiecare oaie (15 lei simbria şi 2 lei tratamentul). Suma de 2 lei/oaie pentru tratament nu a fost trecută în contract, însă a fost convenită ulterior cu toţi deţinătorii de animale, inclusiv cu pârâtul.

Reclamantul şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite prin contract, însă la data de 15.12.2011  când a predat oile pârâtului, acesta din urmă nu i-a plătit suma restantă, comunicând reclamantului că îi va plăti în 2-3 zile. Deşi l-a notificat în acest sens, pârâtul nu i-a achitat nici până în prezent suma datorată.

În drept, reclamantul a invocat prev. 969, art. 1073 C.civ., art. 274 C.pr.civ.

Prezenta acţiune civilă a fost legal timbrată.

În probaţiune, reclamantul a solicitat administrarea probei cu interogatoriul pârâtului, înscrisuri, martori.

Ataşat cererii, reclamantul a depus la dosar, în xerocopie, contractul încheiat la data de 15.03.2011 sub nr. 267/22.03.2011 (f.12), notificarea adresată pârâtului (f.13). A mai depus la dosar reclamantul xerocopia facturii 50771/19.10.2011 în valoare de 219,70 lei – reprezentând tratamentul turmei de oi (f.24), listă reprezentând contravaloarea unei „mâncări” – 17 lei (f.25).

Legal citat, pârâtul nu a formulat întâmpinare, dar s-a prezentat la primul termen de judecată, când instanţa, în conformitate cu prev. art. 118 alin. 3 C.pr.civ., i-a pus în vedere să arate excepţiile, dovezile şi toate mijloacele sale de apărare.

Pârâtul a arătat că într-adevăr, prin înţelegerea încheiată, avea obligaţia de a achita reclamantului 15 lei/oaie – taxă de pază, şi o „mâncare la 2 oi”; în ce priveşte cei 2 lei despre care a făcut referire reclamantul, pârâtul a arătat că nu există nici o înţelegere, şi nici în contract nu se menţionează această obligaţie în sarcina lui. A mai arătat pârâtul că nu înţelege să plătească reclamantului suma de bani datorată, atâta vreme cât nici reclamantul nu i-a dat integral cantitatea de brânză aferentă.

Instanţa a încuviinţat, în temeiul art. 167 C.pr.civ., atât pentru reclamant, cât şi pentru pârât – proba cu înscrisuri şi testimonială.

Martorii încuviinţaţi reclamantului au fost audiaţi la termenul de judecată din data de 02.05.2012: …. (f.22), …. (însuşit şi de către pârât – f.23).

La acelaşi termen, reclamantul a declarat că renunţă la pretenţiile formulate cu privire la plata „băii” oilor (tratament), dar solicită obligarea pârâtului la plata „mâncării pentru 2 oi”. Raportat la poziţia părţilor, instanţa a revenit asupra probei testimoniale încuviinţată pârâtului cu privire la martorii …. şi …., şi implicit a respins cererea de înlocuire a martorului …. cu martorul …...

Faţă de precizarea cererii, prin care reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata „mâncării la 2 oi”, pârâtul a depus la dosar un înscris emis de Primăria Brădeni sub nr. 955/24.05.2012 (f.30) din care rezultă ce presupune această obligaţie – cu privire la cuantumul valorii. Ambele părţi au fost de acord, în cadrul şedinţei de judecată din data de 30.05.2012 că valoarea unei „mâncări la 2 oi” se ridică la valoarea de 9,5 lei. Reclamantul a arătat instanţei că pârâtul i-a achitat plata a 10 „mâncări la 2 oi”, solicitând obligarea acestuia la plata diferenţei aferente celor 62 de oi, respectiv „mâncarea la două oi”. Pârâtul a arătat că cererea reclamantului este justificată.

În cadrul aceleiaşi şedinţe de judecată, pârâtul a depus la dosar un înscris calificat de instanţă ca fiind cerere reconvenţională.

Prin cererea reconvenţională, pârâtul – reclamant reconvenţional ….. a solicitat instanţei a dispune obligarea reclamantului – pârât reconvenţional ….. la plata sumei totale de 3084 lei – reprezentând contravaloarea a 2 oi şi un cârlan (1000 lei), 120 kg brânză (1800 lei), 23 kg urdă (184 lei) şi adusul leselor (100 lei).

Acordând cuvântul reclamantului – pârât reconvenţional …., în conformitate cu prev. art. 119, 120 C.pr.civ., acesta a declarat că este de acord ca cererea reconvenţională să se judece o dată cu cererea principală.

Având în vedere prev. art. 120 alin. 2 C.pr.civ., găsind cererea principală în stare de judecată, instanţa a dispus disjungerea cererii reconvenţionale formulate de pârâtul – reclamant reconvenţional …, şi formarea unui nou dosar cu termen de judecată la data de 20.06.2012.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

În baza contractului încheiat sub nr. 267 la data de 22.03.2011 cu reprezentanţii Primăriei Brădeni – comitetul zoopastoral (f.12), reclamantul – pârât reconvenţional …s-a obligat, printre altele, să păstorească oile locuitorilor localităţii, în sensul de a le supraveghea pe perioada 20.04.2011 – 15.12.2011 la păşune, şi de a da proprietarilor animalelor 8 kg caş şi 1 kg urdă pentru fiecare oaie. De asemenea, s-a convenit conform contractului ca proprietarii oilor să plătească reclamantului pârât reconvenţional o taxă de 15 lei/cap oaie şi „una mâncare la 2 oi”.

Potrivit declaraţiei martorului Silaghi Lucian (f.22) audiat în cauză, precum şi poziţiei finale a părţilor, pârâtul – reclamant reconvenţional a predat în mai multe rânduri reclamantului pârât reconvenţional, un total de 62 de oi: mai întâi 28 de oi cu lapte, apoi 22 de oi sterpe şi 12 oi care au fătat fiecare câte un miel. Cei 12 miei pârâtul le-a luat înapoi la data de 05.05.2011.

Prin prezenta acţiune reclamantul a solicitat iniţial obligarea pârâtului  la plata sumei de 1054 lei (actualizată cu rata inflaţiei), reprezentând taxa datorată pentru păstorirea şi tratamentul celor 62 oi în cursul anului 2011, câte 17 lei pentru fiecare oaie, din care: 15 lei/oaie conform contractului, iar 2 lei/oaie pentru tratament, respectiv „îmbăiat”.

Ulterior, la termenele de judecată din data de 02.05.2012, respectiv 30.05.2012, reclamantul pârât reconvenţional şi-a modificat cererea, în sensul că a solicitat obligarea pârâtului la plata taxei de 15 lei/oaie corespunzătoare pentru cele 62 de oi,  şi contravaloarea a 21 „mâncări la 2 oi”. Pârâtul reclamant reconvenţional, fără a se opune modificării cererii, a declarat că recunoaşte că datorează taxa de 15 lei/oaie pentru cele 62 oi, solicitată de reclamant, cât şi „mâncarea la 2 oi” pentru 42 de oi, întrucât pentru 20 de oi a achitat-o reclamantului.

A mai arătat pârâtul reclamant reconvenţional că nu a achitat integral suma de bani datorată reclamantului pârât reconvenţional, întrucât nici acesta nu i-a predat în luna decembrie 2011 toate oile şi toată brânza - conform contractului încheiat, potrivit căruia reclamantul avea obligaţia de a da proprietarilor animalelor 8 kg caş şi 1 kg urdă pentru fiecare oaie.

La data de 24.05.2012, pârâtul reclamant reconvenţional a formulat cerere reconvenţională prin care a solicitat instanţei a dispune obligarea reclamantului – pârât reconvenţional …. la plata sumei totale de 3084 lei – reprezentând contravaloarea a 2 oi şi un cârlan (1000 lei), 120 kg brânză (1800 lei), 23 kg urdă (184 lei) şi adusul leselor (100 lei). Reclamantul nu s-a opus primirii cererii.

Acţiunea civilă iniţială formulată de reclamantul pârât reconvenţional Rusu Constantin, aflându-se în stare de judecată, la termenul de judecată din data de 30.05.2012 instanţa a dispus disjungerea cererii reconvenţionale cu formarea unui nou dosar cu termen la 20.06.2012.

Ţinând seama de această stare de fapt, instanţa urmează a avea în vedere prev. art. 969 C.civ. din 1864 raportat la art. 6 alin. 2 C.civ., convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante.  Deşi pârâtul reclamant reconvenţional nu a semnat contractul nr. 267/22.03.2011 aflat în xerocopie la fila 12 dosar, se observă că acesta, necontestând înscrisul, şi-a asumat implicit obligaţiile stipulate, prin reprezentanţii comunităţii – primar şi viceprimar.

Faţă de probele dosarului, de poziţia de recunoaştere a pârâtului – reclamant reconvenţional, instanţa va admite cererea civilă formulată de reclamantul pârât reconvenţional …. şi va dispune obligarea pârâtului reclamant reconvenţional …. la plata în favoarea reclamantului a sumei de 930 lei – reprezentând taxa de 15 lei/oaie aferentă celor 62 de oi predate acestuia conform contractului sus menţionat.

Totodată, va obliga pârâtul la plata în favoarea reclamantului a sumei de 199,50 lei (21 mâncări x 9,5 lei)– reprezentând „mâncarea la 2 oi”, pentru restul de 42 de oi. Se constată, astfel cum a recunoscut şi reclamantul, că pârâtul i-a achitat „mâncarea la 2 oi” pentru 20 de oi. În ce priveşte cuantumul contravalorii unei „mâncări la 2 oi”, părţile au fost de acord cu calcularea acestuia raportat la menţiunile din adresa emisă de Primăria Brădeni sub nr. 995/24.05.2012 depusă la dosar de pârât (f.30), potrivit căreia obligaţia de „o mânare la 2 oi” înseamnă 4-5 ouă, 1 kg mălai şi 300 gr. slănină. De asemenea, părţile au fost de acord în ce priveşte preţul pieţei pentru aceste produse: 2,5 lei pentru ouă, 2,5 lei pentru mălai şi 4,5 lei pentru slănină (total 9,5 lei).

În consecinţă, instanţa va obliga pârâtul reclamant reconvenţional … la plata în favoarea reclamantului pârât reconvenţional ….., a sumei totale de 1129,5 lei (930 lei + 199,5 lei), cu titlul de pretenţii; suma urmează a fi actualizată cu rata inflaţiei începând cu data de 07.03.2012 (data introducerii cererii la instanţă) până la data plăţii efective, conform art. 1082 C.civ. din 1864.

În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.civ., întrucât a căzut în pretenţii, va obliga pârâtul – reclamant reconvenţional la plata, în favoarea reclamantului – pârât reconvenţional a sumei de 104,36 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare (taxă timbru - 101,36 lei, şi timbrul judiciar - 3 lei); se observă că pârâtul reclamant reconvenţional a fost pus în întârziere prin notificarea aflată în xerocopia la dosar la fila 13.

Domenii speta

Spete similare