Minori şi familie - plasament

DOSAR NR………….

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A IV-A CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. ……….

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE ……….

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE: DIT

GREFIER:  DGL

Din partea Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a participat procuror CR.

Pe rol se află soluţionarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta ..........în contradictoriu cu pârâta .......... şi intervenienţii forţat .........., având ca obiect plasament.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de .........., fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentinţă, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunţarea la datele de .........., când a pronunţat următoarea sentinţă:

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele :

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti sub nr. .........., la data de ..........(data poştei), reclamanta ..........a solicitat, în contradictoriu cu pârâta .........., ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtei la stabilirea unei legături personale cu minorul ..........; obligarea pârâtei la instituirea plasamentului familial al copilului către reclamantă, ca măsură de protecţie specială şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. 

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a solicitat pârâtei, prin cererile înregistrate sub numerele ..........şi .........., stabilirea legăturilor personale cu minorul .......... şi încredinţarea către reclamantă în plasament familial a aceluiași minor.

Autoritatea pârâtă nu a înțeles să dea un curs pozitiv solicitărilor sale, deşi, îndeplineşte toate condiţiile obiective şi subiective prevăzute de lege.

Astfel, art. 14 din Legea 272/2004 dispune următoarele: „Copilul are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legături de ataşament.

Copilul are dreptul de a-şi cunoaşte rudele şi de a întreține relaţii personale cu acestea, precum şi cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior.

Părinţii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relaţiile personale ale acestuia cu bunicii, fraţii şi surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie, decât în cazurile în care instanţa decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natura a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului”.

In cazul de faţă, aşa cum a probat in fata autorităţii parate şi cum va dovedi şi în faţa instanţei de judecată, interesul superior al copilului este acela de a rămâne în legătură cu persoanele care i-au oferit afecţiune şi un trai decent.

Minorul a fost încredinţat in plasament familial familiei ........... Fiind prietenă de familie, a ajutat in toate demersurile pentru ca acest copil sa le fie încredințat în plasament, în vederea adopţiei.

După ce copilul a intrat in sânul familiei, a fost omniprezenta în viaţa acestuia.

A ajutat familia .......... atât cu resurse financiare, cât şi cu aportul reclamantei în creşterea şi educarea copilului.

Astfel, din fondurile reclamantei a organizat împreună cu familia excursii la munte, culminând prin a cumpăra bilete de avion pentru Israel, urmând a pleca în luna decembrie; a fost prezenta in viața copilului atât la grădiniţa cat si in raporturile de familie.

In timp, simţind afecţiunea pe care i-o poartă, a dezvoltat o legătura puternică.

A ajutat aceasta familie si prin prisma experienţei sale în creșterea si educarea copiilor, fiind mama a cinci copii.

Mai mult, interacționând cu copilul, a putut observa ca acesta fusese abuzat in anterior.

Ulterior, acest copil a fost refuzat de familia .........., fiind dat din nou, în grija .......... Sectorul 2.

A intervenit in acest moment pentru a solicita păstrarea legăturii cu minorul si pentru a i se acorda şansa de a-i oferi un trai compatibil cu nevoile sale.

A îndeplinit toate condiţiile de eligibilitate în vederea plasamentului, are o probitate morala ireproşabila si resurse financiare mai mult decât îndestulătoare.

Prin urmare, interesul superior al copilului este sa fie alături de persoane care îl iubesc si îi pot oferi toata grija necesara dezvoltării sale armonioase.

Principiul interesului superior al copilului este consacrat, in premiera pentru dreptul intern românesc, prin dispoziţia articolului 2 al Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, alături de alte principii fundamentale în materie. Norma amintita prevede ca „prezenta lege, orice alte reglementari adoptate în domeniul respectării şi promovării drepturilor copilului, precum şi orice act juridic emis sau după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului. Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătura cu drepturile şi obligaţiile ce revin părinţilor copilului, altor reprezentanţi legali ai săi, precum şi oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal. Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice şi organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti”.

Legea 272/2004 consacra un capitol întreg, al III-lea, protecţiei speciale a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinţilor. Legea prevede pentru astfel de ipoteza, instituirea unui plan individualizat de protecţie (art. 54) al cărui obiectiv prioritar ii reprezintă reintegrarea copilului in familia sa şi numai daca aceasta nu e posibila sau nu răspunde interesului superior al copilului, se va lua fata de acesta una dintre masurile de protecţie speciala consacrate in lege: plasamentul, plasamentul in regim de urgenta şi supravegherea specializata.

Plasamentul copilului in familia extinsa sau într-un serviciu de tip rezidenţial se va dispune numai in cazul in care nu a putut fi instituita tutela ori nu a putut fi dispus plasamentul la familia extinsa, la un asistent maternal sau la o alta persoana sau familie. Plasamentul copilului in regim de urgenta se instituie numai cu privire la minorul abuzat sau neglijat, precum şi daca acesta a fost găsit abandonat in unităţi sanitare (art.64).

Recenzia practicii judiciare in aceasta materie permite abstragerea unor criterii jurisprudențiale pe care instanţele le au in vedere in activitatea de judecata, criterii care justifica aplicarea masurilor de protecţie speciala fata de copil.

Criteriul copilului abuzat. Plecând de la definiţia legala a abuzului, instanţele pot încadra ca activitate abuziva fata de copil atât acţiuni îndreptate direct asupra copilului (exempli gratia recurgerea, de regula de către tata, la violente fizice sau ameninţări fata de copil, exploatarea economica a acestuia) cât şi acţiuni care, indirect, se răsfrâng asupra copilului, prin simplul fapt ca acesta asista la astfel de acţiuni - exemplul clasic este al copilului care e martor la dispute violente desfăşurate intre părinţii sai - ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. Fiind un criteriu obiectiv, dovedirea abuzului este, in general, lesne de făcut, pe calea audierii copilului abuzat şi, de multe ori, prin constatare medico-legala.

Totuşi, pentru ca instanţa să reţină prezentul criteriu in soluţia pe care o da fata de copilul abuzat, in spiritul legii, consideră că în prezenta cauza poate fi dovedită repetabilitatea, o continuitate a abuzului. De asemenea, in lipsa aplicării unei masuri de protecţie speciala, abuzul va continua.

Criteriul copilului neglijat de familie. Din analiza textului articolului 89 din Legea 272/2004, redat mai sus, rezulta ca aplicarea acestui criteriu nu este condiţionata de stabilirea existentei şi de natura poziţiei subiective a persoanei responsabile cu creşterea şi educarea copilului in cauza, care a neglijat îndeplinirea obligaţiilor legale fata de acesta. Suntem, cu alte cuvinte, in prezenta unui criteriu strict obiectiv, dar, spre deosebire de abuz, pentru reţinerea acestui criteriu de către instanţa in aprecierea interesului superior al copilului este necesara dovedirea următoarelor elemente: starea de pasivitate a ocrotitorului legal al copilului fata de obligaţiile legale in privinţa creşterii, educării, supravegherii sau întreţinerii acestuia, constând in actul propriu-zis de neglijare; urmarea dăunătoare pentru viața, dezvoltarea, integritatea sau, după caz, sănătatea copilului in cauza. Aceasta poate sa constea intr-un rezultat nefast, sau poate fi numai o periclitare, judecând după exprimarea folosita de textul normativ analizat; legătura de cauzalitate dintre faptul omisiunii care constituie neglijenţa şi urmarea dăunătoare subsecventa descrisa.

In cazul de fata, aceasta stare de fapt nu mai trebuie probata, fiind evidenta prin masurile anterioare luate de către .........., si anume plasamentul familial.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 1528 si urm. Noul Cod Civil.

Pârâta ..........a depus la dosar, în temeiul art. 205 din Noul C.proc.civ., întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare in judecată.

În motivare, s-a arătat că înţelege să invoce excepţia de necompetenta materiala, având in vedere obiectul cererii de chemare in judecata ce face referire la „obligarea pârâtei la instituirea plasamentului familial ca măsura de protecţie sociala” pentru minorul .........., potrivit prevederilor Legii nr. 272/2004 republicata; apreciază ca prezenta cauza este de competenta completelor specializate in materie de minori si familie, din cadrul Tribunalului Bucureşti, conform art. 124 din Legea nr. 272/2004.

De asemenea,a  invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active, având in vedere situaţia din prezenta cerere de chemare in judecata, prin care reclamanta solicita plasamentul familial al minorului .........., concluzionând faptul ca numita ..........nu are calitate procesuala activa in aceasta cauza, datorita faptului ca potrivit prevederilor Legii nr. 272/2004, o persoana poate primi in plasament unul sau mai mulţi copii, fie atestându-se ca asistent maternal profesionist, fie solicitând plasament familial, ambele variante doar printr-o evaluare realizata de către ..........de pe raza sectorului in care copilul in cauza îşi are domiciliul, si la propunerea acestei instituţii ce are ca scop ocrotirea intereselor minorilor.

Pârâta a invocat şi excepţia de prematuritate a cererii, motivat de faptul că potrivit prevederilor Legii nr. 272/2004, persoana care doreşte in plasament un copil aflat in sistemul de protecţie al unei .........., trebuie sa se adreseze cu o cerere in acest sens respectivei instituţii. ..........sesizata, efectuează demersurile necesare in urma cărora, printr-o evaluare, stabileşte daca la momentul respectiv, plasamentul unui copil din sistemul de protecţie la o anumita persoana/familie este sau nu benefic pentru acesta. Răspunsul nefavorabil dat de către ..........unei astfel de solicitări, poate fi reevaluat in cazul in care condiţiile ce au fost iniţial evaluate se schimba intre timp.

Pentru aceste considerente, apreciază ca prezenta cererea de chemare in judecata este prematur formulata, mai ales ca la solicitarea formulata de către reclamanta, pârâta a apreciat ca la acel moment plasamentul minorului .......... la reclamanta ..........nu este benefic pentru creşterea si dezvoltarea armonioasa a minorului in cauza.

Totodată, pârâta a invocat excepţia inadmisibilității cererii, considerând prezenta cerere de chemare in judecata ca fiind inadmisibila deoarece aceasta este o cauza ce priveşte un minor, astfel de cauze judecându-se după legi speciale - in speţa, Legea 272/2004. Potrivit Legii nr. 272/2004, o persoana nu se poate adresa direct instanţei de judecata pentru a solicita o măsura de protecţie fata de un copil aflat in sistemul de protecţie, atât timp cat nu a fost evaluata de către ..........unde copilul respectiv se afla instituționalizat, mai ales că la vremea respectivă, in urma unei solicitări prealabile, respectiva instituţie a apreciat nefavorabila creşterii si dezvoltării copilului in cauza, luarea unei astfel de masuri.

Pe fondul cauzei s-a arătat că susţinerile reclamantei sunt nefondate, având în vedere că prin cererea de chemare in judecata formulata, reclamanta susţine ca pârâta „nu a înțeles sa dea un curs pozitiv solicitărilor”.

De fapt, prin răspunsul nr. .........., ....................i-a comunicat reclamantei faptul ca, potrivit rezultatelor obţinute în urma evaluărilor la acea perioada, in răspunsul dat, menționându-se faptul ca „măsura de protecţie instituita pentru copil se reevaluează trimestrial de către reprezentanţii instituţiei, in cazul in care împrejurările care au stat la baza stabilirii acesteia s-au modificat”.

Cu privire la aceasta situaţie, s-a menţionat ca din luna noiembrie 2013, reclamanta ..........nu a mai adresat nicio solicitare pârâtei cu privire la situaţia minorului ...........

Totodată, existenta unei relaţii de ataşament intre reclamanta si minorul .......... este dificil de susţinut, datorita faptului ca doamna ..........susţine ca aceasta relaţie s-a dezvoltat in perioada in care minorul se afla în plasament la o familie, cunoştinţa a reclamantei. Considera ca la momentul respectiv doamna Fain ar fi trebuit sa sesizeze pârâta, aducându-i ca cunoştinţa faptul ca minorul interacționează mai bine cu aceasta, decât cu familia la care se afla in plasament.

La momentul la care s-a constat nepotrivirea dintre familia de plasament si minorul .........., măsura de protecţie a fost încetată.

Referitor la susţinerile reclamantei, potrivit cărora copilul .......... ar fi suferit anumite abuzuri, acesta a fost supus atât unei expertize medico legale cat si unor evaluări psihologice periodice in urma cărora a reieşit ca minorul nu a fost supus nici unui fel de abuz, nici fizic, nici emoţional.

Totodată, referindu-se la criteriul invocat de către reclamanta - criteriul copilului neglijat de familie, părinţii copilului .......... nu sunt decăzuţi din drepturile părinteşti, iar in cazul acestui copil nu se poate vorbi despre neglijare, minorul aflându-se in grija autorităţilor, beneficiind de măsura de protecţie temporara stabilita in cadrul pârâtei. Totodată, aprecierea finalităţii demersurilor efectuate de către pârâtă in vederea ocrotirii interesului superior al copilului, revine tot ...........

În drept, au fost invocate dispoziţiile art.205 C.proc.civ. şi dispoziţiile prevederilor Legii nr.272/2004, privind protecţia si promovarea drepturilor copilului, solicitând totodată si judecarea in lipsa a cauzei ce face obiectul prezentului dosar.

Prin sentinţa civilă nr. .........., Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale cu privire la capătul de cerere privind obligarea pârâtei la instituirea măsurii plasamentului în privinţa minorului; a disjuns capătul de cerere privind legăturile personale cu minorul, urmând a se forma dosar separat; a acordat termenul în dosarul nou format, pentru administrarea probatoriului, la data de 22.07.2014, pentru când părţile au termen în cunoştinţă şi a declinat competenţa de soluţionare a prezentei cauze având ca obiect instituirea plasamentului familial, privind pe reclamanta .........., în contradictoriu cu pârâta ....................- .........., în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, potrivit art. 133 alin. 1 din Legea 272/2004, cauzele prevăzute de prezenta lege privind stabilirea măsurilor de protecţie specială sunt de competenţa tribunalului de la domiciliul copilului.

Or, cererea reclamantei vizează în esenţă tocmai instituirea măsurii de protecţie specială a plasamentului, în privinţa minorului ...........

Cererea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a Civilă sub nr. .........., la data de ...........

Prin încheierea din .........., în baza art.248 alin.4 din Noul Cod de procedură civilă, tribunalul a unit cu fondul excepţiile inadmisibilităţii cererii, prematurităţii cererii şi lipsei calităţii procesuale active a reclamantei.

La data de 21.05.2015, pârâta a solicitat introducerea în cauză a părinţilor copilului, ...........

Prin încheierea din 04.06.205, în raport de dispoziţiile art. 78 alin. 1 N. C.pr.civ. şi de cele ale art. 134 alin. 1 din Legea nr. 272/2004 republicată, tribunalul a dispus introducerea forţată în cauză, în calitate de reprezentanți legali ai copilului, a părinţilor minorului indicaţi de pârâtă şi menţionaţi în certificatul de naştere al copilului, respectiv .........., aceştia dobândind calitatea de intervenienţi forţat. S-a avut în vedere faptul că în procesele având ca obiect stabilirea măsurilor de protecţie specială a copilului este obligatorie citarea reprezentantului legal al copilului, iar potrivit art. 4 lit. c din Legea nr. 272/2004 republicată, părintele are calitatea de reprezentant legal al copilului.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Examinând cererea formulată de reclamantă în raport de dispoziţiile Legii nr.272/2004 privind protecţia si promovarea drepturilor copilului, cu modificările ulterioare, pe baza probelor administrate în cauză, tribunalul reţine următoarele :

Minorul .........., născut la data de .........., în Bucureşti, sectorul 2, este fiul intervenienţilor forţat .........., rezultat din afara căsătoriei.

Din raportul psihosocial privind copilul, din hotărârile judecătoreşti depuse la dosar, din actele medicale şi din celelalte înscrisuri administrate în cauză, rezultă că minorul .......... a fost părăsit de către părinţi în spital, la vârsta de 1 an şi două luni, fiind întocmit procesul-verbal de constatare a părăsirii copilului nr..........., astfel încât prin dispoziţia nr. .........., emisă de .......... ...................., s-a instituit plasamentul în regim de urgenţă al copilului la asistentul maternal profesionist ..........din reţeaua de asistenţă maternală a pârâtei, în conformitate cu dispoziţiile art.65 alin. l din Legea nr.272/2004 privind promovarea şi protecţia drepturilor copilului.

Această măsură de protecţie specială a fost înlocuită cu plasamentul la acelaşi asistent maternal profesionist, prin sentinţa civilă nr..........., pronunțată de ...........

Prin sentinţa civilă nr..........., pronunţată de .........., s-a încuviinţat deschiderea procedurii adopţiei interne a copilului .........., iar prin sentinţa civilă nr. .........., pronunţată de .........., s-a dispus încredinţarea copilului în vederea adopţiei către familia .........., măsură prelungită prin sentinţa civilă nr. 869/29.04.2013 a Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a Civilă.

Ulterior, prin sentinţa civilă nr. 1441/06.08.2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a Civilă, s-a dispus revocarea măsurii încredinţării copilului în vederea adopţiei către familia .........., deoarece familia adoptatoare nu a mai dorit continuarea procedurii adopţiei din cauza comportamentului agresiv şi necontrolat al copilului.

În consecinţă, având în vedere faptul că minorul se afla lipsit de ocrotirea părintească, părinţii acestuia nefiind găsiţi, prin dispoziţia nr. .........., emisă de .......... ...................., s-a instituit plasamentul în regim de urgenţă al copilului la asistentul maternal profesionist .........., care îl îngrijise anterior.

Întrucât prin cererea formulată la data de 09.07.2013, familia .......... .......... şi .......... .......... a solicitat vizitarea copilului, între minor şi familia substitutivă creându-se relaţii de apropiere şi ataşament, prin dispoziţia nr. .........., emisă de .......... ...................., la cererea familiei substitutive s-a instituit plasamentul în regim de urgenţă al copilului la familia .......... .......... şi .......... ...........

Ulterior, la data de 04.11.2013, familia .......... .......... şi .......... .......... a solicitat pârâtei preluarea copilului din cauza comportamentului agresiv şi necontrolat al acestuia, familia substitutivă suspectând săvârşirea unui abuz sexual asupra copilului în trecut.

Ca urmare, prin dispoziţia nr. 2362/04.11.2013, emisă de .......... ...................., s-a instituit plasamentul în regim de urgenţă al copilului la asistentul maternal profesionist .........., din subordinea pârâtei, măsură înlocuită cu plasamentul la acelaşi asistent maternal profesionist prin sentinţa civilă nr. .........., pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a Civilă.

Expertiza medico-legală efectuată de I.N.M.L. „Mina Minovici” a infirmat suspiciunea de abuz săvârşit asupra copilului.

Întrucât asistentul maternal profesionist .......... a solicitat preluarea copilului de către ...................., comportamentul agresiv al copilului generând tensiuni şi conflicte în familia asistentului maternal profesionist, minorul fiind diagnosticat cu ADHD, tulburări de conduită tip socializare cu heteroagresivitate fizică şi verbală, tulburare de limbaj expresiv tip dislalie polimorfă, întârziere în dezvoltarea psihică (vârsta de dezvoltare 3 ani şi 10 luni), prin dispoziţia nr. 466/03.03.2014, emisă de .......... ...................., s-a instituit plasamentul în regim de urgenţă al copilului la .........., din subordinea pârâtei, măsură menţinută prin sentinţa civilă nr. .........., pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a Civilă.

Reintegrarea minorului în familie nu este posibilă, astfel cum rezultă din raportul psihosocial privind copilul, întocmit de pârâtă, din rapoartele de anchetă socială la ultimul domiciliu cunoscut al părinţilor acestuia şi din celelalte înscrisuri administrate, întrucât părinţii l-au părăsit în spital la vârsta de 1 an şi două luni, au manifestat dezinteres vădit faţă de copil după instituţionalizarea sa şi nu au menţinut relaţii personale cu acesta, nici un alt membru al familiei extinse neasumându-şi responsabilitatea creşterii minorului.

Acelaşi dezinteres faţă de situaţia minorului l-au manifestat intervenienţii forţat .......... şi în cursul judecării cererii pendinte, întrucât, deşi au fost legal citaţi prin toate modalităţile prevăzute de din Noul Cod de procedură civilă, nu s-au prezentat în faţa instanţei pentru a-şi exprima opinia cu privire la situaţia copilului lor.

Din cele relevate anterior, rezultă că minorul se află în situaţia copilului neglijat, prevăzută de art.56 lit.c din Legea nr.272/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că părinţii copilului au omis în mod voluntar a lua orice măsură subordonată responsabilităţii creşterii, îngrijirii şi educării minorului, fapt care pune în pericol dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală, socială, precum şi sănătatea fizică şi psihică a copilului, în sensul art.89 alin.2 din Legea nr.272/2004, împrejurare ce determină necesitatea acordării în continuare a protecţiei speciale copilului lipsit de ocrotirea părintească, potrivit art.50 din lege.

Prin cererea formulată la data de 13.11.2013, reclamanta ..........a solicitat pârâtei .................... vizitarea copilului .........., instituirea măsurii de protecţie specială a plasamentului minorului la aceasta şi deplasarea împreună cu copilul în Israel.

Având în vedere argumentele invocate de pârâtă în susţinerea excepţiilor inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, prematurităţii cererii şi lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, unite cu fondul prin încheierea din .........., tribunalul apreciază că aceste excepţii constituie în realitate apărări de fond şi nu veritabile excepţii procesuale, deoarece nu vizează condiţiile de exerciţiu ale acţiunii civile, ci netemeinicia cererii de chemare în judecată, în opinia pârâtei reclamanta neîndeplinind condiţiile impuse de lege pentru a primi un copil în plasament, în sensul că nu are domiciliul în România şi nu a fost evaluată de direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului pentru a se stabili că prezintă garanţiile morale şi condiţiile materiale pentru a primi copilul în plasament.

Din raportul psihosocial privind copilul, din istoricul monitorizării legăturilor personale dintre reclamantă şi copil, întocmite şi semnate de reprezentanţii pârâtei cu atribuţii în monitorizarea cazului copilului, precum şi din înscrisurile depuse de reclamantă, rezultă că deşi iniţial a permis vizitarea copilului de către reclamantă, pârâta în mod justificat nu a soluţionat favorabil cererea reclamantei de instituire a plasamentului copilului la aceasta şi de deplasare împreună cu copilul în Israel.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art.58 alin.2 din Legea nr.272/2004 republicată, persoana sau familia care primeşte un copil în plasament trebuie să aibă domiciliul în România, condiţie pe care reclamanta nu o îndeplinea nici măcar la data introducerii acţiunii, din paşapoartele reclamantei, emise de autorităţile române, israeliene şi din S.U.A., precum şi din adresa emisă de Direcţia de Evidenţă a Persoanelor ..........la data de 23.09.2014, rezultând că aceasta era cetăţean român, israelian şi american cu domiciliul în S.U.A., iar din precizarea acţiunii făcută de reclamantă la data de .........., la solicitarea tribunalului, precum şi din buletinul de identitate al reclamantei emis de autorităţile israeliene la data de 26.11.2007, rezultând că aceasta era cetăţean israelian cu domiciliul în Israel, toate actele de identitate ale reclamantei fiind valabile în acelaşi timp, potrivit menţiunilor înscrise în acestea. ( f.59-66 vol. I )

Potrivit dispoziţiilor art.86 alin.2 din Noul Cod civil, dacă prin lege nu se prevede altfel, o persoană fizică nu poate să aibă în acelaşi timp decât un singur domiciliu şi o singură reşedinţă, chiar şi atunci când deţine mai multe locuinţe.

Pe parcursul procesului, la data de 08.04.2015, reclamanta şi-a stabilit domiciliul în România, răspunzând cerinţelor art.58 alin.2 din Legea nr.272/2004, cu modificările ulterioare, deşi din multiplele acte de identitate ale reclamantei, menţionate anterior, rezultă că aceasta are stabilit domiciliul şi în S.U.A. şi Israel.

Din certificatele de cazier judiciar emise de autorităţile române, americane şi israeliene, rezultă că reclamanta nu este cunoscută cu antecedente penale, iar din adeverinţele medicale depuse la dosar, rezultă că la momentul examinării aceasta este clinic sănătoasă, nefiind făcute precizări cu privire la istoricul medical al reclamantei.

Totodată, prin sentinţa civilă nr. .........., pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a Civilă, definitivă, au fost recunoscute pe teritoriul României efectele juridice depline ale sentinţei de divorţ pronunţate de Tribunalul Rabinic Regional din Ierusalim, din Israel, în dosarul nr..........., prin care la data de 10.04.2011 a fost desfăcută căsătoria încheiată între reclamantă şi ..........şi s-a consfinţit convenţia încheiată între soţi cu privire la cererile accesorii divorţului, în temeiul acestei convenţii reclamanta primind lunar de la fostul soţ suma de 1500 euro, astfel cum rezultă din extrasele de cont depuse la dosar.

Reclamanta nu a făcut dovada că obţine şi alte venituri sau că în prezent desfăşoară activităţi profesionale, fiind licenţiată a Universităţii Ebraice din Ierusalim în limba engleză şi istorie, potrivit diplomei depuse la dosar, declaraţiile verbale ale reclamantei date în faţa asistenţilor sociali din cadrul ....................neavând valoare probatorie .

În prezent, reclamanta deţine locuinţa în care şi-a stabilit domiciliul legal în România, situată în .........., în baza contractului de comodat nr..........., încheiat pe o durată de 5 ani, până la data de .........., comodantul fiind de acord ca reclamanta să locuiască în imobil împreună cu un copil, aşa cum rezultă din declaraţia olografă dată de acesta, depusă în copie la dosar.

Potrivit anexei contractului de comodat, locuinţa reclamantei este compusă din bucătărie, living şi baie, mobilată corespunzător şi dotată cu aparatura electrocasnică necesară.

Deşi din concluziile raportului de anchetă socială privind situaţia reclamantei, întocmit de ....................(f.122-123 vol. I), rezultă că reclamanta îndeplineşte condiţiile materiale şi garanţiile morale necesare creşterii şi îngrijirii unui copil, astfel cum impun dispoziţiile art.58 alin.2 din Legea nr.272/2004 pentru a-i fi dat un copil în plasament, tribunalul reţine din examinarea raportului că acesta a fost întocmit doar pe baza declaraţiilor verbale ale reclamantei, adeverinței medicale, certificatului de cazier judiciar şi contractului de comodat prezentate de aceasta, din raport nerezultând fără echivoc faptul că asistenţii sociali s-au deplasat la locuinţa reclamantei din .........., pentru a constata în mod nemijlocit condiţiile de creştere pe care aceasta le poate oferi copilului pe care solicită să îl ia în plasament.

Prin sentinţa civilă nr. .........., pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti în dosarul nr..........., rămasă definitivă prin decizia civilă nr. .........., pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a Civilă, a fost admisă cererea formulată de reclamanta ..........împotriva pârâtei C.........., disjunsă din dosarul nr........... al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, având ca obiect stabilire program vizitare minor, fiind stabilit un program de legături personale între reclamantă şi copilul .........., pe parcursul a trei zile pe lună, detaliat în dispozitivul sentinţei.

Din istoricul monitorizării legăturilor personale dintre reclamantă şi copil şi din rapoartele de vizită întocmite şi semnate de reprezentanţii pârâtei cu atribuţii în monitorizarea cazului copilului, rezultă că la întâlnirile care au avut loc între reclamantă şi copil în perioada aprilie 2014-august 2014, reclamanta a avut o conduită inadecvată în raporturile cu copilul, care i-a provocat traume acestuia, în sensul că pe fondul declarării intenţiilor sale de a-l adopta cât mai repede pe minor şi de a pleca cu copilul din ţară, îi spunea copilului, pe un ton afectat şi cu o mimică gravă, că este singura persoană care a mai rămas pentru el şi nu îl va părăsi aşa cum au făcut ceilalţi, făcând comentarii negative în prezenţa copilului la adresa familiei .........., prin intermediul căreia l-a cunoscut pe minor. Atitudinea reclamantei îi provoca minorului agitaţie şi accese prelungite de plâns, pe care tribunalul nu le poate interpreta ca fiind regrete cauzate de despărţirea de reclamantă. 

Totodată, reclamanta îi oferea copilului la fiecare întâlnire bani şi alte cadouri, deşi i s-a atras atenţia de către psihologii din cadrul .......... că trebuie să relaţioneze pozitiv cu copilul, fără interpretări manipulative ale unor situaţii din viaţa copilului şi fără să apeleze la emoţii şi cuvinte negative legate de familia .......... sau de alte familii la care copilul a locuit şi că nu trebuie să condiţioneze vizitele de un cadou pentru a putea construi o relaţie autentică.

Rapoartele întocmite de pârâtă relevă faptul că relaţionarea dintre copil şi reclamantă a evoluat cu dificultate, minorul fiind interesat în cadrul vizitelor doar de cadourile primite, ceea ce nu reprezintă un fapt surprinzător la un copil mic, trăirile copilului provocate de reclamantă fiind însă negative de cele mai multe ori.

Toate demersurile şi deciziile referitoare la minor trebuie să fie subordonate principiului interesului superior al copilului, potrivit dispoziţiilor art.2 din Legea nr.272/2004 şi art.3 alin.1 din Convenţia cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr.18/1990, republicată.

Deşi reclamantei i s-a permis un program de legături personale cu copilul prin hotărâre judecătorească definitivă, aceasta nu conduce automat la concluzia că plasamentul copilului la reclamantă ar fi în interesul superior al copilului, permiterea legăturilor personale fiind o măsură menită să faciliteze crearea unei relaţii stabile şi autentice între adult şi copil, dar nu şi suficientă pentru instituirea unei măsuri de protecţie specială.

Din raportul psihosocial privind copilul rezultă că în timpul vizitelor efectuate la .........., reclamanta şi-a orientat atenţia mai mult asupra procedurilor de plasament familial şi adopţie, revenind continuu asupra problemelor personale dintre acesta şi familia .........., şi prea puţin asupra relaţiei cu copilul.

Reclamanta era nerăbdătoare să ia copilul în plasament familial şi apoi în adopţie, încercând să sară etape din construirea unei legături emoţionale pozitive cu copilul, deşi a fost consiliată să se focalizeze pe relaţia cu copilul, să comunice pozitiv cu el, să povestească lucruri adecvate vârstei lui, să se joace cu el, să picteze, să coloreze, să vină în întâmpinarea nevoilor lui afective şi să se cunoască mai bine reciproc, să îi dea copilului posibilitatea să o cunoască şi el în noile condiţii, în vederea unei relaţionări pozitive, benefice pentru dispoziţia copilului şi pentru echilibrul său psihic.

Totodată, psihologul care asista la întâlnirile dintre reclamantă şi copil a constatat o instabilitate emoţională a reclamantei : „doamna Fain a început să plângă şi să spună că îi este foarte greu, că de fiecare dată când încearcă ceva să iasă bine iese rău, după care a spus că ea poate să plângă fără ca acest lucru să o afecteze”.

Deşi din raportul psihosocial privind copilul rezultă că ulterior soluţionării litigiului având ca obiect stabilire program vizitare minor, relaţia dintre reclamantă şi copil a avut o evoluţie mai favorabilă, reclamanta şi minorul desfăşurând împreună diverse activităţi recreative, tribunalul reţine că în prezent nu există garanţii suficiente că plasamentul minorului la aceasta răspunde comandamentului interesului superior al copilului, în continuare reclamanta urmărind să condiţioneze întâlnirile cu copilul de cadouri şi bani oferite acestuia, astfel cum rezultă din declaraţia copilului dată cu ocazia ascultării în camera de consiliu din .........., minorul relatând că reclamanta îi dă cadouri şi câte doi lei la fiecare întâlnire.

Susţinerea reclamantei în sensul că are o bogată experienţă în creşterea copiilor, deoarece a crescut şi educat pe cei 5 copii ai săi, în prezent majori şi cu copii la rândul lor, nu poate fi verificată decât sub aspectul faptului că, aşa cum rezultă din sentinţa şi convenţia de divorţ, ce au făcut obiectul procedurii exequaturului, menţionate anterior, reclamanta are 5 copii biologici rezultaţi din relaţia de concubinaj ce a precedat căsătoria cu fostul soţ, Fain Egon, dar împrejurarea dacă reclamanta a crescut şi educat personal proprii copii nu a făcut obiectul cercetării judecătoreşti în prezenta cauză, excedând limitelor învestirii instanţei prin cererea de chemare în judecată.

Tribunalul nu contestă faptul că reclamanta este o persoană instruită şi cu o bogată experienţă de viaţă, ci reţine că nu există nicio garanţie că această experienţă de viaţă va fi folosită de reclamantă în interesul superior al copilului pe care doreşte să îl ia în plasament şi nu exclusiv în interesul său personal, evaluările la care a fost supusă reclamanta de către ....................bazându-se exclusiv pe cele relatate de reclamantă, asistenţii sociali neavând posibilitatea să efectueze verificări cu privire la modul de viaţă al reclamantei pe trei continente. În plus, aşa cum s-a relevat anterior, reclamanta manifestă instabilitate emoţională, ceea ce poate afecta negativ dezvoltarea copilului.

Fiind ascultat în camera de consiliu din data de .........., în conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin.2 raportat la art. 125 alin. 2 din Legea 272/2004 privind protecţia drepturilor copilului, republicată, precum şi ale art.264 din Noul Cod civil, în prezenţa unui psiholog, s-a constatat că minorul .........., în vârstă de 6 ani şi 10 luni, doreşte să locuiască împreună cu reclamanta, arătând că în locuinţa reclamantei are camera sa cu jucării şi maşinuţe, reclamanta îi dă cadouri şi câte doi lei la fiecare întâlnire şi se poartă frumos cu el.

Cu ocazia ascultării copilului, tribunalul a constatat că acesta nu prezintă orientare temporală şi în spaţiu, deşi este elev în clasa 0 şi îşi aminteşte în mod confuz anumite evenimente definitorii din viaţa sa, situaţie explicabilă având în vedere afecţiunile neuropsihice de care suferă, precum şi traumele la care a fost supus ca urmare a schimbării frecvente a persoanelor şi familiilor care l-au avut în îngrijire pentru perioade scurte de timp, copilul având dificultăţi majore de adaptare.

De asemenea, deşi copilul a relatat că în locuinţa reclamantei are amenajată propria cameră, tribunalul reţine că din contractul de comodat depus de reclamantă la dosar rezultă că locuinţa acesteia este compusă din bucătărie, living şi baie, astfel încât reclamanta nu poate amenaja copilului o cameră separată de a sa.

Tribunalul va înlătura ca nerelevant raportul psihologic de evaluare al audierii copilului, întocmit de psihologul care a asistat la audierea minorului în camera de consiliu din 22.10.2014, având în vedere că în acest raport sunt reluate în exclusivitate concluziile rapoartelor de vizită efectuate anterior de psihologii din cadrul instituţiei pârâte cu ocazia desfăşurării programului de legături personale dintre copil şi reclamantă, stabilit prin hotărârea judecătorească definitivă menţionată anterior, nefiind prezentate concluziile desprinse de psiholog din audierea nemijlocită a copilului de către tribunal, cu privire la pertinenţa opiniei copilului şi gradul său de maturitate. 

În raport de dispoziţiile art.24 alin.4 din Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată şi ale art.264 alin.4 din Noul Cod civil, opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare şi li se va acorda importanţa cuvenită, în raport cu vârsta şi cu gradul de maturitate a copilului.

Tribunalul va înlătura opinia copilului în sensul că doreşte să locuiască împreună cu reclamanta, reţinând că în raport de vârsta copilului, de 6 ani şi 10 luni, precum şi de afecţiunile neuropsihice de care suferă, constate cu acte medicale, la momentul examinării (21.01.2014) având vârsta de dezvoltare psihică de 3 ani şi 10 luni, acesta nu are gradul de maturitate necesar pentru a se ţine seama de opinia sa, aspect constatat de altfel în mod nemijlocit şi de către tribunal cu ocazia audierii.

În raport normele legale invocate şi de situaţia de fapt expusă anterior, având în vedere faptul că împrejurările ce au stat la baza stabilirii măsurii plasamentului în regim de urgenţă al minorului .......... la .........., nu s-au modificat, tribunalul apreciază că interesul superior al copilului impune menţinerea acestei măsuri.

Având în vedere experienţele negative trăite de copil ca urmare a numeroaselor măsuri de protecţie specială şi de încredinţare în vederea adopţiei, dispuse în privinţa sa, tribunalul reţine că minorul are în prezent o nevoie sporită de stabilitate şi de un climat afectiv securizant pentru o dezvoltare normală a unui copil de vârsta sa.

În aceste condiţii, faţă de cele reţinute anterior, tribunalul apreciază că măsura plasamentului minorului la reclamantă nu este în interesul superior al copilului.

Potrivit dispoziţiilor art.6 lit.i din Legea nr.272/2004 republicată, unul dintre principiile conform cărora se realizează respectarea şi garantarea drepturilor copilului, este acela al asigurării stabilităţii şi continuităţii în îngrijirea, creşterea şi educarea copilului, ţinând cont de originea sa etnică, religioasă, culturală şi lingvistică, în cazul luării unei măsuri de protecţie, principiu care ar fi încălcat în cazul scoaterii minorului din mediul în care se află şi plasării lui într-un mediu cu risc potenţial pentru copil.

În acelaşi timp, în literatura de specialitate în domeniul psihologiei copilului şi al creşterii copilului este unanim recunoscut faptul că pentru copilul mic, cel puţin până la vârsta de 3 ani, este necesar a fi crescut şi îngrijit de aceeaşi persoană, de preferinţă mama, schimbarea persoanelor care îl îngrijesc şi faţă de care dezvoltă relaţii de afecţiune în primii ani de viaţă putând crea un dezechilibru psihic şi emoţional al copilului, care se va repercuta asupra evoluţiei sale ulterioare.

Or, copilul .......... a resimţit din plin efectele negative ale plasării şi încredinţării lui în cadrul unor familii în care nu s-a putut adapta, deşi iniţial existau indiciile că există relaţii de compatibilitate şi afecţiune între copil şi adulţii care l-au preluat în îngrijire.

În concluzie, tribunalul apreciază că faţă de circumstanţele cauzei, instituirea plasamentului minorului la reclamantă contravine interesului superior al acestuia, întrucât, chiar dacă este lipsit de afecţiunea părinţilor, la .......... minorul beneficiază de un mediu securizat şi de îngrijirea adecvată, personalul specializat în îngrijirea copilului fiind în măsură să răspundă nevoilor sale, siguranţa minorului şi interesul său superior prevalând faţă de solicitarea reclamantei de a îl lua în plasament.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 50 raportat la art.58 şi art.68 alin.2 din Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările şi completările ulterioare, tribunalul va respinge cererea de instituire a plasamentului minorului la reclamantă, consecinţa acestei soluţii fiind menţinerea măsurii plasamentului în regim de urgenţă al minorului la .......... din subordinea .....................

În temeiul art.453 din Noul Cod de procedură civilă, întrucât reclamanta a căzut în pretenţii, tribunalul va respinge cererea acesteia de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

În raport de dispoziţiile art.48 alin.3 din O.U.G. nr.80/2013, remuneraţia curatorului special al intervenientului forţat .........., avocat .........., din cadrul Baroului Bucureşti, desemnat în conformitate cu dispoziţiile art.167 alin.3 din Noul Cod de procedură civilă, în cuantum de 300 lei, avansată de reclamantă, va rămâne în sarcina reclamantei.

În baza aceloraşi dispoziții legale, remuneraţia curatorului special al intervenientei forţat .........., avocat .........., din cadrul Baroului Bucureşti, desemnat în conformitate cu dispoziţiile art.167 alin.3 din Noul Cod de procedură civilă, în cuantum de 300 lei, avansată de reclamantă, va rămâne în sarcina reclamantei.

La dispunerea acestor măsuri, tribunalul are în vedere faptul că legiuitorul a conceput instituţia curatorului special care să reprezinte la dezbateri interesele pârâtului cu domiciliu necunoscut, ca o formă de ajutor public judiciar acordat de stat pârâtului, prin dispoziţiile art.48-art.49 din O.U.G. nr.80/2013 fiind reglementat în mod expres modul de stabilire a remuneraţiei curatorului, în privinţa persoanei care trebuie să o suporte.

La stabilirea cuantumului remuneraţiei curatorilor speciali ai intervenienţilor forţat, tribunalul va avea în vedere prevederile art.5 alin.3 din Noul Cod de procedură civilă şi art.2 pct.1 lit.h din Protocolul nr.113928/2008, încheiat între Ministerul Justiţiei şi U.N.B.R., întrucât nici Noul Cod de procedură civilă şi nici O.U.G. nr.80/2013 nu prevăd modul concret de stabilire a cuantumului acestei remuneraţii, astfel încât se aplică normele cele mai asemănătoare cu situaţia dedusă judecăţii, acestea fiind normele generale în materia ajutorului public judiciar sub forma asistenţei prin avocat.

Văzând şi dispoziţiile art.128 din Legea nr.272/2004, art.7 alin.1 şi 2 şi art.9 din Legea nr.76/2012, precum şi pe cele ale art.468 alin.4 şi art.425 alin.3 din Noul Cod de procedură civilă,

PENTRU ACESTE MOTIVE

 ÎN NUMELE LEGII

 HOTĂRĂȘTE

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta .........., cu domiciliul în .........., în contradictoriu cu pârâta .............................., cu sediul în ..........şi intervenienţii forţat .........., cu ultimul domiciliu cunoscut în .........., în prezent cu domiciliul necunoscut şi .........., cu ultimul domiciliu cunoscut în .........., în prezent cu domiciliul necunoscut, ca neîntemeiată.

Respinge cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Remuneraţia curatorului special al intervenientului forţat .........., avocat .........., din cadrul Baroului Bucureşti, în cuantum de 300 lei, avansată de reclamantă, rămâne în sarcina reclamantei.

Remuneraţia curatorului special al intervenientei forţat .........., avocat .........., din cadrul Baroului Bucureşti, în cuantum de 300 lei, avansată de reclamantă, rămâne în sarcina reclamantei.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Tribunalul Bucureşti, sub sancţiunea nulităţii.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, ……….

PREŞEDINTE GREFIER

………………………… ……………………….

 Red. ………

 Thred. …………..

 9 ex.

Domenii speta

Spete similare