Contestaţie la executare

Sentinţă civilă 85 din 01.02.2017


Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Mizil la data de 15.11.2016 sub nr…../259/2016, contestatoarea Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor ,,România Film’’, în contradictoriu Primăria oraşului Mizil – Serviciul Impozite şi Taxe Locale a solicitat instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să dispună anularea somaţiei emisă în dosarul de executare nr. 123459/17.10.2016, emisă de Serviciul Impozite şi Taxe Locale al Oraşului Mizil, Jud. Prahova.

În motivarea cererii  sale contestatoarea a arătat că la data de 17.10.2016, organul fiscal, respectiv Oraşul Mizil prin Serviciul Impozite şi Taxe Locale, a emis somaţia mai sus evocată, actul administrativ fiscal ce dispune in mod netemeinic si nelegal ca regia sa fie obligata la plata (sumei de 348,85 lei reprezentând impozit pe clădiri si taxa pe terenul intravilan aferent clădirilor aflate pe raza Oraşului Mizil, respectiv impozit clădiri in suma de 214,06 lei, taxa teren intravilan 134,79 lei.

Având în vedere dispoziţiile art. 456 al. 1 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, "Nu se datorează impozit /taxa pe clădiri pentru: clădiri aflat in proprietatea publica sau privata a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice sau agement, altele decât cele desfăşurate in relaţii cu persoane juridice de drept public", solicită contestatoarea ca instanţa să aibă  in vedere următoarea stare de fapt:

R.A.D.E.F. "România Film" s-a înfiinţat ca urmare a intrării in vigoare a Legii 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome si societăţi comerciale iar potrivit art. 3 din acest act normativ: "Regiile autonome şanţ persoane juridice şi funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară.

Regiile autonome, a mai arătat contestatoarea, se pot înfiinţa prin hotărâre a guvernului, pentru cele de interes naţional, sau prin hotărâre a organelor judeţene şi municipale ale administraţiei de stat, pentru cele de interes local, din ramurile şi domeniile stabilite potrivit art. 2."

După intrarea in vigoare a Legii nr. 15/1990, mai sus amintita, menţionează aceeaşi contestatoarea, a fost promovata Hotărârea Guvernului nr. 530/1991, privind înfiinţarea de regii autonome si societăţi comerciale in domeniul cinematografiei, unde, la Anexa nr. III, se prevede Regulamentul din 1 august 1991 de organizare si funcţionare a Regiei Autonome a Distribuţiei si Exploatării Filmelor "România Film", care reprezintă actul constitutiv al regiei, contestatoarea fiind înfiinţata pentru a desfăşura o activitate de interes public, ce constituie un segment semnificativ al culturii, respectiv distribuirea si exploatarea filmelor romaneşti si străine in cinematografele din România, săli proprii sau închiriate.

Cu luarea în considerare a dispoziţiilor cuprinse la art. 191 din Codul Civil unde se prevede:

"Persoana de drept public Persoanele juridice de drept public se înfiinţează prin lege.

(1)Prin excepţie de la dispoziţiile alin 1, in cazurile anume prevăzute de lege, persoanele juridice de drept public se pot înfiinţa prin acte ale autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevăzute de lege",solicitând ca instanţa să ia act ca R.A.D.E.F. "România Film" este o regie autonoma de interes naţional înfiinţata prin lege, fiind astfel persoana juridica de drept public.

În primul rând,  a apreciat contestatoarea, trebuie avute cu prioritate în vedere dispoziţiile speciale cuprinse la art.455 punctul (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, astfel cum a fost modificat de art. unic pct.8 din Legea nr. 358/2015, unde se prevede:

 "Pentru clădirile proprietate publica sau privata a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date in administrare ori in folosinţa, după caz, oricăror entităţi, altele decât cele de drept public, se stabileşte taxa pe clădiri, care se datorează de concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosinţa, după caz, in condiţii similare impozitului pe clădiri. In cazul transmiterii ulterioare altor entităţi a dreptului de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţa asupra clădirii, taxa se datorează de persoana care are relaţia contractuala cu persoana de drept public."

Dat fiind dispoziţiile legale mai sus amintite, precum şi faptul că pe raza Oraşului Mizil se afla activul cinematograf Favorit, situat în str. Mihai Bravu, nr. 108, judeţul Prahova, care face obiectul unui contract de asociere în participaţiune înregistrat sub nr.183/11.11.2013, cu durata de 5 ani, prin care regia s-a asociat cu S.C. Ferma Dacilor Tradiţional S.R.L., cu sediul în Str. Grapei, nr. 39, sector 5, Bucureşti, înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. J40/1843/2005, CUI 17188546, reprezentată prin Administrator A.M.G. în vederea desfăşurării de către această societate a unor activităţi comerciale în incinta cinematografului pus la dispoziţie de regie, rezultă că taxele calculate pe clădiri si impuse la plata regiei, cad in sarcina directa a S.C. Ferma Dacilor Tradiţional S.R.L.

Pentru aceste motive, în a înţeles contestatoarea să conteste sumele impuse la plata regiei, având in vedere că, in lipsa unor rapoarte de evaluare a clădirilor, suma cuprinsa in somaţie transmisa de creditoare in valoare de 348,85 lei, pe care înţeleg sa o contese, nu este certa, lichida si exigibila, nu corespunde realităţii.

 Mai mult,  a apreciat încă odată contestatoarea, trebuie avute in vedere si dispoziţiile art. 460 punctul (6) din Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal, astfel cum a fost modificat de art. unic pct. 8 din Legea nr. 358/2015, cu privire la calculul impozitului/taxei pe clădirile deţinute de persoane juridice, unde se prevede:

"Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o data la 3 ani pe baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat in conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate in vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal local pana la primul termen de plata din anul in referinţa."

Precum si obligativitatea impusa de art.461 punctul (11) din acelaşi act normativ, unde se stipulează:

" In cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, in temeiul unui contract de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţa care se refera la perioade mai mari de o luna, titularul dreptului de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţa are obligaţia depunerii unei declaraţii la organul fiscal local pana la data de 25 inclusiv a lunii următoare intrării in vigoare a contractului."

In ceea ce priveşte stabilirea impozitului si taxei pe teren, prin asimilare invocam acelaşi tip de susţineri care se întemeiază pe acelaşi raţionament, insa pe prevederile legale cuprinse la art. 463 punctul (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, astfel cum a fost modificat de art. unic pct. 8 din Legea nr. 358/2015, unde se prevede:" Pentru terenurile proprietate publica sau privata a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date in administrare ori in folosinţa, după caz, oricăror entităţi, altele decât cele de drept public, se stabileşte taxa pe teren, care se datorează de concesionari, locatari, titulari ai dreptului de administrare sau de folosinţa, după caz, in condiţii similare impozitului pe teren. In cazul transmiterii ulterioare altor entităţi a dreptului de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţa asupra terenului, taxa se datorează de persoana care are relaţia contractuala cu persoana de drept public."

Totodată, aduce la cunoştinţa instanţei contestatoare,  soluţia de admitere a contestaţiei depuse de regie si soluţionata de Primăria Oraşului Cisnadie, precum si motivarea privind stabilirea creanţelor fiscale date de către Prim. Mun Olteniţa, ce face obiectul dosarului nr. 2164/269/2016, aflat pe rolul Jud. Olteniţa.

 Pentru toate aceste considerente,  a solicitat admiterea  contestaţiei astfel cum a fost formulată şi pe cale de consecinţă anularea tuturor formele de executare silită iniţiate de creditoarea Serviciul Impozite şi Taxe Locale al Oraşului Mizil, Jud. Prahova emise în baza somaţiei din dosarul de executare nr. 123459/17.10.2016, pentru stabilirea impozitului pe teren si taxa pe clădiri, in cazul persoanelor juridice, datorat in temeiul Legii nr. 207/2015 privind Codul Fiscal, prin care se impun obligaţii si creanţe care nu sunt certe lichide si exigibile, fiind, în mod vădit, netemeinice şi nelegale.

În cauză s-a administrat proba cu acte .

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa a reţinut în fapt următoarele  :

 Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Mizil la data de 15.11.2016 sub nr……/259/2016, contestatoarea Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor ,, România Film’’, în contradictoriu Primăria oraşului Mizil – Serviciul Impozite şi Taxe Locale a solicitat instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să dispună anularea Somaţiei emisă în Dosarul de executare nr. 123459/17.10.2016, emisă de Serviciul Impozite şi Taxe Locale al Oraşului Mizil, Jud. Prahova.

Instanţa a luat act de aceea că intimata primăria oraşului Mizil, judeţul Prahova -  Serviciul Impozite şi Taxe Locale nu a formulat întâmpinare .

În urma analizei coroborate a datelor care rezultă din ansamblul probator administrat în cauză cu susţinerile contestatoarei, precum şi cu dispoziţiile legale aplicabile în materie, instanţa urmează să aprecieze că prezenta contestaţie la executare este întemeiată, pentru următoarele considerente .:

 Astfel, instanţa a  reţinut faptul că indubitabil stabilit de legiuitorul roman în art. 455 pczt. 2 lit. a din Legea nr.227/2015 privind  Codul Fiscal în sensul că pentru clădirile proprietatea publică sau privată a Statului ( contestatoarea fiind o persoană juridică de drept public, cu patrimonial aferent aflat în proprietatea privată a Statului, inclusiv clădirea ce face obiectul discuţiei referitoare la  obligaţia de plată a impozitului ) date în administrare ori în folosinţă, altor entităţi, altele decât cele de drept public -,  în cazul de speţă, dată în folosinţa Societăţii Comerciale S.C. Ferma Dacilor Tradiţional S.R.L., conform Contractului de asociere în participaţiune  nr. 183/11.11.2013 -, se stabileşte taxa ( impozitul) pentru clădirile ( date în folosinţă), care se datorează  de titularii  dreptului de administrare sau de folosinţă, în speţa de faţă, datorându-se de către persoana juridică care desfăşoară o activitate cu un obiect precizat în contractul de asociere în participaţiune, respectiv de către S.C. Ferma Dacilor Tradiţional S.R.L.

Faptul că numai S.C. Ferma Dacilor Tradiţional S.R.L.  foloseşte deci în exclusivitate spaţiul reprezentat de clădirea situată în Mizil, str. Mihai Bravu, nr. 108, judeţul Prahova,  fostul Cinematograf Favorit, din oraşul Mizil, jud. Prahova, rezultă din Cap. VII . Obligaţiile Părţilor  al contractului deja evocat, art. II lit. A, din care  reiese în mod neechivoc obligaţia contestatoarei de a pune la dispoziţie pe perioada valabilităţii contractului acest spaţiu, conform unui proces-verbal de predare-primire indicat la art. 6 din acelaşi contract, ce are ca perioadă de valabilitate a convenţiei părţilor o perioadă de 5 ani, ce va expira  la data de 11.11.2018.

Mai mult instanţa a luat act şi de celelalte clauze ale contractului evocat, inclusiv de cele înserate în Cap. VIII. Conducerea şi coordonarea activităţii asociaţiei, potrivit  cărora S.C. Ferma Dacilor Tradiţional S.R.L. se obligă să organizeze activităţi desfăşurate în incinta spaţiului ,, pus la dispoziţia asocierii de către R.A.D.E.F.,, România Film’’ , ca pe un centru de profit distinct, separat de restul patrimoniului şi a activităţilor sale şi să organizeze în mod corespunzător evidenţă contabilă a tuturor veniturilor şi a cheltuielilor acestui centru de profit’’.

Instanţa a apreciat că  nu se poate deroga printr-o clauză contractuală de la dispoziţiile legii, această clauză considerându-se a fi nulă absolut, respectiv clauza înserată în art. 11 lit. B din Cap. VII al  contractului evocat, în sensul că, contestatoarea R .A.D.E.F.,, România Film’’ va avea obligaţia să achite taxele şi impozitele aferente imobilului , prevăzute de lege .

Având în vedere  toate considerentele expuse mai sus, inclusiv cel cu privire la nulitatea absolută a clauzei care este convenită de către părţi în cadrul art. 11 loit. B din Cap. VII al Contractului de asociere în participare nr. 183/11.11.2013, în lumina disp. art. 706 Noul Cod de Procedură Civilă, instanţa a admis contestaţia la executare formulată de contestatoarea  Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor ,, România Film’’, şi pe cale de consecinţă a dispune anularea somaţiei emise în cadrul dosarului de executare nr. 123459/17.10.2016 întocmit de Serviciul Impozite şi taxe Locale al oraşului Mizil, jud. Prahova şi a oricăror acte de executare întocmite în cadrul acestui dosar până la zi .