Hotărâre care să ţină loc de act autentic

Sentinţă civilă 770/2015 din 01.07.2015


Text 

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamantul C  P  I , în contradictoriu cu pârâţii S  G , B  C , F  P , P  A , P  S  şi O.C.P.I. BIHOR - B.C.P.I. B , având ca obiect hotărâre care să ţină loc de act autentic.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu se prezintă părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează faptul că, la data de 23.06.2015, prin registratură, reclamantul prin reprezentant a depus la dosar concluzii scrise spre a fi avute în vedere cu ocazia deliberării, iar mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 17.06.2015, care face parte integrantă din prezenta, când în vederea deliberării, s-a amânat pronunţarea cauzei la data de 01.07.2015, după care:

JUDECĂTORIA

 DELIBERÂND

 

Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la instanţă la data de 27.01.2015, legal timbrată cu suma de 1300,40 lei, taxă judiciară de timbru conform chitanţelor de la filele 9 şi 49 dosar, reclamantul C P  I , a chemat în judecată pe pârâţii S  G , B  C , F  P , P  A  şi P  S , solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa:

- să constate că pârâţii B  C , F  P , P  A  şi P  S au vândut pârâtului S  G , în baza contractelor de vânzare cumpărare depuse la dosar, suprafaţa de 14.300 mp teren arabil în extravilan, situat pe raza comunei H , sat D  M , identificat  cu nr. top. 591/19, 591/30, 591/52 şi 591/56 D , înscris in C.F. Nr. 232, 241, 261 şi 265  D , teren care apoi a fost înstrăinat de către pârâtul S  G  către reclamantul C  P  I , în baza antecontractului de vânzare cumpărare  din data de 10.12.2013, pentru preţul total de 6.275 ron.

- să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare cumpărare şi sa dispună totodată intabularea dreptului de proprietate in cartea funciară pe seama reclamantului C  P  I , cu titlu de cumpărare.

Cu  cheltuieli  de judecată, în caz de opunere.

În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a făcut o detaliere a terenurilor în litigiu, după cum urmează:

Terenul din litigiu a aparţinut pârâtului S G , dobândit cu titlu de cumpărare, astfel cum rezultă din antecontractele de vânzare cumpărare depuse la dosar în probaţiune.

Astfel, potrivit antecontractului de vânzare cumpărare, încheiat la data de 23.06.2007, între pârâtul S  G , în calitate de cumpărător şi pârâtul P  A , în calitate de vânzător, a fost vândută suprafaţa de 2900 mp teren arabil în extravilan situat pe raza com.H , sat D , identificat cu nr.top.591/19 înscris în CF 232 D , pentru preţul de 500 ron, care a fost achitat la data de 23.06.2007. Pârâtul P  A a confirmat încasarea preţului integral, la încheierea actului, fiind prezent si martorul P  C .

De asemenea, prin antecontractul  de vânzare cumpărare încheiat în data de 30.06.2007, între pârâtul S  G , în calitate de cumpărător şi pârâta P S , în calitate de vânzător, a fost vândută suprafaţa de 2800 mp teren arabil în extravilan, situat pe raza com.H sat D , identificat cu nr.top.591/56 înscris în CF 265 D , pentru preţul de 1.120 ron, care a fost achitat în întregime la data de 30.06.2007. Pârâta P  S  a confirmat încasarea preţului integral, la încheierea actului fiind prezent si martorul P  V .

Prin antecontractul  de vânzare cumpărare încheiat în data de 25.08.2007, între pârâtul S  G , în calitate de cumpărător şi pârâtul F  P , în calitate de vânzător, a fost vândută suprafaţa de 2900 mp teren arabil în extravilan situat pe raza com.H , sat D , identificat cu nr.top.591/30 înscris în CF 241 D , pentru preţul de 500 ron, care a fost achitat în întregime la data de 25.08.2007. Pârâtul F P a confirmat încasarea preţului integral, la încheierea actului fiind prezenţi şi martorii V G  şi N  I .

În data de 30.08.2007, între pârâtul S  G , în calitate de cumpărător şi pârâtul B  C , în calitate de vânzător, a fost încheiat un antecontract de vânzare cumpărare în baza căruia a fost vândută suprafaţa de 5755 mp teren arabil în extravilan situat pe raza com.H , sat D identificat cu nr.top.591/52 înscris în CF 261 D , pentru preţul de 1.008 ron, care a fost achitat în întregime la data de 30.08.2007. Pârâtul B  C  a confirmat încasarea preţului integral, la încheierea actului fiind prezent şi martorul N  I .

Prin antecontractul  de vânzare cumpărare încheiat în data de 10.12.2013, între reclamantul C  P  I , în calitate de cumpărător şi pârâtul S  G , în calitate de vânzător, a fost vândută suprafaţa de 14.300 mp teren arabil în extravilan situat pe raza com.H , sat D  M , identificat cu nr. top. 591/19, 591/30, 591/52 şi 591/56 D , înscris în C.F. nr. 232, 241, 261 şi 265  D , pentru preţul de 6275 ron, care a fost achitat în întregime la data de 10.12.2013. Pârâtul S  G a confirmat încasarea preţului integral, la încheierea actului fiind prezent şi martorul  N  I , iar reclamantul a intrat în posesia terenului, folosind de atunci şi până în prezent acest teren, plătind taxele si impozitele aferente acestuia.

În motivarea în drept a cererii, reclamantul a invocat dispoziţiile art.94, 117, 148-151, 192, 194, 272, 273 C.pr.civilă şi art. 885, art.4, art.896 Noul Cod Civil.

În probaţiune, reclamantul a depus la dosar, în original, notă de calcul a taxei judiciare de timbru aferentă cererii, în copii semnate pentru conformitate cu originalul, antecontractele de vânzare cumpărare, titlurile de proprietate  emise în favoarea pârâţilor din cauză, extrase de CF nr. 232, 241, 261 şi 265  D şi cărţile de identitate ale pârâţilor - filele 10-39.

Prin registratură, la data de 17.02.2015, urmare a solicitărilor instanţei inserate în rezoluţia din 02.02.2015-fila 2 dosar, reclamantul, prin reprezentant a depus la dosar un  înscris prin care a reiterat în esenţă, aspectele arătate prin cererea introductivă şi a arătat că, în opinia sa, nu se impune a solicita pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare cumpărare în favoarea pârâtului S  G , deoarece consideră că este îndeajuns ca instanţa să constate  că pârâtul S G a cumpărat terenul în litigiu de la pârâţii B  C , F  P , P A  şi P  S , iar apoi l-a vândut reclamantului, astfel că, s-a realizat o vânzare succesivă. A susţinut că poate să solicite instanţei să constate acest fapt şi să pronunţe  o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare cumpărare, cu întabularea dreptului de proprietate al reclamantului la CF.

A învederat faptul că, titlul de proprietate  nr.861/21.04.1997 eliberat pentru numitul P  A , nu este întabulat, deci nu este înscris în CF nr.232 D . De asemenea, titlul de proprietate nr.913/24.04.1997 eliberat pentru numitul F  P ,  pentru imobilul cu nr.top.591/30, nu este întabulat, respectiv nu este înscris în CF 241 D . A menţionat faptul că, nu are calitatea de a întabula aceste terenuri, deţine doar copii ale titlurile de proprietate, acestea nu se află în posesia reclamantului, iar originalele se află la titularii dreptului, astfel că, doar aceştia sunt în măsură să solicite la OCPI, întabularea dreptului de proprietate asupra acestor imobile, în favoarea lor, să depună copii legalizate de pe acest titluri şi declaraţie notarială care să ateste faptul că nu s-a mai solicitat întabularea acestor imobile.

Reclamantul a anexat acestui înscris în fotocopie, adeverinţa nr.512/ 13.02.2015 emisă de Primăria Comunei H , colile CF nr.261, 265, 241 şi 232 D , integrale şi actualizate.

La data de 28.04.2015, prin serviciul registratură, Baroul Bihor a depus la dosar cerere de intervenţie în interesul pârâţilor, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii de avocat a numitului H  D  C  şi nulitatea actelor de procedură întocmite până în acest moment de către numitul H  D  C , întrucât acesta nu are calitatea de avocat.

Baroul Bihor a menţionat faptul că, lipsa calităţii de avocat a domnului H  D  C rezultă din adresa nr.5609/29.05.2013, eliberată de Baroul Bucureşti, prin care se arată că acesta nu se găseşte pe tabloul avocaţilor acestui barou. A invocat dispoziţiile, art.26 alin.2 din Legea nr.51/1995 care arată că:,,instanţele sunt obligate să verifice şi să se pronunţe asupra calităţii de reprezentant al unei persoane care se prezintă ca avocat, exercitând acte specifice acestei profesii si folosind însemnele profesiei de avocat”.

De asemenea, au fost invocate în cuprinsul cererii de intervenţie prevederile OGnr.26/2000, ale Legii nr.22/2014, Decizia nr.144/2014 a Curţii Constituţionale referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionale a prevederilor art.26 alin.2 din Legea nr.51/1995 şi Decizia nr.806/09.11.2006 .

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 61 şi urm., art.82-85 Noul C.pr.civilă, art. 26 alin.2 din Legea nr.51/1995 şi Legea nr.22/2014, iar în probaţiune, a fost anexată în original, delegaţia domnului avocat D C  C , în calitate de decan al Baroului Bihor prin care acesta a fost împuternicit să reprezinte Baroul Bihor–în calitate  de intervenient accesoriu în acest dosar, iar în xerocopie, adresa nr. 5609/29.05.2013, eliberată de Baroul B  şi plângerea penală formulată de Baroul Bihor împotriva numitului H  D  C , înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea cu nr. 4/08.01.2014.

În şedinţa publică din data de 13.05.2015, reclamantul, prin reprezentant, a depus la dosar, modificare şi precizare de acţiune, despre care a arătat că nu se impune a fi comunicată pârâţilor, invocând  în acest sens dispoziţiile art. 204 alin.2 pct. 2 C.pr.civ.. .

Prin această modificare şi precizare de acţiune, reclamantul a solicitat instanţei următoarele:

- să constate că pârâţii B  C , F  P ,P  A , P S  au devenit proprietari, cu titlu de reconstituire  în baza Legii 18/1991, asupra terenurilor ce au făcut obiectul antecontractelor de vânzare cumpărare  depuse la dosar ( nr.top.591/52, 591/30, 591/19, 591/56), conform titlurilor de proprietate emise în favoarea acestora (nr.709/1995, 913/1997, 861/1997, 1386/2000);

- să dispună OCPI Bihor - BCPI Beiuş să procedeze la întabularea dreptului de proprietate, cu titlu de reconstituire în CF, pe seama pârâţilor din prezenta cauză, în baza titlurilor de proprietate;

- să constate că pârâţii B  C , F  P , P A , P  S , potrivit antecontractelor de vânzare cumpărare din data de 23.06.2007, 30.06.2007, 25.08.2007 şi 30.08.2008 au înstrăinat în favoarea pârâtului S  G  imobilele cu nr.top.591/52, 591/30, 591/19, 591/56 înscrise în CF 232, 241, 261 şi 265 D ;

- să constate că pârâtul S  G  a înstrăinat către reclamant,  prin antecontractul  de vânzare cumpărare încheiat în data de 10.12.2013, suprafaţa de 14.300 mp teren arabil în extravilan situat pe raza com.H , sat D  M , identificat cu nr. top. 591/19, 591/30, 591/52 şi 591/56 D , înscris în C.F. nr. 232, 241, 261 şi 265  D , pentru preţul de 6275 ron.

- să pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare cumpărare şi sa dispună totodată intabularea dreptului de proprietate in cartea funciară pe seama reclamantului C  P I , cu titlu de cumpărare.

- cu  cheltuieli  de judecată, în caz de opunere.

  În motivarea în fapt a modificării şi precizării cererii au fost invocate aspecte identice cu cele prezentate în cererea de chemare în judecată, iar în motivarea în drept au fost indicate dispoziţiile art.94, 117, 148-151, 192, 194, 204 alin.2 pct.2, 272, 273 Noul Cod  pr.civilă şi art.885, art.4, art.896 Noul Cod civil.

Tot la  termenul de judecată din data de 13.05.2015, urmare a comunicării către acesta a cererii de intervenţie în interesul pârâţilor depusă la dosar de Baroul Bihor, reprezentantul reclamantului,  domnul avocat H D  - a prezentat, în original, cardul de identitate pentru avocat seria 021590 X1, eliberat de Uniunea Naţională a Barourilor din România - Baroul Bucureşti şi a învederat instanţei, faptul că deţine calitatea de avocat şi este  înscris în Baroul Bucureşti. Totodată a invocat autoritatea de lucru judecat  cu privire la  excepţia lipsei calităţii de avocat a acestuia, conform art. 430 alin 2 C.pr.civ. În probaţiune, a depus la dosar, în copie, cartea de identitate a acestuia, cardul de identitate pentru avocat seria 021590 X1, eliberat de Uniunea Naţională a Barourilor din România - Baroul Bucureşti şi jurisprudenţă, procura specială  de reprezentare autentificată sub nr. 1256/11.05.2015 de B.I.N. D I , în baza căreia, reclamantul a împuternicit pe domnul av. H  D  C  să îl reprezinte în dosarele nr.122/187/2015 şi nr.123/187/2015 aflate pe rolul Judecătoriei Beiuş. De asemenea, reclamantul, prin reprezentant a depus declaraţia dată de  către reclamantul C P  I , autentificată sub nr.1257/11.05.2015 de B.I.N. D  I , prin care acesta a arătat că este de acord, recunoaşte şi susţine acţiunea formulată de către domnul avocat-mediator H  D  C,  încheieri de şedinţă şi  hotărâri  emise  de  instanţele  de judecată pentru a dovedi că  s-a  reţinut  faptul că  acesta are calitatea  de  avocat, filele 86-122 dosar.

Faţă de conţinutul modificării şi precizării de acţiune instanţa a pus în discuţie, conform art.78 alin.2 C.pr.civilă, la termenul de judecată din data de 13.05.2015, necesitatea extinderii cadrului procesual faţă de OCPI Bihor, precum şi comunicarea modificării/completării-precizării de cerere cu toate părţile, în cuprinsul său fiind inserate petite suplimentare faţă de cele indicate în cererea iniţială .

Reprezentantul reclamantului, av. H D  C , a arătat  iniţial că, nu solicită extinderea cadrului procesual, însă ulterior a revenit asupra poziţiei procesuale şi a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâtă a OCPI Bihor- BCPI B , astfel că prin încheierea de şedinţă din data de 13.05.2015, instanţa a dispus extinderea cadrului procesual faţă de această parte.

La data de 18.05.2015, reclamantul prin reprezentant, a depus la dosar şi precizare scrisă de acţiune privind extinderea cadrului procesual faţă de OCPI Bihor- BCPI B ,  care a fost comunicată cu toate părţile din proces.

În cuprinsul acestei precizări, reclamantul a  sintetizat toate pretenţiile ce fac obiectul litigiului, iar diferit faţă de petitele cererii iniţiale şi ale modificării şi precizării de acţiune depusă la dosar la termenul de judecată din data de 13.05.2015  a solicitat instanţei următoarele:

- să constate că pârâţii F  P  şi P  A , au devenit proprietari, cu titlu de reconstituire  în baza Legii 18/1991, asupra terenurilor ce au făcut obiectul antecontractelor de vânzare cumpărare depuse la dosar, respectiv suprafaţa de 2900 mp din nr.top. 591/30, în baza titlului de proprietate nr. 913/1997  şi  suprafaţa de 2900 mp din nr.top.591/19, în baza titlului de proprietate nr. 861/1997 .

În drept au fost invocate aceleaşi dispoziţii legale arătate în cererea de chemare în judecată şi în modificarea şi precizarea anterioară de acţiune.

Prin registratură, la data de 27.05.2015, Baroul Bihor a depus la dosar întâmpinare, ca urmare a excepţiei autorităţii de lucru judecat, invocată de către numitul H  D  C , prin care a solicitat respingerea ca nefondată şi neîntemeiată a acestei excepţii.

Baroul Bihor a arătat că încheierile de şedinţă depuse în susţinerea excepţiei autorităţii de lucru judecat, nu au nici un fel de legătură cu prezenta cauză, astfel că, nu pot fundamenta vreo autoritate de lucru judecat, invocând în acest sens, dispoziţiile art.430 C.pr.civilă. A arătat faptul că, lipsa calităţii de avocat rezultă în mod clar, din adresa nr.5609/R/29.05.2013 emisă de Baroul Bucureşti. Ulterior au fost reiterate aspectele menţionate în motivarea cererii de intervenţie  în interesul pârâţilor depusă la dosar.

La data de 28.05.2015, urmare a solicitării instanţei, Baroul Bucureşti a depus la dosar adresă, prin care a comunicat faptul că, numitul H  D  C , nu figurează în ,,tabloul avocaţilor” din Baroul Bucureşti.

Prin registratură, la data de 02.06.2015, OCPI Bihor a depus la dosar, urmare a solicitării instanţei, răspuns, prin care a arătat că în baza de date a acestora, pentru imobilele cu nr.top.591/19 D  şi nr.top.591/30 D , figurează emise titlurile de proprietate nr.683/04.12.1995, nr.861/ 21.04.1997, nr.980/25.07.1997, nr.1015/16.09.1997, nr.785/20.08.1996 şi nr.913/ 24.04.1997 care au fost depuse la dosar în xerocopie, semnată pentru conformitate cu originalul .

Prin registratură, la data de 05.06.2015, pârâtul OCPI Bihor a depus la dosar întâmpinare,  prin care a solicitat respingerea pretenţiilor cu privire la cheltuielile de judecată sau alte pretenţii pecuniare formulate de reclamant. A invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a OCPI Bihor conform art.32 din Legea 7/1996.

În motivarea în fapt a întâmpinării, pârâtul a arătat că activitatea de carte funciară a fost şi este prin excelenţă o procedură necontencioasă, căreia i se aplică principiile şi regulile specifice prevăzute de lege, care se întregesc cu dispoziţiile art.527-537 C.pr.civilă.

A precizat că, existenţa calităţii procesuale pasive într-un proces presupune o identitate între pârâtul chemat în judecată şi persoana obligată în raportul obligaţional dedus judecăţii de către reclamant, persoana care neagă dreptul reclamantului, persoana faţă de care reclamantul doreşte să îşi stabilească existenţa unui drept real, astfel că, OCPI Bihor nu poate avea o asemenea  calitate.

Pârâtul a invocat dispoziţiile art.28 din Legea nr.7/1996 republicată - Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare, cu modificările şi completările ulterioare, privind  procedura de înscriere în cartea funciară

Pârâtul a menţionat faptul că nu se opune la înscrierea în cartea funciară a drepturilor reclamantului şi în consecinţă, a solicitat respingerea pretenţiilor  legate de eventuale cheltuieli de judecată.

La data de 15.06.2015, reclamantul prin reprezentant a depus la dosar întâmpinare faţă de cerere de intervenţie formulată de către Baroul Bihor, prin care a solicitat instanţei ca în temeiul art.64 alin.2 Noul C.pr.civilă să dispună admiterea în principiu a cererii de intervenţie în interesul pârâţilor şi totodată să respingă excepţia  invocată de către intervenientul Baroul Bihor, ca nefondată pentru motivele de fapt prezentate în întâmpinare – filele 166-176.

În motivarea în drept, au fost invocate dispoziţiile  art.12 alin.1 şi 2, art.17, art.20 alin.1 şi 5, art.22 alin.1 şi 2, art.24, art.29, 31, 39, 44 alin.2 din Legea 51/1992 R2, art.64 alin.2, art.205, 429- 435 Noul C.pr.civilă, art.6 CEDO, iar în probaţiune au fost anexate înscrisurile aflate la filele 177-368.

La termenul de judecată din data de 17.06.2015, instanţa a pus în discuţie conform art.64 alin.2 C.pr.civilă, admisibilitatea în principiu a cererii de intervenţie în interesul pârâţilor formulată de Baroul Bihor şi a respins ca inadmisibilă această cerere pentru motivele arătate în conţinutul încheierii  de şedinţă de la termenul indicat. 

Prin registratură, la data de 23.06.2015, reclamantul prin reprezentant, a depus la dosar concluzii scrise, prin care a reiterat aspectele arătate în cererea formulată, modificată şi precizată şi suplimentar a susţinut în esenţă faptul că, prevederile Legii nr. 17/2014 şi ale Deciziei  Curţii Constituţionale nr. 755/2014 nu conţin dispoziţii în sensul respingerii cererii. A arătat faptul că nu solicită cheltuieli de judecată.

Analizând cererea de faţă astfel cum a fost formulată, modificată şi precizată, prin prisma motivelor formulate, a poziţiei procesuale exprimată în cauză de către părţi şi a probelor administrate, instanţa reţine următoarele:

Potrivit contractului de vânzare cumpărare sub semnătură privată, aflat la filele 14-16 dosar,  încheiat la data de 23.06.2007 între  pârâtul P  A , în calitate de vânzător şi pârâtul S  G , în calitate de cumpărător, a fost vândut terenul arabil situat în extravilan, identificat cu nr. top. 591/19 înscris în C.F. nr.232 D , în suprafaţa de 2900 mp. În conţinutul acestui înscris s-a menţionat că preţul vânzării imobilului este în sumă de 500 ron şi a fost achitat în întregime  de către pârâtul S  G .

 De asemenea, potrivit înscrisului depus la filele 20-22 dosar, instanţa reţine că între pârâta P  S , în calitate de vânzător şi pârâtul S  G , în calitate de cumpărător, la data de 30.06.2013, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, având ca obiect terenul arabil situat în extravilan, identificat cu nr.top. 591/56 D , înscris în C.F. nr. 265  D , în suprafaţa de 2800 mp. În conţinutul acestui înscris s-a menţionat că preţul vânzării imobilului a fost achitat în întregime  de către pârâtul S  G .

Potrivit înscrisului depus la filele 28-30 dosar, instanţa reţine că între pârâtul F  P , în calitate de vânzător şi pârâtul S  G , în calitate de cumpărător, la data de 25.08.2013, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, având ca obiect terenul arabil situat în extravilan, identificat cu nr. top. 591/30 D , înscris în C.F. nr. 241  D în suprafaţa de 2900 mp. În conţinutul acestui înscris s-a menţionat că preţul vânzării imobilului este în sumă de 500 ron şi a fost achitat în întregime  de către pârâtul S  G .

Totodată, potrivit înscrisului depus la filele 34-36 dosar, instanţa reţine că între pârâtul B  C , în calitate de vânzător şi pârâtul S  G , în calitate de cumpărător, la data de 30.08.2013, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, având ca obiect terenul arabil situat în extravilan, identificat cu nr. top. 591/52 D , înscris în C.F. nr. 261  D , în suprafaţa de 5700 mp. În conţinutul acestui înscris s-a menţionat că preţul vânzării imobilului este în sumă de 1008 ron şi a fost achitat în întregime  de către pârâtul S  G .

Din conţinutul înscrisurilor mai sus indicate rezultă faptul că la încheierea acestora au fost prezente anumite persoane în calitate de martori.

Din conţinutul înscrisului aflat la fila 12 dosar, instanţa reţine că între pârâtul S  G , în calitate de vânzător şi reclamantul C  P  I , în calitate de cumpărător, la data de 10.12.2013, s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, având ca obiect terenurile arabile situate în extravilan, identificate cu nr. top. 591/19, 591/30, 591/52 şi 591/56 D înscrise în C.F. nr. 232, 241, 261 şi 265  D , în suprafaţa de 14300 mp. În conţinutul acestui înscris s-a menţionat că preţul vânzării imobilului este în sumă de 6275 ron şi a fost achitat în întregime  de către reclamant.

Potrivit înscrierilor din partea A a colilor C.F. nr.232, 241, 261 şi 265  D  depuse la dosar, imobilele cu nr. top.591/19, 591/30, 591/52 şi 591/56,  ce fac obiectul litigiului, au destinaţia de arător.

 Această destinaţie  de terenuri arabile situate în extravilan a  imobilelor în litigiu a fost confirmată şi de către reclamant prin reprezentat prin susţinerile de  la ultimul termen de judecată şi totodată rezultă atât din  conţinutul contractelor de vânzare cumpărare depuse la dosar  de către reclamant,  cât şi din motivarea în fapt a cererii  de chemare în judecată, unde s-a menţionat expres că este vorba despre terenuri arabile extravilane.

Deoarece în prezenta cauză finalitatea cererii reclamantului constă în pronunţarea în favoarea sa a unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare cumpărare în privinţa imobilelor în litigiu şi intabularea dreptului de proprietate în CF, instanţa apreciază că, deşi contractul de vânzare cumpărare încheiat  între reclamant şi pârâtul S  G , precum şi contractele de vânzare cumpărare încheiate între restul pârâţilor în calitate de vânzători şi pârâtul S  G , în calitate de cumpărător au fost perfectate prin înscrisuri  sub semnătură privată, părţile şi-au asumat şi obligaţia implicită de a efectua demersurile necesare pentru reglementarea situaţiei juridice a imobilelor, în sensul de a consemna acordul lor de voinţă într-un  înscris  autentic. Asumarea acestei obligaţii de către vânzător, este  reţinută de instanţă,  întrucât,  contractul  obligă nu numai la ceea ce expres s-a prevăzut, ci şi la efectele care potrivit LEGII, echităţii şi obiceiului, sunt  date obligaţiei  după natura sa. 

În raport cu asumarea acestor obligaţii, pentru a exista posibilitatea pronunţării, în prezent, a unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, sunt necesare şi îndeplinirea cerinţelor de admisibilitate prevăzute de art. 5 din Legea nr. 17/07.03.2014, privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, potrivit cărora:

,,1) În toate cazurile în care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de contract de vânzare-cumpărare, ACŢIUNEA este admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legii nr.287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale legislaţiei în materie, precum şi dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. 3, 4 şi 9 din prezenta lege, iar imobilul ce face obiectul antecontractului este înscris la rolul fiscal şi în cartea funciară.

(2) Cererea de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate se respinge dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta lege.,,

În acest sens, sunt şi considerentele Deciziei nr. 755/16.12.2014, emisă de Curtea Constituţională referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) teza privitoare la antecontracte din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, în cuprinsul cărora se arată printre altele:

,,Curtea constată că autorii excepţiei de neconstituţionalitate sunt beneficiarii unei promisiuni neexecutate de a vinde terenuri agricole situate în extravilan care s-au adresat instanţei de judecată pentru a pronunţa o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare. Aşadar, ei sunt titularii unui drept de creanţă, corelativ obligaţiei de a vinde asumată de promitent în temeiul antecontractului, iar nu titularii unui drept de proprietate. Transferul acestuia nu s-a realizat în momentul perfectării antecontractului, indiferent de forma acestuia, autentică sau neautentică, ci se va realiza în viitor, la momentul încheierii contractului de vânzare, respectiv al pronunţării hotărârii judecătoreşti care să ţină locul acordului de voinţă nerealizat. În acest sens, instanţa de judecată învestită în temeiul art. 1.169 din Codul civil trebuie să verifice îndeplinirea tuturor condiţiilor de validitate LA DATA PRONUNŢĂRII HOTĂRÂRII care ţine loc de contract de vânzare, reprezentate, în speţă, de normele legale referitoare la exercitarea dreptului de preempţiune, în vigoare la data pronunţării hotărârii judecătoreşti. Aşadar, îndeplinirea condiţiilor legale pentru încheierea contractului de vânzare, respectiv pentru pronunţarea hotărârii judecătoreşti care să ţină loc de contract, nu poate fi raportată la un moment anterior, reprezentat de acela al încheierii antecontractului de vânzare, având în vedere că acesta din urmă nu este translativ de proprietate, ci la momentul realizării transferului dreptului de proprietate, moment care este supus legii în vigoare, potrivit principiului tempus regit actum.

Curtea reţine că, de principiu, efectele generate de cele două tipuri de antecontracte, constând în obligaţia de a încheia în viitor contractul de vânzare, trebuie să fie guvernate de acelaşi act normativ, reprezentat de legea în vigoare la data realizării transferului dreptului de proprietate, şi anume Legea nr. 17/2014. În consecinţă, având în vedere că situaţiile juridice în care se află părţile antecontractului de vânzare încheiat în formă autentică, cât şi ale celui neautentificat nu diferă în esenţă, nu poate fi justificată nici aplicarea, în privinţa acestora, a unui tratamentul juridic diferit. Valorizarea diferenţiată a antecontractelor de vânzare, respectiv în funcţie de criteriul formei încheierii actului, are drept consecinţă consacrarea unui tratament juridic diferit între persoane care au încheiat antecontracte de vânzare având ca obiect terenuri agricole situate în extravilan, aspect în legătură cu care Curtea urmează a analiza dacă se întemeiază pe un criteriu obiectiv şi raţional.

Curtea nu neagă protecţia constituţională de care se bucură un bun, respectiv un drept de creanţă, în temeiul art. 44 din Constituţie, ci, din contră, recunoaşte această protecţie în mod egal atât în privinţa antecontractelor autentificate, cât şi a celor sub semnătură privată, astfel încât, toate aceste antecontracte vor continua să-şi producă efectele juridice potrivit Codului civil, cu condiţia ca valorificarea lor în sensul transferului dreptului de proprietate să fie supusă reglementării existente la momentul încheierii actului translativ de proprietate, aşadar, după exercitarea dreptului de preempţiune prevăzut de Legea nr. 17/2014.,,

Deciziile Curţii Constituţionale sunt definitive şi general obligatorii pentru judecătorii, aceste caracterisdtici fiind specifice  şi în privinţa deciziei mai sus invocată.

Faţă de aceste aspecte, deoarece din susţinerile reclamantului şi înscrierile operate în colile CF depuse la dosar rezultă  că imobilele în litigiu reprezintă în natură terenuri arabile situate în extravilan, instanţa consideră că, cererea reclamantului privind pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare cumpărare şi intabularea dreptului de proprietate în CF se dovedeşte a fi inadmisibilă la acest moment, urmând a fi respinsă ca atare, întrucât la dosarul cauzei nu au fost depuse  înscrisuri care să ateste îndeplinirea cerinţelor de admisibilitate prevăzute în mod obligatoriu de Legea nr. 17/2014 - art.5  alin. 1 şi 2 din acest act normativ.

De altfel, în sedinţa publică din data de 17.06.2015, reclamantul prin reprezentant a recunoscut faptul că nu au fost iniţiate procedurile prevăzute de Legea nr.17/2014 în privinţa terenurilor în litigiu.

Instanţa apreciază că sunt neîntemeiate apărările invocate de către reclamant prin reprezentant potrivit cărora în raport de data încheierii antecontractelor şi data înregistrării prezentului litigiu nu sunt incidente în speţă  dispoziţiile  Legii nr. 17/2014 şi considerentele Deciziei nr.755/16.12.2014, emisă de Curtea Constituţională.

Din interpretarea coroborată a acestora rezultă în mod expres faptul că nu contează data ori forma încheierii antecontractelor şi nici data la care a fost înregistrat litigiul pe rolul instanţei.

Potrivit art.5 alin. 1 din Legea nr. 17/2014, pentru ca acţiunea să fie admisibilă este necesar a fi îndeplinite  condiţii  prevăzute de lege  la momentul  pronunţării hotărârii judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare cumpărare,  pentru că atunci are loc transferul efectiv al dreptului de proprietate de la vânzător către cumpărător.

De altfel, conform art.1 din Legea nr. 17/2014,  prin instituirea dispoziţiilor cuprinse în acest act normativ s-a urmărit printre altele, stabilirea unor măsuri pentru reglementarea vânzării cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan, în baza cărora  să fie protejate interesele naţionale, prin comasarea terenurilor agricole în vederea creşterii dimensiunilor fermelor agricole şi constituirea exploataţiilor viabile economic.

Este evident că atingerea scopurilor acestei legii vizează interesul general, naţional, care este prioritar interesului particular şi tocmai datorită acestui fapt se impune respectarea cu stricteţe a cerinţelor instituite prin această lege cu privire la vânzarea cumpărarea terenurilor extravilane şi admisibilitatea cererilor ce au ca obiect pronunţarea unor hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare cumpărare.

Astfel, instanţa urmează a respinge capetele de cerere privind pronunţarea în favoarea pârâtului S G şi apoi a reclamantului a unei  hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare cumpărare şi întabularea dreptului de proprietate la CF, nefiind îndeplinite la acest moment cerinţele de admisibilitate ale unor astfel de solicitări.

Referitor la celelalte capete de cerere ce au format obiectul acţiunii reclamantului (- să se constate că pârâţii F  P  şi P  A , au devenit proprietari, cu titlu de reconstituire  în baza Legii 18/1991, asupra terenurilor ce au făcut obiectul antecontractelor de vânzare cumpărare depuse la dosar, respectiv suprafaţa de 2900 mp din nr. top. 591/30, în baza titlului de proprietate nr. 913/1997  şi  suprafaţa de 2900 mp din nr.top.591/19, în baza titlului de proprietate nr. 861/1997 ; - să  se dispună obligarea  OCPI Bihor - BCPI B  să procedeze la întabularea dreptului de proprietate, cu titlu de reconstituire în CF, pe seama pârâţilor) faţă de soluţia pronunţată în privinţa  capătului principal de cerere privind pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare cumpărare în favoarea reclamantului,  pentru imobilele cu nr. top.591/19, 591/30, 591/52 şi 591/56,  înscrise în colile  C.F. nr.232, 241, 261 şi 265  D  , instanţa consideră că  aceste solicitări se impun a fi respinse ca lipsite de interes.

 În acelaşi timp însă instanţa apreciază necesar a arăta faptul că respingerea  capătului de cerere privind constatarea că pârâţii F  P  şi P  A , au devenit proprietari, cu titlu de reconstituire  în baza Legii 18/1991, asupra terenurilor ce au făcut obiectul antecontractelor de vânzare cumpărare depuse la dosar, respectiv suprafaţa de 2900 mp din nr. top. 591/30, în baza titlului de proprietate nr.913/1997 şi suprafaţa de 2900 mp din nr.top.591/19, în baza titlului de proprietate nr. 861/1997, este vădit lipsită de interes.

În opinia instanţei nu este necesar  a se mai constata printr-o hotărâre acest drept al pârâţilor, cât timp  titlurile  de proprietate  nr. 913/1997 şi nr. 861/1997 deţinute de către pârâţi sunt înscrisuri susceptibile să ateste şi să confirme dreptul de proprietate al pârâţilor asupra nr. top. 591/30 şi nr.top.591/19, care au făcut obiectul antecontractelor de vânzare cumpărare încheiate de către pârâţi  şi aceste titluri de proprietate  le conferă titularilor lor dreptul de proprietate asupra tuturor imobilelor înscrise în conţinutul lor, printre care şi terenurile  mai sus indicate ce fac obiectul litigiului.

În ceea ce priveşte solicitarea reclamantului privind  obligarea  OCPI Bihor - BCPI B să procedeze la întabularea dreptului de proprietate, cu titlu de reconstituire în CF, pe seama pârâţilor , în baza titlurilor de proprietate, instanţa o apreciază vădit neîntemeiată faţă de probaţiunea cu înscrisuri administrată în cauză, precum şi  faţă de prev. art.28 din Legea nr.7/1996 republicată - Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare, cu modificările şi completările ulterioare, privind  procedura de înscriere în cartea funciară, potrivit cărora:

 ,, (1) Cererea de înscriere în cartea funciară se va depune la birourile teritoriale ale oficiului teritorial şi va fi însoţită de înscrisul original sau de copia legalizată de pe acesta, prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere; copia legalizată se va păstra în mapa biroului teritorial. (2) în cazul hotărârii judecătoreşti, se va prezenta o copie legalizată, cu menţiunea că este definitivă şi irevocabilă.(3) Cererile de înscriere se vor înregistra de îndată în registrul de intrare, cu menţionarea datei şi a numărului care rezultă din ordinea cronologică a depunerii lor.(4) înscrierile în cartea funciară se efectuează la cererea părţilor interesate, cu excepţia cazurilor în care legea prevede înscrierea din oficiu; cererea de înscriere se va transmite la biroul teritorial în circumscripţia căruia este situat imobilul.(5) Intabularea sau înscrierea provizorie poate fi cerută de orice persoană care, potrivit înscrisului original, hotărârii judecătoreşti sau hotărârii autorităţii administrative, urmează să strămute, să constituie, să modifice, să dobândească sau să stingă un drept tabular.(6) înscrierea unui drept sau radierea unei sarcini poate fi cerută: a) de mandatarul general al celui îndrituit;b) de oricare dintre titularii aceluiaşi drept.

(7) Creditorul a cărui creanţă certă şi exigibilă este dovedită printr-un înscris sau printr-o hotărâre judecătorească, ori în cazurile anume prevăzute de lege printr-o decizie a autorităţii administrative, va putea cere instanţei, în numele şi în folosul debitorului său, înscrierea unui drept tabular sau radierea unei sarcini.(8) Debitorul care a plătit valabil creanţa ipotecară a unui cesionar neînscris în cartea funciară poate cere radierea ipotecii, dacă înfăţişează înscrisul original al cesiunii şi chitanţa doveditoare a plăţii.

Conform acestor reglementări întabularea titlurilor de proprietate în Cf  se face cu respectarea unei proceduri administrative precis determinate.

În conţinutul înscrisului depus la fila 48 dosar, reclamantul a menţionat faptul că, nu are calitatea de a întabula aceste terenuri, deţine doar copii ale titlurilor de proprietate, iar originalele se află la titularii dreptului, astfel că, doar aceştia sunt în măsură să solicite la OCPI, întabularea dreptului de proprietate asupra acestor imobile, în favoarea lor, să depună copii legalizate de pe acest titluri şi declaraţie notarială care să ateste faptul că nu s-a mai solicitat întabularea acestor imobile.

Aceste aspecte denotă că reclamantul cunoaşte prevederile legale în domeniu, însă în ciuda acestui fapt a formulat această solicitare în prezenta cauză, cerere ce nu poate fi admisă în lipsa îndeplinirii condiţiilor expres prevăzute de lege.

Instanţa apreciază că pârâtul OCPI BIHOR justifică legitimitate procesuală  pasivă  în cauză, faţă de solicitarea concretă a reclamantului cu privire la intabularea titlurilor de proprietate ale pârâţilor în CF, întrucât operaţiunile de intabulare nu pot fi realizate decât de către această instituţie, iar în speţă nu este  vorba despre  o plângere împotriva încheierii de CF, pentru a fi incidente  dispoziţiile Deciziei 72/15.10.2007 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care a fost admis recursul în interesul legii şi s-a stabilit că în cauzele care au ca obiect plângeri privind cartea funciară întemeiate pe prevederile art. 50 din Legea nr. 7/1996, Oficiile de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu au calitate procesuală pasivă .

În opinia instanţei  poziţia intimatului O.C.P.I. Bihor este oscilantă, deoarece pe de o parte această instituţie a susţinut că nu se opune la cererea reclamantului, probabil tocmai în considerarea faptului de a nu fi obligată la cheltuieli de judecată, iar pe de ală parte, a  invocat prev. art .28 din Legea 7/1996. 

 Pentru aceste considerente, instanţa urmează să respingă în totalitate cererea reclamantului  modificată şi precizată, conform dispozitivului prezentei hotărâri.

Nu se vor acorda cheltuieli de judecată, acestea nefiind solicitate prin concluziile scrise depuse la dosar de către reclamant şi nici de către pârâţi.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea formulată, modificată şi precizată de către reclamantul C  P  I , în contradictoriu cu pârâţii S  G , B  C  , F  P , P  A  , P  S , şi  O.C.P.I. BIHOR - B.C.P.I. B .

Fără cheltuieli de judecată.

 Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cale de atac care se depune la Judecătoria Beiuş.

Cu apel în termen de 5 zile, care curge de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru părţile lipsă, în ceea ce priveşte  încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie în interesul pârâţilor, formulată în cauză de Baroul Bihor

Pronunţată în şedinţă publică, azi 01.07.2015.

PREŞEDINTE, GREFIER,