Partaj

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ÎNTORSURA BUZĂULUI

DOSAR NR. (…)

SENTINŢA CIVILĂ NR.42

Şedinţa publică din 3 februarie 2015

Completul constituit din :

PREŞEDINTE : (…) – judecător

GREFIER : (…)

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea în cauza -minori şi familie privind pe reclamanta-pârâtă reconvenţional (...) în contradictoriu cu pârâtul-reclamant reconvenţional (...) având ca obiect „partaj”.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică nu au răspuns părţile şi reprezentanţii acestora.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Dezbaterea fondului cauzei şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 13.01.2015.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile , constată următoarele:

Prin încheierea de şedinţă din 03.10.2013 din dosarul civil nr.(...) s-a dispus disjungerea capătului de cerere privind partajul bunurilor comune al părţilor de cererea de divorţ şi formarea unui nou dosar, respectiv (...).

Prin cererea formulată de reclamanta (...) (fostă (…) ) a solicitat în contradictoriu cu pârâtul  (...)  ca instanţa prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună:

I .Obligarea pârâtului la restituirea bunurilor sale proprii care se află în locuinţa acestuia:  1.mobilă de sufragerie în valoare de 2000 lei; 2. mobilă de dormitor în valoare de 1000 lei; 3. mobilă de bucătărie în valoare de 500 lei; 4. maşină de cusut în valoare de 300 lei; 5.  Plăpumi(3 buc.) în valoare de 500 lei;  6. aspirator în valoare de 200 lei; 7. aragaz în valoare de 200 lei; 8. televizor în valoare de 200 lei; 9. cuverturi (6 buc.) în valoare de 250 lei; 10. covoare (3 buc.) în valoare de 600 lei; 11.  Perne (6 buc.)  în valoare de 300 lei; 12. Tablouri (2 buc.)  în valoare de 200 lei;  13 .seturi de farfurii(2 buc.) în valoare de 200 lei; 14.seturi de cafea (3 buc.) în valoare de 100 lei; 15.vase de gătit de toate dimensiunile în valoare de 300 lei; 16.  tablou personal; 17.icoane mari (2 buc.) şi iconiţe (6 buc.).

II. încetarea regimului matrimonial, lichidarea comunităţii de bunuri şi partajul bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, deţinute de pârât la domiciliul său, asupra cărora are o cotă de contribuţie de 80%: 1. Lăzi  frigorifice (2 buc.) în valoare de 1200 lei; 2. Motocositoare în valoare de 3000 lei; 3. Motofierăstru Husqvarna în valoare de 1000 lei ; 4. Scule pentru lemnărie în valoare de 1000 lei; 5. Aparat de sudură în valoare de 300 lei; 6. Frigider Zanussi în valoare de 700 lei; 7. Televizoare (2 buc.) în valoare de 300 lei; 8. Radiocasetofon în valoare de 150 lei; 9. Aspirator în valoare de 100 lei; 10. Colţar mobilier sufragerie în valoare de 1100 lei; 11. Mobilier bucătărie în valoare de 800 lei; 12. Butelii de aragaz (2 buc.) în valoare de 200 lei; 13.  Căsuţă  foişor de vară în valoare de 800 lei; 14. Leagăn în valoare de 600 lei; 15.  Fântână ornamentală în valoare de 200 lei; 16. Maşină de spălat automată în valoare de 500 lei; 17. Bicicletă în valoare de 150 lei; 18. Cazan pe lemne (centrală termică) în valoare de 2800 lei; 19. Investiţii în locuinţa pârâtului în valoare de aproximativ 40.000 lei, manoperă extindere locuinţă , amenajări şi finisaje , instalaţii de apă curentă şi canalizare, instalaţie electrică, centrală termică precum şi materialele necesare , marmură, pervaz geamuri termopane la toată casa.

III. Obligarea pârâtului la plata creanţei de 55.000 lei, pe care o are faţă de masa matrimonială , reprezentând actualizarea sumei de 110.000.000 Rol , preţ al vânzării apartamentului bun propriu din (…) investit în construcţia şi extinderea locuinţei pârâtului.

IV . Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii se arată  de către  reclamantă  că în anul 1999 , după încheierea căsătoriei a vândut un apartament – bun propriu , iar cu banii obţinuţi din vânzare , respectiv 110.000.000 ROL  a cumpărat materiale de construcţie , BCA, ţiglă , lemnărie,gresie, faianţă, boiler, ciment, ţevi pentru canalizare, teracotă pentru sobe, etc., părţile construind  lângă casa veche, care era compusă din 3 camere, o bucătărie şi o cămara foarte veche,  prin demolarea unei camere şi a bucătăriei, terminând în anul 2000 la roşu 2 camere, bucătărie şi hol, aceste investiţii fiind suportate din banii reclamantei, întrucât pârâtul nu lucra.

De asemenea, se susţine că din banii trimişi de fiica reclamantei din prima căsătorie s-a achiziţionat geamuri termopan, pervaz de marmură la ferestre, etc., iar casa a fost mobilată cu mobilă din apartamentul vândut.

Referitor la bunurile comune se arată că acestea au fost dobândite prin credit contractat la BRD, GarantiBank, CAR, Raiffeisen şi DOMO, de către reclamantă, întrucât pârâtul  cea  mai mare parte a timpului nu a avut nici un venit.

Cererea a fost motivată în drept, invocându-se dispoziţiile art. 931,933, 979 şi urm. Cod procedură civilă.

S-au anexat cererii următoarele înscrisuri: împuternicire avocaţială (f. 6), contract de vânzare cumpărare nr.400/10.12.1991 (f. 20), contract de vânzare cumpărare din 30.07.1999 (f. 21), carnetul  de muncă al  reclamantei (f. 22- 29), decizii de pensionare (f. 29- 31), extras de operaţii emis de CAR CONFORT IFN (f. 32- 34), adeverinţe emise de Raiffeisen Bank, BRD şi Garantibank (f. 34-36).

Pârâtul a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională (f.37- 40) prin care a solicitat admiterea în parte a acţiunii, fiind de acord cu restituirea bunurilor menţionate la punctele 1,2,4,5,6,7,16,  precizând că bunurile enumerate la punctele 9 şi 17 nu există, la punctul 10 sunt doar două covoare, iar restul nu sunt bunurile proprii ale reclamantei.

Prin cererea reconvenţională a solicitat să se dispună sistarea comunităţii de bunuri şi partajul bunurilor dobândite în timpul căsătoriei, însă să se constate cota de contribuţie a reclamantului reconvenţional de 80%,iar a reclamantei de 20%, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reconvenţionale se arată că din comunitatea de bunuri nu fac parte sculele de lucru pentru lemnărie, acestea fiind bunurile sale proprii, fiind folosite la exercitarea meseriei de dulgher - tâmplar-constructor şi sunt proprietatea sa înainte de încheierea căsătoriei, că de altfel  nici fântâna ornamentală, leagănul şi căsuţa foişor de vară  nu fac parte din comunitatea de bunuri, fiind edificate de către  acesta din materiale proprii şi nici motocositoarea , care a fost achiziţionată din bani proprii obţinuţi din vânzarea casei de lemn rămasă moştenire de la fratele său.

Se mai arată că părţile au locuit împreună din anul 1997, iar după încheierea căsătoriei, în anul 2000 au luat hotărârea de a efectua câteva lucrări la casa mamei sale, în sensul edificării a două camere, a unei băi şi sobe de teracotă, nu s-a realizat canalizarea, întrucât imobilul avea fosă septică la data edificării construcţiei şi nu există centrala termică, încălzirea realizându-se cu sobe de teracotă, doar într-o cameră şi în bucătărie, iar în baie există o sobă cu cazan.

În ceea ce priveşte apartamentul reclamantei din Braşov,  se susţine că părţile locuiau împreună în 1998, când s-a achitat ultima rată, acesta contribuind la plata ratei, iar cu privire la veniturile reclamantei, aceasta a rămas fără loc de muncă în 2001 până în anul 2004, când s-a pensionat, spre deosebire de pârât care câştiga aproximativ 1800 lei/lună, care a edificat cu mâna de lucru cele două camere şi a efectuat investiţiile aduse la casa mamei sale, iar  în perioada 02.06.2013-01.12.2014  a lucrat ca paznic la SC Angero SRL.

Cu privire la dobândirea  bunurilor  mobile se arată că pârâtul a contractat un credit de 48.000.000 ROL de la BCR , folosit în comun, dar restituit doar de către acesta, iar cu privire la creditele contractate de reclamantă se arată că în anul 2011 aceasta a contractat un credit la Raiffesisen Bank de 2200 lei, banii fiind depuşi  la BRD pentru a lichida un alt credit , iar restul de 300 lei i-a cheltuit exclusiv  în interes propriu , după care la o săptămână după lichidarea creditelor bancare , s-a întors la domiciliul comun şi a luat suma de 2300 lei obţinută de pârât din vânzarea unei vaci şi a unui porc.

Se mai arată că la dobândirea bunurilor comune şi la plata investiţiilor efectuate a adus ca şi contribuţie preţul obţinut din vânzarea casei de lemn rămasă moştenire de la defunctul său frate, (…), decedat la data de 16.11.2004, respectiv suma de 2500 lei, apreciindu-se că valoarea investiţiilor aduse  în timpul căsătoriei la imobilul în care acesta locuieşte este  de 30.000 lei.

S-au anexat cererii reconvenţionale următoarele înscrisuri: carte de muncă pârât (f.41- 44), contract de vânzare cumpărare (f.45), certificat de deces (f.46), chitanţa şi factura fiscală  din 19.04.2000 (f.47), decizia nr. 16324/20.07.2009 (f.48), contract de credit bancar  BCR nr. 241/21.09.2004 (f.49- 51).

Pe parcursul judecăţii  s-au mai  depus următoarele înscrisuri: adeverinţa de la CEC Bank nr. 10785/17.12.2013 (f. 90-94), adeverinţa RIAL nr.7805/10.01.20114 (f.96), adeverinţa de la CAR Confort IFN  nr.160/05.02.2014 (f. 121- 126), adeverinţa de la DOMO nr. 135/07.02.2014 şi facturi  fiscale (f.127- 133), adeverinţa de la Raiffesisen Bank nr. 651/11.02.2014 (f.135), adeverinţa de la BRD nr.1275/10.02.2014 (f.136- 149), adeverinţa de la Garanti Credite nr.3158/11.02.2014 (f.151- 153), chitanţa şi factura fiscală din 15.09.1999 (f.209-210), chitanţă şi factura fiscală din 10.08.1999 (f. 211), sentinţa civilă nr.412/10.10.2013 (f. 89- vol. II ), adeverinţa de la BCR nr. DCAF 6449/27.11.2014 (f. 94- 100 –vol.II)

Prin încheierea de şedinţă din Camera de Consiliu din data de 14.11.2013 (f. 61) instanţa admis cererea de ajutor public judiciar  formulată de pârâtul – reclamant reconvenţional (...) şi a dispus scutirea acestuia de la plata  taxei de timbru de 516 lei.

La termenul de judecată din 05.12.2013 instanţa a încuviinţat pentru reclamantă proba cu înscrisurile , proba cu interogatoriul pârâtului şi proba testimonială cu martorii (...) şi (...), iar pentru pârât proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul reclamantei şi proba testimonială cu martorii (...), (...), (...) şi (...), iar la termenul de judecată din 30.01.2014 a încuviinţat pentru reclamantă şi  proba  testimonială cu martora (...) şi de asemenea proba cu cercetarea la faţa locului.

La termenul de judecată din 30.01.2014 s-a administrat proba cu interogatoriul părţilor, răspunsurile fiind  consemnate la filele 98- 106 şi s-au audiat martorii, depoziţiile fiind consemnate la filele 106- 112.

Prin încheierea de şedinţă din Camera de Consiliu din data de 30.01.2014 (f.113) instanţa a admis în parte cererea de ajutor public formulată de reclamantă şi a dispus eşalonarea taxei de timbru în cuantum de 5955 lei, urmând să achite 10 rate lunare de câte 595, 50 lei din 25.02.2014-25.11.2014.

Cererea fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 5955 lei (f.167-168, 205 din vol. I şi f. 25, 33, 50-51, 54, 101, 102  din vol. II ).

Reclamanta a achitat onorariul expertului Hering Petru în cuantum de 1295  lei (f.165 şi 109 – vol. II ) şi onorariul expertei (...) în cuantum de 895  lei (f.206 şi 111 din vol. II ). 

La termenul de judecată din 13.02.2014 s-a efectuat cercetarea la faţa locului, astfel cum rezultă din procesul verbal de la fila 155 din dosar şi de asemenea la acelaşi termen de judecată s-a încuviinţat pentru reclamantă proba cu expertiză tehnică de evaluare bunuri imobile, numindu-se expert (...) şi s-a luat act că pârâtul renunţă la această probă.

La termenul de judecată din 27.03.2014 s-a încuviinţat pentru reclamantă proba cu expertiză tehnică de evaluare bunuri mobile ,numindu-se expert (...) şi la data de 06.05.2014 s-a depus raportul de expertiză tehnică judiciară de evaluare bunuri mobile (f. 179- 201).

La data de 02.06.2014 s-a depus de către expert (...) raportul de expertiză tehnică judiciară de evaluarea bunuri imobile (f. 5-21- vol. II), iar la termenul de judecată din 05.06.2014 şi la termenul de judecată din 19.06.2014 s-a formulat de către reclamantă obiecţiuni la raportul de expertiză evaluare bunuri mobile şi la raportul de expertiză evaluare bunuri imobile  (f. 26-27 şi 31-32), obiecţiuni care a  fost admise la termenul de judecată din 19.06.2014.

La data de 21.07.2014 s-a depus de către expert (...) completare la raport de expertiză (f. 40-42) şi la data de 25.08.2014 s-a depus de către expert (...) răspuns la obiecţiuni (f.44- 49).

La termenul de judecată din 14.10.2014 reclamanta  a formulat obiecţiuni la răspunsul la obiecţiuni depus de către expertul (...) (f. 55- 60), la care a anexat un set de  înscrisuri (f. 62- 76).

La termenul de judecată din 28.10.2014 reclamanta a formulat cerere de ajutor public judiciar pentru plata diferenţei de onorariu în cuantum de 1560 lei pentru experta (...) şi diferenţa de onorariu în cuantum de 800 lei pentru expertul (...) (f.78-79) la care a anexat înscrisuri doveditoare (f. 80-85) şi de asemenea la acelaşi termen judecată instanţa a respins obiecţiunile formulate de reclamantă  la raportul de expertiză  evaluare bunuri imobile.

Prin încheierea de şedinţă din Camera de Consiliu din  04.11.2014  (f. 87-88) instanţa a admis în parte  cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamantă şi a dispus eşalonarea plăţii onorariilor experţilor în cuantum de 2360 lei pe o perioadă de 4 luni , stabilind taxe lunare egale în cuantum de 590 lei din 15.12.2014 – 15.03.2015.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Părţile s-au căsătorit în data de 25.07.1998, căsătorie care  s-a desfăcut prin acordul comun al acestora  prin sentinţa civilă nr. 412/10.10.2013 pronunţată de Judecătoria Întorsura Buzăului în  dosar nr.(...) (f.189).

Din căsătorie nu au rezultat copii, însă reclamanta are dintr-o altă căsătorie trei copii, în prezent majori.

După căsătorie părţile au locuit în imobilul proprietatea părinţilor pârâtului, situat în (…), jud. Covasna până în noiembrie 2012, când reclamanta a părăsit domiciliul conjugal, perioadă de timp în care aceştia  au efectuat  o serie de investiţii la acest imobil.

Din materialul probator administrat în cauză  a rezultat că părţile au dobândit în timpul căsătoriei mai multe bunuri mobile,  au efectuat investiţii  la imobilul mai sus menţionat finalizate în cursul  anului 2000  şi de asemenea că reclamanta atunci când s-a mutat în  Întorsura Buzăului a venit cu o serie de bunuri mobile proprii, după vânzarea unui bun imobil avut în Braşov.

În ceea ce priveşte bunurile proprii ale foştilor soţi instanţa reţine că  reclamanta în cuprinsul cererii introductive de instanţa a afirmat că următoarele bunuri mobile sunt bunuri proprii: 1.mobilă de sufragerie; 2. mobilă de dormitor ; 3.mobilă de bucătărie; 4.  maşină de cusut;  5.Plăpumi (3 buc.)  ; 6. aspirator ;  7.aragaz ; 8.televizor;  9.cuverturi (6 buc.); 10. covoare (3 buc.); 11.Perne (6 buc); 12. Tablouri (2 buc.); 13. Seturi de farfurii (2 buc.); 14.Seturi de cafea (3 buc.); 15.Vase de gătit de toate dimensiunile ;  16.Tablou personal ;  17.Icoane mari (2 buc.)  şi iconiţe (6 buc.), iar pârâtul prin cererea reconvenţională a solicitat să se constate că uneltele de lucru  pentru tâmplărie, aparatul de sudură  sunt bunuri proprii,  ca de altfel şi  fântâna ornamentală, leagănul şi căsuţa foişor de vară, fiind  edificate de acesta din materiale proprii, precum şi motocositoarea , întrucât a fost achiziţionată din bani proprii.

Pârâtul (...)  prin întâmpinare (f.38) a arătat că este de acord  să restituie reclamantei bunurile de la punctele 1,2,4,5,6,7,16, precizând că mobila de bucătărie de la pct.3, televizorul de la pct.8  şi  bunurile de la pct.11-15  nu sunt bunuri  proprii, iar icoanele de la pct.17, cuverturile de la pct.9 şi un covor de la pct.10 nu se află în locuinţa sa.

Din răspunsurile la interogator ale pârâtului (f.98-101) a rezultat că reclamanta  a adus  în locuinţa comună bunurile mobile  de la poziţiile 1-7,  cu privire la televizorul de la pct. 8 a menţionat că reclamanta l-a dat fiicei sale, cu privire la  cuverturile de la pct.9 şi pernele de la pct. 11  le-a recunoscut existenţa, dar nu ştie numărul,  iar cu privire la bunurile de la poziţiile 12-17  pârâtul a menţionat că nu ştie, însă au fost găsite de expert în locuinţa pârâtului  la momentul evaluării acestora.

Din depoziţiile  martorilor (…),  (...) şi (...)  (f.106, 107, 112) a rezultat că reclamanta a adus toată mobila de la apartamentul din Braşov şi bunuri electrocasnice la casa din Întorsura Buzăului,  însă fără a fi  nominalizate.

Conform raportului de expertiză (...) (f.179-201)  şi completarea la raport (f.40-42  vol.II) bunurile mobile proprii ale reclamantei şi ale reclamantului reconvenţional  au fost evaluate astfel: 1. mobilă de sufragerie în valoare de 1500 lei; 2. mobilă de dormitor în valoare de 960 lei; 3. Mobilă de dormitor inexistent evaluat la 960 lei prin completarea la raportul de expertiză; 4. maşină de cusut în valoare de 135 lei; 5. Plăpumi (3 buc.) în valoare de 240 lei; 6. aspirator în valoare de 100 lei; 7. aragaz în valoare de 500 lei; 8. cuverturi (6 buc.) în valoare de 200 lei; 9. covoare (3 buc.) în valoare de 200 lei;  10.Perne (6 buc.)  în valoare de 120 lei; 11. Tablouri (2 buc.)  în valoare de 200 lei; 12. seturi de farfurii (2 buc.) în valoare de 160 lei;  13. seturi de cafea (3 buc.)  în valoare de 135 lei; 14.vase de gătit de toate dimensiunile în valoare de 100 lei; 15 tablou personal cu copiii în valoare de 40 lei; 16. icoane mari (2 buc.) şi iconiţe (6 buc.) în valoare de 710 lei; 17. aparatul de sudură - inexistent în valoare de 1000 lei; 18.motocositoare inexistentă în valoare de 1000 lei; 19. sculele de lucru pentru lemnărie au fost imposibil de evaluat întrucât nu au fost găsite.

Prin concluziile scrise reclamanta a arătat că solicită să fie obligat pârâtul să îi restituie bunurile de la pct.1-16, cu excepţia mobilierului de dormitor de la pct.3 care a fost trecut şi evaluat din eroare de către expertă şi a televizorului menţionat la pct.8 în cererea introductivă care nu a mai fost evaluat de expertă.

Instanţa mai constată că nici mobila de bucătărie menţionată de reclamantă la pct.3 în cererea introductivă nu a fost evaluată de expertă şi nici cu privire la aceasta reclamanta nu a mai emis nici o pretenţie.

Din răspunsurile la interogatoriu ale reclamantei –pârâta reconvenţională (f. 102) a rezultat că o parte din uneltele de lucru au fost  cumpărate în timpul căsătoriei, iar aparatul de sudură  a fost donat reclamantului reconvenţional de către fiica acesteia, iar pârâtul  prin răspunsul la interogator (f. 99) a  precizat că sculele sunt bunuri proprii , iar aparatul de sudură a fost primit cadou de la ginerele său din Italia.

Din depoziţiile  martorilor (...),(…) (...) (f. 107-108,110) a rezultat că reclamantul reconvenţional se ocupa de zidărie şi dulgherie , efectuând o serie de lucrări la persoane din Întorsura Buzăului şi din alte localităţi, inclusiv la martorul (...).

Având în vedere că părţile s-au căsătorit înainte de intrarea în vigoare a Codului civil, respectiv anterior datei de 01.10.2011 , dar desfacerea căsătoriei a intervenit la data de 10.10.2013, deci după intrarea în vigoare a codului civil, în ceea ce priveşte legea aplicabilă,  instanţa reţine  dispoziţiile  art. 33 din Legea 71/2011, potrivit cu care prevederile art. 340 şi 341 din Codul Civil (referitoare la bunurile proprii)  sunt aplicabile şi căsătoriilor în fiinţă la data intrării în vigoare a Codului civil, ori de câte ori actul juridic sau faptul juridic în temeiul căruia a fost dobândit bunul intervine după această dată.

În consecinţă,  prin raportare la faptul că la data de 01.10.2011 părţile erau căsătorite, iar bunurile mobile menţionate de reclamantă  au fost dobândite înainte de data de 25.07.1998, când părţile s-au căsătorit, instanţa va avea în vedere  aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor  art. 31 din Codul familiei.

Conform art. 31 Cod familiei  nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soţ:

a) bunurile dobândite înainte de încheierea căsătoriei;

b) bunurile dobândite în timpul căsătoriei prin moştenire, legat sau donaţie, afară numai dacă dispunătorul a prevăzut ca ele vor fi comune;

c) bunurile de uz personal si cele destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi;

d) bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă, manuscrisele ştiinţifice sau literare, schiţele si proiectele artistice, proiectele de invenţii si inovaţii, precum şi alte asemenea bunuri;

e) indemnitatea de asigurare sau despăgubire pentru pagube pricinuite persoanei;

f) valoarea care reprezintă si înlocuieşte un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare.

Având în vedere că în ceea ce priveşte bunurile de mobilier, electrocasnice menţionate de reclamantă ca fiind dobândite înainte de  încheierea căsătoriei dintre părţi, împrejurări  recunoscute de către pârât, prin raportare la  dispoziţiile art. 31 lit.a din Codul Familiei , instanţa constată că  au calitatea de bunuri proprii ale reclamantei (…) următoarele bunuri mobile: mobilă de sufragerie în valoare de 1500 lei; mobilă de dormitor în valoare de 960 lei; maşină de cusut în valoare de 135 lei; Plăpumi (3 buc.) în valoare de 240 lei;  aspirator în valoare de 100 lei;  aragaz în valoare de 500 lei;  cuverturi (6 buc.) în valoare de 200 lei;  covoare (3 buc.) în valoare de 200 lei;  Perne (6 buc.)  în valoare de 120 lei;  Tablouri (2 buc.)  în valoare de 200 lei; seturi de farfurii (2 buc.) în valoare de 160 lei; seturi de cafea (3 buc.)  în valoare de 135 lei; vase de gătit de toate dimensiunile în valoare de 100 lei;  tablou personal în valoare de 40 lei;  icoane mari (2 buc.)  şi iconiţe (6 buc.) în valoare de 710 lei şi întrucât acestea se fală în locuinţa pârâtului instanţa va obliga pârâtul (...) să predea  reclamantei bunurile proprii enumerate mai sus  sau contravaloarea acestora.

În ceea ce priveşte calitatea de bunuri proprii ale reclamantului reconvenţional  referitor la uneltele de lucru pentru lemnărie şi aparatul de sudură, instanţa reţine poziţia  reclamantei –pârâta reconvenţională (f. 102) care a recunoscut că doar  o parte din uneltele de lucru au fost  cumpărate în timpul căsătoriei, iar aparatul de sudură  a fost donat reclamantului reconvenţional de către fiica acesteia şi de asemenea susţinerile martorilor (...), (...) şi (...)  cu privire la exercitarea de către reclamantul reconvenţional  a lucrărilor de  zidărie şi dulgherie la persoane din Întorsura Buzăului şi din alte localităţi, inclusiv la martorul (...).

Dată fiind  afectaţiunea specială a  uneltelor de lucru,  potrivit art. 31  lit. c Cod familiei, aceste bunuri au calitatea de bunuri proprii, indiferent  dacă ele sunt dobândite cu mijloace proprii ale soţului dobânditor sau cu mijloace bunuri comune şi prin urmare va constata că uneltele de lucru sunt bunuri proprii ale reclamantului reconvenţional.

În ceea ce priveşte aparatul de sudură, având în vedere că acesta a fost donat  reclamantului reconvenţional  şi din prisma profesiei sale, iar din probele administrate în cauză nu a rezultat că voinţa dispunătorului a fost ca bunul să devină comun,  date fiind dispoziţiile  art.31  lit.b Cod familiei, instanţa constată că şi acesta este bun propriu al reclamantului reconvenţional.

Referitor la motocositoare a cărei valoare de achiziţie a fost precizată de părţi ca fiind de 3000 lei, pârâtul a susţinut că a fost cumpărată în timpul căsătoriei din bani proprii, însă din probele administrate în cauză nu a rezultat aceste lucru, reclamanta nu a recunoscut la interogator că acest bun ar fi fost achiziţionat din banii obţinuţi din vânzarea casei de lemn primită moştenire de pârât de la fratele său, iar în plus pârâtul în cererea reconvenţională menţionează că suma de 2500 lei obţinută din vânzarea casei aparţinând fratelui său decedat a fost folosită la investiţiile efectuate la imobilul  proprietatea sa, prin urmare având în vedere dispoziţiile art.30 Codul familiei potrivit cu care bunurile dobândite în timpul căsătoriei  de oricare dintre soţi, sunt de la data dobândirii lor bunuri comune , iar pârâtul nu făcut dovada contrară, instanţa constată că motocositoarea este bun comun.

Referitor la fântâna ornamentală, căsuţa foişor şi leagăn , bunuri menţionate de pârât ca fiind proprii în considerarea faptului că au fost edificate în totalitate de acesta, din răspunsul la interogatoriu al reclamantei a rezultat că manopera îi aparţine  pârâtului, însă materialele au fost achiziţionate de către aceasta, mobilier dobândit în timpul căsătoriei,  împrejurări care formează instanţei convingerea că şi aceste bunuri în considerarea dispoziţiilor art. 30 Cod familiei, sunt bunuri comune.

Cu privire la bunurile dobândite de părţi în timpul căsătoriei , instanţa reţine că reclamanta a  solicitat să se constate că fac parte din comunitatea de bunuri următoarele bunuri: 1.  Lăzi frigorifice ( 2 buc); 2.Motocositor; 3. Motofierăstrău  Husqvarna ; 4. Frigider Zanussi ; 5.Televizoare (2 buc); 6. Radiocasetofon ; 7.Aspirator;  8.Colţar mobilier de sufragerie ; 9.Mobilier de bucătărie ; 10. Butelii de aragaz (2 buc.); 11. O căsuţă foişor de vară; 12.  Leagăn; 13. Fântână ornamentală; 14. Maşină de spălat automată ;  15. Bicicletă ; 16.Cazan pe lemne (centrală termică); 17. Investiţii în locuinţa pârâtului  constând în manoperă extindere locuinţă, amenajări şi finisaje, instalaţii de apă curentă, instalaţie electrică, centrală termică precum şi materiale necesare, marmură, pervaze geamuri termopane la toată casa.

Instanţa constată că lăzile frigorifice au fost achiziţionate în 09.08.2006 şi respectiv 15.06.2007, maşina de spălat automată în data de 24.09.2004, TV Panasonic în data de 03.07.2006, Frigiderul Zanussi în data de 24.09.2004, aspiratorul în data de 15.06.2007, existând înscrisuri doveditoare, respectiv acestea au fost achiziţionate pe numele reclamantei în rate la DOMO sau numerar (f.127-133).

Cu privire la bunurile menţionate de reclamantă ca fiind bunuri comune, pârâtul nu şi-a manifestat dezacordul decât cu privire  la bunurile pe care le-a considerat proprii şi pentru  argumentele expuse mai sus instanţa le-a considerat bunuri comune, respectiv motocositoarea şi mobilierul de grădină, recunoscând caracterul de bunuri comune  al celorlalte bunuri.

Astfel,  părţile au dobândit următoarele bunuri mobile  care au fost evaluate conform raportului de expertiză efectuat în cauză de expert (...) (f. 179- 201 şi f. 40-42 din vol. II ) la valoarea totală  de 8280  lei :1. Lăzi frigorifice ( 2 buc.) în valoare de 840 lei; 2.Motocositor în  valoare de 1000 lei; 3. Motofierăstrău Husqvarna în valoare de 450 lei;  4. Frigider Zanussi în valoare de 480 lei; 5. Televizoare (2 buc.) în valoare de 400 lei; 6. Radiocasetofon în valoare de 100 lei; 7.Aspirator în valoare de 150 lei; 8. Colţar mobilier de sufragerie în valoare de 840 lei; 9. Mobilier de bucătărie în valoare de 700 lei; 10.Butelii de aragaz în valoare de 200 lei; 11. Maşină de spălat automată în valoare de 500 lei; 12. Bicicletă în valoare de 120 lei; 13.Cazan pe lemne (centrală termică) în valoare de 2500 lei.

Prin raportul de expertiză efectuat expert (…) (f. 6-20)  s-a evaluat mobilierul de grădină compus din foişor cu suprafaţa  construită de 8,30 mp., leagăn de grădină, fântână decorativă şi gard şi pergolă la suma de 4000 lei, din care valoarea materialelor  este de 70% , respectiv 2800 lei.

Referitor la  investiţiile efectuate la bunul imobil din (…), instanţa reţine  din probatoriul administrat în cauză, respectiv interogatoriul părţilor, depoziţiile martorilor susţinerile părţile şi raportul de expertiză efectuat în cauză de expert (...)  (f.7-20-vol.II) că locuinţa clădită de părţi este o extindere a casei vechi de locuit cu un apartament, construită în urma demolării unei părţi din casa veche cu menţinerea unor ziduri şi fundaţii, recuperând materiale de construcţie refolosibile (cărămidă, bârne şi scândură de lemn) şi prin construirea din  materiale noi, extinderea construită în anii 1999- 2000 de către părţi fiind un apartament cu două camere de locuit , bucătărie, cămară , baie, hol cu scară la pod, alipită casei vechi de locuit şi nu este finalizată, nefiind tencuită în exterior, având deficienţe la finisajele interioare, manopera aparţinând pârâtului , construcţia fiind executată în regie proprie, fără autorizaţii şi proiect de execuţie.

În  practica judiciară a instanţei supreme, s-a statuat că  în situaţia în care se efectuează de către ambii soţi cu mijloace bunuri comune  construcţii noi adăugate la o construcţie veche proprietatea numai a unui din soţi, construcţia nouă devine bun comun, astfel încât  în speţa de faţă, instanţa constată  că imobilul ridicat de părţi compus din două camere de locuit, bucătărie, cămară baie, hol cu scară la pod alipită casei vechi de locuit aparţinând pârâtului constituie bun comun .

În raportul de expertiză s-a menţionat că apartamentul părţilor are structura din BCA , fundaţii din beton , cu tencuieli interioare obişnuite, zugrăveli interioare simple, lambriuri parţiale în hol, placaje de faianţă parţiale în bucătărie şi baie, pardoseli din duşumea şi parchet laminat în camere, gresie în bucătărie, baie, hol, beton în cămară, tâmplărie interioară din lemn vopsit, tâmplărie exterioară din PVC cu geamuri termopan , acoperiş şarpantă din lemn, învelitoare din ţiglă, încălzire cu sobă de teracotă într-o cameră şi sobă de gătit din teracotă în bucătărie, cazan pe bază de lemne la baie, baie dotată cu cadă de baie, chiuvetă, vas WC, cazan pe bază de lemne, instalaţie apă canal la baie şi bucătărie, instalaţie electrică racordată la reţeaua urbană, canalizare în fosă proprie, fiind evaluat la suma 96.350 lei.

 În consecinţă,  instanţa constată că în timpul căsătoriei părţile au dobândit următoarele bunuri comune în valoare totală de 180.630 lei: 

1.Imobil compus din 2 camere , bucătărie, cămară, baie , hol în suprafaţă de 90,80 mp. situat în (…)  în valoare de 96350 lei;

2.Căsuţă Foişor de vară în suprafaţă de 8,30 mp.  în valoare de 2100 lei;

3.Leagăn  de grădină în valoare de 700 lei

4.Fântână ornamentală în valoare de 200 lei

5.Gard şi pergole în valoare de 1000 lei.

6.Lăzi frigorifice ( 2 buc.) în valoare de 840 lei;

7.Motocositor în  valoare de 1000 lei;

8.Motofierăstrău  Husqvarna în valoare de 450 lei; 

9.Frigider Zanussi în valoare de 480 lei;

10.Televizoare (2 buc.) în valoare de 400 lei;

11.Radiocasetofon în valoare de 100 lei;

12.Aspirator în valoare de 150 lei; 

13.Colţar mobilier de sufragerie în valoare de 840 lei;

14.Mobilier de bucătărie în valoare de 700 lei;

15.Butelii de aragaz (2 buc.)  în valoare de 200 lei;

16.Maşină de spălat automată în valoare de 500 lei;

17.Bicicletă în valoare de 120 lei;

18.Cazan pe lemne (centrală termică) în valoare de 2500 lei

În ceea ce priveşte contribuţia părţilor la dobândirea bunurilor comune instanţa constată că fiecare dintre părţi a solicitat să se constate că  au cota de contribuţie diferenţiată de 80% şi respectiv 20%

Reclamanta a susţinut că are o contribuţie de 80% la dobândirea bunurilor comune justificat de următoarele împrejurări: a înstrăinat un apartament în Braşov în anul 1999 obţinând suma de 110.000.000 ROL pe care a folosit-o la achiziţionarea materialelor de construcţie, a instalaţiilor şi finisajelor  în  imobilul bun comun,  a fost ajutată  cu bani de către fiica sa din Italia, a achitat creditele contractate  din veniturile sale, iar pârâtul în 15 ani de căsătorie a lucrat 1 an şi 6 luni.

La rândul său pârâtul a susţinut că are o contribuţie de 80% la dobândirea bunurilor comune justificat de următoarele împrejurări:  reclamanta a achitat  integral apartamentul său din Braşov încă de când locuiau împreună , în anul 1998, participând la plata ultimei rate, din anul 2001 reclamanta a rămas fără loc de muncă până în anul 2004 când s-a pensionat , perioadă în care nu a avut nici un venit, faptul că  manopera la imobilul ridicat de părţi îi aparţine în întregime, s-a ocupat în gospodărie de creşterea şi îngrijirea animalelor, în perioada 02.06.2003 -01.12.2004 a fost angajat la SC Angero SRL Braşov ,  a efectuat lucrări de construcţii, dulgher câştigând aproximativ 1800 lei/lună, iar suma de 2500 lei obţinută din vânzarea casei moştenite de la fratele său a folosit-o la plata investiţiilor efectuate la imobilul bun comun, iar în ceea ce priveşte bunurile mobile a contractat un împrumut la BCR în cuantum de 4800 lei.

În analizarea contribuţiei la dobândirea bunurilor comune  instanţa reţine că  potrivit contractului de vânzare cumpărare  autentificat sub nr. 1085/30.07.1999 de BNP (...) (f.21) reclamanta (…) a vândut numitei (…) imobilul proprietatea sa exclusivă situat  în  (…), primind preţul de 75.000.000 ROL.

Cu privire la folosirea preţului obţinut de reclamantă din vânzarea unui bun propriu la  dobândirea bunurilor comune , pârâtul recunoaşte  la interogator că aceasta a contribuit la cumpărarea materialelor de construcţie, cu banii obţinuţi din vânzarea apartamentului din Braşov, fără a preciza cuantumul sumei , din depoziţiile martorilor (...) , (…) (f. 107)  rezultând că  la ridicarea construcţiei reclamanta a contribuit cu bani, iar pârâtul cu manopera.

Apartamentul din Braşov al reclamantei a fost achiziţionat de la RIAL BRAŞOV conform contractului de vânzare cumpărare nr. 400/10.12.1991 (f. 20) , preţul de 140.029 ROL fiind achitat în rate ,  ultima rată fiind achitată  în data de 26.02.1998 astfel cum rezultă din adresa nr. 7805/10.01.2014 (f.96).

Instanţa reţine aşadar că ultima rată a fost achitată înainte de 25.07.1998, când părţile s-au căsătorit, iar  susţinerea pârâtului că a participat financiar la achitarea ultimei ratei nu a fost susţinută de  probatoriul administrat în cauză.

Analizând menţiunile cărţilor de muncă ale părţilor (f. 22-31, 40-44)  instanţa reţine că reclamanta  a fost angajată cu contract de muncă în perioada 1998-2000, în perioada 01.10.2000 -27.06.2001 a beneficiat de ajutor de şomaj,  din 01.06.2004 este pensionară  având o pensie de 3.345.983 ROL,  care în ianuarie 2008 a fost majorată la  502 lei, iar din 01.10.2009 pensia reclamantei este de 1083 lei,  în timp ce  pârâtul  a lucrat din 02.06.2003  până în 01.12.2004, având un salariu de  3.200.000  ROL , iar  în perioada 04.01.2005-04.07.2005  acesta a beneficiat de ajutor de şomaj în cuantum de 2.325.000 ROL.

Comparând cărţile de muncă rezultă că reclamanta a avut venituri considerabil mai mari , însă instanţa va reţine şi că pârâtul desfăşura activităţi de construcţie, zidărie, dulgherie, astfel cum a rezultat din depoziţiile martorilor (...) , (...), (...) (f.106,107,110), precum şi faptul că a  vândut  în urmă cu 8-10 ani martorului (...) (f.111) o casă de lemn provenită din moştenirea fratelui său (…)decedat la data de 16.11.2004, conform certificatului de deces de la fila 46 din dosar pentru suma de 2500 lei,  bani folosiţi la edificarea construcţiei bun comun.

De asemenea, instanţa mai reţine că la ridicarea construcţiei bun comun  şi la edificarea mobilierului de grădină  manopera îi aparţine în exclusivitate  pârâtului, pe care expertul  (…) în raportul de expertiză tehnică (f. 6-20) a cuantificat-o ca reprezentând 30 % din valoarea construcţiei, precum şi faptul la ridicarea acestora s-au folosit şi materiale de construcţie din casa veche.

Instanţa va mai reţine din adresa  de la CAR  Confort IFN nr. 160/05.02.2014 (f.121-126) că reclamanta  a avut 5 credite, toate rambursate astfel:  în perioada 2008-2009 a avut un credit în valoare de 3000 lei, în perioada 2009-2010 un credit de 3500 lei , în perioada 2010-2011 un credit de 4000 lei, în perioada 2011-2012 un credit de 4000 lei, iar în perioada 2012-2013 un credit de 5500 lei , toate aceste credite fiind contractate în perioada în care reclamanta era singura care aducea venituri constante provenite din pensie.

 De asemenea, din adresa nr. 651/11.02.2014  emisă de Raiffeisen Bank (f.135) rezultă că reclamanta a avut un credit în valoare de 2200 lei în perioada 2011-2013 rambursat  la data de 12.03.2013, din adresa nr.1275/10.02.2014  emisă de BRD (f.136-149) rezultă că reclamanta a contractat un credit în valoare de 3000lei în perioada 2007-2011, rambursat în totalitate  la data de 15.03.2011.

Din adresa nr. 6449/27.11.2014  emisă de BCR (f.94-99 vol. II ) rezultă că pârâtul a contractat un credit în valoare de 4800 lei  în care reclamanta a figurat ca şi coplătitor , desfăşurat pe perioada 21.09.2004 – 30.12.2008 , achitat integral.

Potrivit practicii instanţei supreme la încetarea stării de comunitate, împărţeala se realizează prin unicitate de cote stabilite pentru fiecare codevălmaş în raport cu contribuţia reală la dobândirea bunurilor luate în ansamblu , iar nu prin pluralitate de cote , respectiv prin diferenţierea cotelor în raport cu anumite categorii de bunuri.

În acest sens la aprecierea cotelor de contribuţie la dobândirea  tuturor bunurilor comune, instanţa reţine  pe de o parte că reclamanta a avut venituri constante, existând o perioadă de 3 ani în care nu a avut venituri, respectiv 2001-2004 , că la dobândirea bunurilor comune  imobile a contribuit cu bani proveniţi din vânzarea unui bun propriu folosiţi în scopul achiziţionării materialelor de construcţii , că a  contractat o serie de credite pentru achiziţionarea de bunuri comune, toate plăţile fiind achitate la momentul soluţionării prezentei cauze, iar pe de altă parte că pârâtul  nu a avut venituri constante ,  a lucrat efectiv  1 an şi jumătate, respectiv iunie 2003-decembrie 2004, a desfăşurat diverse activităţi  în construcţii, dulgherie, dar din probatoriul administrat în cauză nu a rezultat care era cuantumul acestor prestaţii, iar la dobândirea bunurilor  imobile contribuţia acestuia a constat  parte în manoperă care a fost cuantificată la 30% din valoare, parte în investirea sumei de 2500 lei obţinută dintr-o moştenire, precum şi faptul că părţile s-au ocupat de creşterea animalelor împreună, obţinând venituri şi din această îndeletnicire.

Pârâtul  a depus la dosar chitanţe privind cumpărarea materialelor de construcţie  respectiv cea din data de 19.03.2000 în valoare de 2.326.838 ROL (f.207-208), cea din 15.09.1999 în valoare de 4.849.988 ROL  (f.209-210) şi cea din data de 30.08.1999 în valoare de 10.107.950 ROL  (f.211).

Faţă  de înscrisurile privind  achiziţionarea materialelor de construcţie, instanţa constată că acestea au fost achiziţionate la scurt timp după încheierea căsătoriei , în perioada 1999-2000, când de fapt s-au şi realizat lucrările de ridicare a construcţiei bun comun, iar în acea perioadă reclamanta avea venituri constante, spre deosebire de pârât şi în plus  reclamanta în acea perioadă intrase în posesia banilor proveniţi din vânzarea apartamentului din Braşov, precum şi faptul că expertul evaluator construcţii a apreciat că materialele de construcţie refolosite  din casa veche au avut o pondere de 15%  din materialul total (f. 12- vol.II).

Faţă  de toate  considerentele expuse mai sus,  instanţa va reţine că reclamanta are o contribuţie de 60% la dobândirea bunurilor comune, iar reclamantul reconvenţional de 40%.

Potrivit dispoziţiilor art. 987 Cod procedură civilă  la formarea şi atribuirea loturilor instanţa va ţine seama, după caz şi de acordul părţilor, mărimea cotei părţi ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor , faptul că unii dintre coproprietari înainte de a se cere împărţeala au făcut construcţii sau îmbunătăţiri  cu acordul celorlalţi coproprietari sau alte asemenea.

 În speţa dedusă judecăţii instanţa la stabilirea loturilor va avea în vedere contribuţia diferenţiată a părţilor la dobândirea bunurilor comune , faptul că pârâtul locuieşte în imobilul comun , reclamanta părăsind locuinţa în noiembrie 2012, faptul că imobilul bun comun este în continuarea casei vechi  proprietatea pârâtului, precum şi opţiunea reclamantei de a i se atribui bunurile mobile, cu excepţia bunurilor care nu au mai fost găsite de expertul evaluator  şi a bicicletei,  iar pentru egalizarea loturilor  pârâtul să fie obligat la plata unei sulte.

Instanţa reţine din depoziţia martorei (...) (f.112) că pârâtul a înstrăinat motocositoarea şi cazanul pe lemne, bunuri care nu au mai fost găsite de expert cu ocazia evaluării,astfel cum s-a menţionat în completarea la raportul de expertiză (f. 41- vol.II).

În consecinţă, dispune sistarea stării de devălmăşie a părţilor asupra bunurilor comune  prin formarea de două loturi, după cum urmează:

- Lotul I  în valoare de 4660 lei format din următoarele bunuri mobile se va atribui reclamantei (...) : Lăzi frigorifice ( 2 buc.) în valoare de 840 lei; Motofierăstrău  Husqvarna în valoare de 450 lei;  Frigider Zanussi în valoare de 480 lei; Televizoare (2 buc.) în valoare de 400 lei; Radiocasetofon în valoare de 100 lei; Aspirator în valoare de 150 lei;  Colţar mobilier de sufragerie în valoare de 840 lei; Mobilier de bucătărie în valoare de 700 lei; Butelii de aragaz (2 buc.)  în valoare de 200 lei;  Maşină de spălat automată în valoare de 500 lei;

- Lotul II în valoare de 103970 lei format din următoarele bunuri mobile şi imobile se va atribui reclamantului reconvenţional (...) : Imobil compus din 2 camere, bucătărie, baie, cămară şi hol în suprafaţă de 90,80 mp. situat în (…) în valoare de 96350 lei; Căsuţă Foişor de vară  în valoare de 2100 lei; Leagăn în valoare de 700 lei; Fântână ornamentală în valoare de 200 lei ; Gard şi pergole în valoare de 1000 lei; Cazan pe lemne în valoare de 2500 lei, motocositoare în valoare de 1000 lei, Bicicletă în valoare de 120 lei.

Ţinând seama  că lotul  atribuit reclamantei  este în valoare de 4660 lei, iar lotul atribuit reclamantului reconvenţional este în valoare de 103.970 lei, având în vedere că valoarea masei de împărţit este de 108.630 lei, iar conform contribuţiei reclamantei  de 60%, acesteia  i-ar  reveni bunuri în valoare de 65178 lei , din care a primit bunuri în valoare de 4460 lei, în vederea  egalizării  loturilor,  potrivit art. 983 alin.2 Cod procedură civilă obligă reclamantul reconvenţional (...) să plătească reclamantei (...)  suma de 60518 lei cu titlu de sultă.

Reclamanta a mai solicitat în cererea introductivă  la petitul 5 obligarea pârâtului la plata creanţei de 55.000 lei reprezentând actualizarea sumei de 110.000.000 ROL  preţ al vânzării  apartamentului bun propriu din Braşov , (…) investit în construcţia şi extinderea locuinţei pârâtului.

Instanţa constată că prin concluziile scrise reclamanta nu mai susţinut acest petit, solicitând ca în ceea ce priveşte bunurile imobile (casa şi mobilierul de grădină ) să fie atribuite pârâtului ,  iar în plus din conţinutul  cererii introductive aceasta a solicitat  la petitul 4 partajul bunurilor comune  în care a inclus şi investiţiile în locuinţa pârâtului în valoare de 40.000 lei constând extinderea locuinţă, amenajări şi finisaje, instalaţii, etc.

 Faţă de modul în care este structurată cererea introductivă, instanţa  constată că reclamanta a solicitat ca investiţiile în valoare de 40.000 lei  să fie incluse în comunitatea de bunuri şi  în plus a solicitat obligarea pârâtului la plata unui creanţe de 55.000 lei reprezentând preţul vânzării unui bun propriu,  solicitări care nu pot fi  cumulative, întrucât acestea se exclud reciproc,  întrucât fie  investiţiile  făcute de reclamantă la bunul propriu al pârâtului sunt datorită caracterului acestora de transformare a bunului iniţial într-o construcţie nouă  dobândesc caracter de bun comun, avându-se în vedere valoarea acestuia în totalitate,  fie  se materializează într-un spor de valoare determinat de îmbunătăţirile efectuate , care fiind realizat cu mijloace proprii ale unui din soţi, dau naştere unui drept de creanţă în favoarea acestuia.

Ori, din moment ce instanţa a stabilit că în ceea ce priveşte construcţia nouă edificată de părţi în timpul căsătoriei în continuarea unei case vechi aparţinând pârâtului, reprezintă un bun comun, iar mijlocele proprii ale reclamantei au fost avute în vedere la stabilirea unei cote de contribuţie mai mare la dobândirea bunurilor  comune, solicitarea reclamantei nu se justifică în nici un fel.

În plus, din probatoriul administrat în cauză nu a rezultat că preţul vânzării apartamentului din Braşov în cuantum de 75.000.000 ROL, respectiv 7500 RON  obţinut de reclamantă  şi nu de 110.000.000 ROL  cum a  susţinut, a fost folosit exclusiv pentru achiziţionarea materialelor de construcţie, având în vedere şi faptul că potrivit expertului  au fost folosite şi materialele vechi refolosite din casa veche în pondere de 15 % din totalul materialelor folosite pentru ridicarea construcţiei noi.

În consecinţă, instanţa va respinge acest capăt de cerere formulat de reclamantă cu privire la obligarea pârâtului la plata unei creanţe de 55.000 lei.

Faţă de  modul de soluţionare a petitelor  din cererea introductivă de instanţă şi din cererea reconvenţională, instanţa pentru argumentele expuse va admite în parte cererea principală şi de asemenea va admite în parte cererea reconvenţională.

 Stabilind cote de contribuţie diferenţiate la dobândirea bunurilor comune, împrejurarea care se reflectă şi în modul de suportare a cheltuielilor de judecată, având în  vedere că reclamanta a fost cea care a suportat în totalitate onorariilor experţilor în cuantum de 3960 lei (onorariu de 2160 lei pentru expert (...) şi 1800 lei expert (...)) instanţa constată că pârâtul trebuie să plătească suma de 1584 lei  reprezentând  40% din  costul expertizelor.

Cât priveşte taxa judiciară de timbru instanţa constată că reclamanta a fost obligată să plătească o taxă judiciară de timbru în cuantum de 5955 lei  din care 442,50 lei pentru petitul 1 şi 5512,5 lei pentru petitele 4şi 5, astfel că având în vedere că acţiunea a fost admisă în parte, instanţa constată că pârâtul trebuie să plătească o taxă judiciară de timbru de 2647,5 lei  .

Referitor la onorariul de avocat în cuantum de 1320 lei, de asemenea având în vedere  modul de soluţionare al cererii introductive, instanţa constată că pârâtul trebuie să plătească onorariu parţial în cuantum de 792 lei.

În consecinţă, în baza art. 453 alin.2 Cod procedură civilă instanţa obligă pârâtul  (...) să plătească reclamantei (...) suma de 5023,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, compusă din  suma de 1584 lei  reprezentând cota sa  parte din contravaloarea expertizelor efectuate  suma de  2647,5 lei reprezintă  taxă judiciară de timbru parţială şi  suma de 792 lei cu titlu de onorariu de avocat parţial.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată efectuate de pârât, instanţa constată că acesta a beneficiat de  ajutor public judiciar sub forma scutirii de taxă judiciară de timbru în cuantum de 519 lei , conform încheierii de şedinţă din camera de consiliu din 14.11.2013 şi a achitat onorariu de avocat în cuantum de 1500 lei.

Faţă de modul de soluţionare al cererii reconvenţionale,  în baza art. 453 alin.2 Cod procedură civilă instanţa va obliga reclamanta să plătească pârâtului suma de 600 de lei reprezentând onorariu de avocat parţial, iar în baza art. 19 din OUG 51/2008 cheltuielile procesuale avansate de sta în cuantum de 516 lei rămân în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte cererea având ca obiect „partaj” formulată de reclamanta  (...) ( fostă (…)), CNP (…) cu domiciliul ales în (…) în contradictoriu cu pârâtul (...), CNP (…),  domiciliat în (…).

Admite în parte cererea reconvenţională formulată de reclamantul reconvenţional (…)  în contradictoriu cu pârâta reconvenţională (...)  şi în consecinţă:

Constată că  au calitatea de bunuri proprii ale reclamantei (…) următoarele bunuri mobile: mobilă de sufragerie în valoare de 1500 lei;  mobilă de dormitor în valoare de 960 lei; maşină de cusut în valoare de 135 lei; Plăpumi (3 buc.) în valoare de 240 lei;  aspirator în valoare de 100 lei;  aragaz în valoare de 500 lei;  cuverturi (6 buc.) în valoare de 200 lei;  covoare (3 buc.) în valoare de 200 lei;  Perne (6 buc.)  în valoare de 120 lei;  Tablouri (2 buc.)  în valoare de 200 lei; seturi de farfurii (2 buc.) în valoare de 160 lei; seturi de cafea (3 buc.)  în valoare de 135 lei; vase de gătit de toate dimensiunile în valoare de 100 lei;  tablou personal în valoare de 40 lei;  icoane mari (2 buc.)  şi iconiţe (6 buc.) în valoare de 710 lei.

Obligă pârâtul (...) să predea  reclamantei bunurile proprii enumerate mai sus  sau contravaloarea acestora.

Constată că au calitatea de bunuri proprii ale reclamantului reconvenţional (...) următoarele bunuri: scule de lucru pentru lemnărie şi aparatul de sudură.

Constată că în timpul căsătoriei părţile au dobândit următoarele bunuri comune în valoare totală de 180.630 lei: 

1. Imobil compus din 2 camere , bucătărie, cămară, baie , hol în suprafaţă de 90,80 mp. situat în (…)  în valoare de 96350 lei;

2.Căsuţă Foişor de vară în suprafaţă de 8,30 mp.  în valoare de 2100 lei;

3.Leagăn  de grădină în valoare de 700 lei

4.Fântână ornamentală în valoare de 200 lei

5.Gard şi pergole în valoare de 1000 lei.

6. Lăzi frigorifice ( 2 buc.) în valoare de 840 lei;

7.Motocositor în  valoare de 1000 lei;

8. Motofierăstrău  Husqvarna în valoare de 450 lei; 

9.Frigider Zanussi în valoare de 480 lei;

10. Televizoare (2 buc.) în valoare de 400 lei;

11. Radiocasetofon în valoare de 100 lei;

12.Aspirator în valoare de 150 lei; 

13.Colţar mobilier de sufragerie în valoare de 840 lei;

14.Mobilier de bucătărie în valoare de 700 lei;

15.Butelii de aragaz (2 buc.)  în valoare de 200 lei;

16. Maşină de spălat automată în valoare de 500 lei;

17. Bicicletă în valoare de 120 lei;

18.Cazan pe lemne (centrală termică) în valoare de 2500 lei .

Constată că la dobândirea bunurilor comune reclamanta (…) a avut o cotă de contribuţie de 60%, iar reclamantul reconvenţional (...) a avut o contribuţie de 40%.

Dispune sistarea stării de devălmăşie a părţilor asupra bunurilor comune  prin formarea de două loturi, după cum urmează:

- Lotul I  în valoare de 4660 lei format din următoarele bunuri mobile se va atribui reclamantei (…) : Lăzi frigorifice ( 2 buc.) în valoare de 840 lei; Motofierăstrău  Husqvarna în valoare de 450 lei;  Frigider Zanussi în valoare de 480 lei; Televizoare (2 buc.) în valoare de 400 lei; Radiocasetofon în valoare de 100 lei; Aspirator în valoare de 150 lei;  Colţar mobilier de sufragerie în valoare de 840 lei; Mobilier de bucătărie în valoare de 700 lei; Butelii de aragaz (2 buc.)  în valoare de 200 lei;  Maşină de spălat automată în valoare de 500 lei;

- Lotul II în valoare de 103970 lei format din următoarele bunuri mobile şi imobile se va atribui reclamantului reconvenţional (...) : Imobil compus din 2 camere, bucătărie, baie, cămară şi hol în suprafaţă de 90,80 mp. situat în (…) în valoare de 96350 lei; Căsuţă Foişor de vară  în valoare de 2100 lei; Leagăn în valoare de 700 lei; Fântână ornamentală în valoare de 200 lei ; Gard şi pergole în valoare de 1000 lei; Cazan pe lemne în valoare de 2500 lei, motocositoare în valoare de 1000 lei, Bicicletă în valoare de 120 lei.

În vederea  egalizării  loturilor, obligă reclamantul reconvenţional (...) să plătească reclamantei (...)  suma de 60518 lei cu titlu de sultă.

Respinge restul pretenţiilor.

Obligă pârâtul  (...) să plătească reclamantei (...) suma de 5023,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, compusă din  suma de 1584 lei  reprezentând cota sa  parte din contravaloarea expertizelor efectuate ,  suma de  2647,5 lei reprezintă  taxă judiciară de timbru parţială şi  suma de 792 lei cu titlu de onorariu de avocat parţial.

Obligă reclamanta  (...) să plătească pârâtului (...)  suma de 600 lei reprezentând onorariu de avocat parţial.

În baza art. 19 din OUG 51/2008 taxa judiciară de timbru de 516 lei de care a fost scutit prin încheierea de şedinţă din 14.11.2013 rămân în sarcina statului.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, iar cererea de apel se va depune la Judecătoria Întorsura Buzăului.

Pronunţată în şedinţa publică din 03.02.2015.

PREŞEDINTE   GREFIER

(…) (…)

Red. Jud. (…)

Tehnored. Gr. (…) /06.03.2015/4 ex.

Domenii speta

Spete similare