Acţiune posesorie

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ÎNTORSURA BUZĂULUI

JUDEŢUL  COVASNA

Dosar nr. (…)

SENTINŢA CIVILĂ NR.101

Şedinţa publică de la 28 aprilie 2015

Completul compus din:

PREŞEDINTE : (…)

GREFIER : (…)

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea în cauza civilă privind pe reclamant (...) şi pe pârâtul (...), având ca obiect „acţiune posesorie”.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu au răspuns părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Dezbaterea fondului cauzei şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din 07.04.2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 21.11.2014 sub dosar nr. (…) reclamantul (...) a solicitat instanţei în contradictoriu cu pârâtul  (...) ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea pârâtului să-i respecte paşnica folosinţă a terenului localizat in vecinătatea - în spatele si în lateralul – imobilului construcţie - situat în (…); cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii se arată că reclamantul este proprietar în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. (…)/02.04.2008 la BNP (...), asupra casei si anexelor aflate in (…) precum şi a terenului învecinat, iar  casa pârâtului  aflată  la nr. (…) se află  în imediata vecinătate a terenului folosit de acesta. 

Se mai arată că acest teren, vândut reclamantului  de tatăl său  a fost folosit neîntrerupt

 atât înainte de perfectarea vânzării-cumpărării, dar si după acest moment, fiind singura persoană  care a folosit respectivul teren, exercitând o posesie utilă si neviciată de-a lungul anilor, iar in primăvara anului 2014 a decis să-1 îngrădească pentru a nu afecta alte parcele alăturate pentru că intenţiona să păşuneze cu animalele ce le deţinea in gospodărie.

In luna aprilie a anului 2014, pârâtul a intrat pe terenul ce-îi aparţine, a distrus firul împrejmuitor, a rupt în acest sens stâlpii ce susţineau acest gard si a tăiat în bucăţi toate semnele de delimitare a parcelei de teren, a început să păşuneze cu oile sale pe terenul său, în acest fel distrugând păşunea.

De asemenea paratul a săpat un şanţ pe teren în care a început sa deverseze dejecţiile de la baia sa proprie, iar atunci când a încercat  să discute amiabil cu pârâtul şi să găsească  o cale de înţelegere pentru a evita un eventual litigiu în instanţă, reacţia acestuia  a fost violentă, fiind  ameninţat  cu moartea dacă  va mai continua să  folosească  de terenul în cauză , cu motivarea că  el este proprietarul parcelei de teren, deşi in realitate nu deţine nici un act de  proprietate.

Se mai arată că reclamantul  a formulat  si plângere penala împotriva paratului pentru tulburare de posesie si ameninţare întrucât relaţiile deveniseră tot mai tensionate, urmate de ameninţări si injurii grave, însă  organele de cercetare penala nu au putut soluţiona problema

motivat de împrejurarea ca pârâtul afirmă ca este proprietarul acestui teren deşi nu deţine acte pentru a putea justifica aceasta calitate.

In urma cu două săptămâni a observat ca pârâtul a împrejmuit terenul cu materialele sale şi a dat drumul animalelor (vaci) să păşuneze fâneaţa împiedicându-l astfel, din nou, să  o mai poată folosi în vreun fel .

Cererea a fost motivată în drept invocându-se dispoziţiile art.949,950,951 Cod civil şi art. 194 Cod procedură civilă şi a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 75 lei (f.22).

S-au anexat cererii următoarele înscrisuri: împuternicire avocaţială (f.7), adeverinţa nr.4432/11.11.2014 (f.8), plângere din 10.04.2014 (f.9), act de înţelegere (f.10), contract de vânzare cumpărare (f.11-12), fotografii (. 13-15), plan de amplasament (f.16-17).

La data de 12.01.2015 pârâtul a depus întâmpinare (f. 25-28) solicitând respingerea cererii  ca neîntemeiată şi obligarea  reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, arătând că reclamantul nu indică suprafaţa folosinţă de acesta a cărei folosinţă ar fi tulburat-o, precum şi faptul că tatăl lor a transmis ca zestre  pârâtului terenurile de 0,39 ha situat în Nada şi 0,15 ha situat în grădină,  terenul asigurând ambelor părţi drum de ieşire al animalelor de pe teren către păşunat, astfel încât nu este adevărat că reclamantul a folosit acest teren, care nu s-a regăsit în posesia acestuia şi nici nu l-a împrejmuit.

Se  mai arată că există un şanţ pe teren nu în scopul deversării dejecţiilor, ci pentru a asigura o bună vecinătate şi că acţiunea formulată de reclamant nu întruneşte dispoziţiile legale, nefolosind acest imobil, incertitudinea dreptului său de folosinţă asupra terenului reieşind din imposibilitatea indicării suprafeţei încălcate de  acesta.

S-au anexat întâmpinării următoarele înscrisuri: acţiune civilă înregistrată la 09.07.2014 (f. 30- 37), adeverinţa nr.147/17.01.2014 (f.38),  adeverinţa nr.4407/23.12.2014 (f. 39-40), adeverinţa nr.4301/10.12.2013 (f. 41), rezoluţie Parchet nr. (…)/P/2013 din 28.01.2014 (f. 42-43), certificat de atestare fiscală (f.44).

La termenul de judecată din 24.02.2015 instanţa a încuviinţat în baza art.258 Cod procedură civilă pentru reclamant proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtului şi proba testimonială cu martorul (...), iar pentru pârât proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu reclamantului şi proba testimonială cu martorul (...).

La termenul de judecată din 10.03.2015 instanţa a procedat la administrarea probei cu interogatoriu, răspunsurile părţilor fiind consemnate la filele 55-59 din dosar, s-au audiat martorii (...) şi (...), ale căror depoziţii s-au consemnat la filele 60-61 din dosar şi a încuviinţat proba privind cercetarea la faţa locului, efectuată la data de 19.03.2015, conform procesului verbal de la filele 64-65).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. (…)/02.04.2008 de către BNP (...) (f. 11- 12)  reclamantul (...)  a cumpărat de la tatăl său  (...) ( în prezent decedat)  nuda proprietate  cu privire la următoarele imobile: casă, grajd, anexe gospodăreşti, curte şi teren aferent în suprafaţă de 500 mp., suprafaţa de 9300 mp teren agricol din care 4300 mp. fâneaţă şi 5000 mp. arabil situat în grădina casei şi suprafaţa de 4800 mp. teren fâneaţă situat în punctul numit „Nada”.

Din menţiunile adeverinţelor nr.4407/23.12.2014 (f. 39-40) şi nr.4301/10.12.2013 (f. 41) emise de Primăria Comunei Barcani rezultă că  în anul 1991  numitul (...) a dat cu titlu de zestre pârâtului (…) suprafaţa de 0,39 ha fâneaţă în punctul numit „la Nadă” şi 0,15 ha fâneaţă în punctul numit „ În grădină”, fiind înregistrate  în anul 1994  în registrul agricol pe numele acestuia din urmă, care ulterior  în anul 1997 a construit o casă pe acest teren.

Cu ocazia cercetării locale efectuate în data de 19.03.2015, conform procesului verbal de la filele 64-65 din dosar,  instanţa a constatat că terenul folosit de reclamant care corespunde suprafeţei de 9300 mp. menţionată în contractul de vânzare cumpărare încheiat cu tatăl său,  este îngrădit pe trei laturi: stânga, dreapta, spate, nefiind îngrădit în partea din faţă pe lungimea terenului, unde se învecinează cu terenul folosit de pârât care doar pe latura din stânga este îngrădit cu pari din lemn şi sârmă ghimpată şi pe care se află edificate o casă, un grad şi un  fânar,  lipit de grajd  aflându-se  o magazie de lemne şi un grajd pentru oi, în spatele cărora  sunt plantaţi pomi şi  care potrivit susţinerilor pârâtului reprezintă limita de hotar naturală.

S-a mai constatat că după linia pomilor terenul are o pantă, iar părţile au prezentat fiecare o altă variantă cu privire la limita de hotar, astfel reclamantul  a susţinut că  de la grajdul zidit al pârâtului limita de hotar este de 4 metri, în timp ce pârâtul a susţinut că este de aproximativ 12 metri de la zid, indicând în sprijinul afirmaţiilor sale rădăcinile a doi arbori care reprezentau limita naturală pe partea din dreapta a terenului.

În ceea ce priveşte limita de hotar naturală dată de pomii existenţi, părţile au  arătat că anterior exista un gard, prezentând  variante diferite cu privire la  desfiinţarea gardului, astfel reclamantul a susţinut că în  primăvara anului 2014 pârâtul l-a desfiinţat, în timp ce acesta din urmă  a arătat că acesta a fost scos în 2010 împreună cu tatăl său.

 Cu ocazia administrării interogatoriului (f. 57-59) reclamantul a arătat că pârâtul foloseşte fără drept o suprafaţă de 5000 mp., iar acţiunile prin care acesta îi tulbură posesia  constă în păşunatul oilor, săparea unui şanţ pentru deversarea scurgerilor de la baie, aproximativ 4 metri lungime, a distrus o porţiune de 2 metri din gard pentru a păşuna oile pe terenul său, a distrus firul de curent electric pe care l-a pus la grad în vara anului 2014, a scos parii de la gard  care despărţea cele două terenuri în primăvara anului 2014.

Referitor la gardul existent între terenurile părţilor,  având în vedere  depoziţia martorului (...)(f. 60) din care a rezultat că între cele două terenuri nu a existat niciodată gard, fiecare şi-a îngrădit pe celelalte laturi, precum şi  răspunsurile pârâtului la interogator din care a rezultat că nu exista hotar între cele două terenuri (f. 56), instanţa reţine cu privire la susţinerea  reclamantului că pârâtul i-ar fi distrus gardul în primăvara anului 2014  că este doar  o afirmaţie care nu este susţinută de nici o probă  administrată în cauză.

S-a susţinut de către reclamant că pârâtul ar fi tăiat  firul de curent electric pe care l-a  pus în vara anului 2014, însă instanţa a constatat că această împrejurare nu a  rezultat din nici o probă administrată în cauză.

Cu privire la săparea  de către  pârât a unui şanţ  pentru deversarea scurgerilor, instanţa  reţine din depoziţia martorului (...) (f. 61) că pârâtul a făcut un şanţ care duce către terenul reclamantului scurgerile de la canalizare, dar între timp acesta a făcut  canalizarea astfel încât să nu se mai deverseze pe terenul reclamantului, precum şi faptul  că  la cercetarea locală a constatat că pe porţiunea de teren care se află în pantă, dincolo de grajdul pârâtului, în aproprierea rădăcinilor de copaci, se află un şanţ, dar şi faptul că acesta din urmă  a săpat perpendicular un bazin pe o porţiune de 5 metri pentru a acumula deversările de la grajd întrucât datorită şanţului făcut de reclamant se inundau terenurile alăturate.

Cu privire la grajd s-a  arătat  de către pârât că acesta a fost construit în urmă cu 5 ani, iar ţevile de canalizare au fost făcute în anul 1997 odată cu construcţia casei,  indicând existenţa unui bazin de 50 litri săpat în pământ unde se colectează  reziduurile menajere şi care a fost făcut înainte de ca reclamantul să sape şanţul.

 În ceea ce priveşte păşunatul oilor, instanţa reţine din depoziţia martorului (...) (f. 60)  că în toamna anului 2013 reclamantul i-a adus oile martorului întrucât acestea păşunau pe terenul său, ştiind de la pârât că reclamantul ar fi pus otravă pe teren, iar cu privire la cositul fânului martorul a mai relatat că pârâtul l-a cosit anul trecut şi că ştia din timpul vieţii tatălui părţilor că terenul de pe care coseşte acum pârâtul i-l va da acestuia după moartea sa.

Instanţa mai reţine că în data de 17.12.2013 reclamantul a formulat împotriva pârâtului o plângere penală pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare de posesie, iar conform  rezoluţiei nr. (…)/P/2013 din 28.01.2014 (f. 42) s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de pârâtul din prezenta cauză, cu motivarea că din actele premergătoare efectuate nu se poate stabili dacă terenul la care se referă plângerea era în posesia făptuitorului sau a persoanei vătămate, lipsind un act de identificare topografică a terenurilor.

De asemenea, se va reţine că reclamantul a depus un plan de amplasament  şi delimitare a corpului de proprietate (f. 53) din care rezultă că între imobilele părţilor nu există limită de hotar,  iar suprafaţa totală a terenului este de 10368 mp, fără a exista o indicare  a suprafeţei  terenului pârâtului.

Pentru admisibilitatea unei acţiuni posesorii, potrivit dispoziţiilor art. 949-951 Cod civil  se cer a fi întrunite mai multe condiţii, respectiv, să nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare, reclamantul să fi posedat terenul cel puţin un an înainte de tulburare sau deposedare, iar  posesia  să nu fie viciată.

În condiţiile în care nu există o identificare topografică  a terenurilor părţilor cu stabilirea limitelor de hotar, instanţa nu poate stabili dacă pârâtul a săvârşit acte de tulburare a posesiei reclamantului  asupra terenului în suprafaţă de 5000 mp. indicat de reclamant în răspunsul la interogator, având în vedere şi faptul că în timpul vieţii tatălui lor şi până  la sfârşitul anului 2013 între părţi nu au existat neînţelegeri cu privire la posesia terenurilor primite de la defunctul lor tată, (...). 

Faţă de aceste considerente,  constatând că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 949-9512 Cod civil, instanţa va respinge cererea formulată de  reclamant ca neîntemeiată.

În baza art.453 Cod procedură civilă obligă reclamantul să plătească pârâtului suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorar de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea având ca obiect “acţiune posesorie” formulată de reclamantul  (...), CNP (…),  domiciliat în (…), jud. (…) în contradictoriu cu pârâtul (...), CNP (…),  domiciliat în (…), jud. (…).

În baza art.  453 Cod procedură civilă obligă reclamantul să plătească pârâtului suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorar de avocat.

Cu drept de apel în termen de 30  zile de la comunicare, iar cererea se va depune la Judecătoria Întorsura Buzăului.

Pronunţată în şedinţa publică din 28.04.2015.

PREŞEDINTE, GREFIER,

(…) (…)

Red. Jud. (…)

Tehnored. gr.(…)/05.06.2015.

Domenii speta

Spete similare