Alte cereri

Titlu: alte cereri

Domeniu asociat: cereri

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA nr. 462/2015

Şedinţa publică din 17 aprilie 2015

Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamantul PJG, în contradictoriu cu pârâţii CS reprezentată prin PV, CLS, CL reprezentată prin RM, CLL şi OC, având ca obiect alte cereri.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, la prima strigare, la ordine, a răspuns pentru reclamant consilier juridic FM, conform delegaţiei aflată la dosarul cauzei iar pentru pârâţii CL şi CLL a răspuns secretar MC, conform delegaţiei pe care o depune la dosarul cauzei, lipsind reprezentanţii pârâţilor CS, CLS şi OC.

 Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei că termenul a fost acordat la cererea reprezentantului reclamantului pentru a lua cunoştinţă de conţinutul raportului de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie. De asemenea a învederat că la data 15.04.2015, prin serviciul registratură, pârâta CS, prin reprezentant, a formulat obiecţiuni la raportul de expertiză întocmit în prezenta cauză.

Instanţa pune în discuţia părţilor obiecţiunile la raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie precum şi proba testimonială solicitată de reprezentantul pârâtei CS.

Consilier juridic FM, având cuvântul pentru reclamant, arată că lasă la aprecierea instanţei cele solicitate de reprezentantul pârâtei CS.

Secretar MC, având cuvântul pentru pârâtele CL şi CLL, arată că se opune probei cu martori, iar cu privire la obiecţiunile formulate, lasă soluţia la aprecierea instanţei.

Deliberând asupra cererilor formulate de reprezentantul pârâtei CS, instanţa le respinge ca nefondate, având în vedere că expertul desemnat a răspuns pe deplin la obiectivele stabilite de instanţă iar obiecţiunile formulate nu reprezintă altceva decât  critici aduse raportului de expertiză, precum şi faptul că proba testimonială nu este utilă soluţionării cauzei.

Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază cauza în stare de judecată şi pune în discuţie excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta OC, prin întâmpinare şi acordă cuvântul pe excepţia invocată şi pe fondul cauzei.

Consilier juridic FM, având cuvântul, solicită respingerea excepţiei invocată de pârâtă iar pe fondul cauzei solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu expert.

Secretar MC, având cuvântul, arată că lasă la aprecierea instanţei soluţionarea excepţiei invocată de pârâta OC iar pe fondul cauzei solicită limita de hotar dintre cele două comune să rămână cea stabilită potrivit Legii nr.2/1968. Cu privire la cheltuielile de judecată solicitate de reprezentantul reclamantului, arată că nu este de acord cu acordarea acestora.

Înainte de ridicarea şedinţei de judecată, se prezintă pentru pârâta CS, primar PV, care solicită restrigarea cauzei.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la a doua strigare, a răspuns pentru pârâta CS, primar PV, lipsind reprezentantul reclamantului şi reprezentanţii pârâţilor CL, CLL şi OC.

După ce i se aduc la cunoştinţă reprezentantului pârâtei CS măsurile dispuse la prima strigare a cauzei, tribunalul dispune reluarea dezbaterilor.

Reprezentantul CS depune încă un exemplar de pe obiecţiunile la raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie şi un set de înscrisuri, constând în registru agricol al cetăţenilor din satul S şi CS din perioada 1959-1963.

Primar PV, având cuvântul pentru pârâta CS, solicită respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta OC prin întâmpinare, iar pe fondul cauzei solicită stabilirea limitei teritoriale conform hărţii din anul 1925, depusă la dosar în copie.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal la data de 28 august 2012 şi înregistrată sub nr. … reclamantul PJG – ICT a chemat în judecată pârâţii CS, CLS, CL, CLL şi OC, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se stabilească limita hotarului administrativ ce separă cele două unităţi administrativ teritoriale.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că în conformitate cu art. II, din Legea nr.133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996, OC, a încunoştinţat în termenul prevăzut de lege prin adresa nr. 3/10703/06.08.2012, IP, cu privire la litigiile existente referitoare la recunoaşterea limitelor dintre U - uri.

Urmare respectivei înştiinţări a OC şi în conformitate cu obligaţia legală ce îi revenea potrivit textului de lege mai sus invocat, PJG prin intermediul adresei nr. …. a procedat la demararea unor concilieri privind identificarea şi stabilirea limitelor hotarelor U - urilor în litigiu, U - uri printre care se regăsesc şi pârâtele, în speţă CS şi CL, concilieri care s-au desfăşurat la sediul  OC în perioada ……...

Totodată prin O nr. … din data de 09.08.2012 au fost actualizate Comisiile de DC constituite anterior prin O nr. …., actualizare ce a avut în atenţie modificările intervenite în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale ca urmare a alegerilor locale din anul 2012 şi eventualele schimbări intervenite în timp în structura personalului din aparatul de specialitate al primarilor.

La data de 14.08.2012, cele două comisii de delimitare constituite la nivelul celor două U - uri, ce au calitatea de pârâte în prezenta cauză, cu toate că s-au prezentat la ora stabilită la sediul OC, nu au identificat şi o variantă comună a hotarului administrativ ce le separă, fapt ce rezultă fără echivoc din procesul verbal încheiat în data de 14.08.2012 sub semnătura reprezentanţilor IP şi OC şi înregistrat la cele două instituţii sub nr. ….., respectiv nr. ....

De asemenea reclamantul a menţionat că prin adresa AN B nr. …, s-a statuat faptul că dacă în urma concilierilor realizate de prefect cu sprijinul şi implicarea comisiilor de delimitare cadastrală se ajunge la un consens şi se semnează procese verbale de delimitare, OC va modifica, dacă este cazul, limita U - urilor şi va transmite respectivele modificări CNC pentru a fi introdu¬se în baza de date ….., iar în situaţia în care în urma medierii nu se ajunge la un rezultat comun, limita U - urilor (geometria) pe tronsonul de hotar în litigiu, rămâne cea evidenţiată în prezent în aplicaţia informatică ….., până la finalizarea pe cale judecătorească a divergenţei.

În ceea ce priveşte chemarea în judecată a U - urilor prin primarii acestora, s-a arătat că raportat la dispoziţiile art. 21, alin. 1-2 din Legea 215/2001, republicată şi actualizată care dispune că „ (1) Unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală şi ale conturilor deschise la unităţile teritoriale de trezorerie, precum şi la unităţile bancare. Unităţile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea (bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii. (2) În justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean.

Totodată, s-a apreciat că pentru opozabilitate este necesară chemarea în judecată  şi a consiliilor locale şi OC, având în atenţie faptul că potrivit legii consiliile locale au atribuţii privind avizarea sau aprobarea, documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor (art. 36, alin. 5, lit. c, din Legea 215/2001), iar oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară gestionează limitele hotarelor dintre U- uri şi ţin evidenţa acestora, cât şi a proprietăţilor situate în limitele U- urilor (Legea nr. 7/1996, actualizată).

Faţă de cele menţionate, în baza dovezilor prezentate, iar în cazul în care s-ar aprecia că se impune, urmare a rezultatului unei eventuale expertize topografice ce va fi suportată din bugetele locale ale pârâtelor s-a solicitat admiterea prezentei cereri şi să se procedeze la stabilirea pe cale judecătorească a limitei hotarului administrativ ce separă cele două unităţi administrativ teritoriale.

În drept, reclamantul şi-a întemeiat cererea pe prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosului administrativ, modificată şi completată, Legii nr.340/ 2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, Legii nr.215/2001 privind administraţia publică locală şi art. II din Legea nr. 133/2012.

În baza art. 242 Cod procedură civilă a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.

În dovedirea acţiunii reclamantul a depus la dosar, în copii, adresa nr…., emisă de OC,  adresa nr…., emisă de IP; adresa AN nr……, OP nr. ….. şi nr. 220 din …., procesul verbal încheiat în data de 14.08.2012.

În condiţiile art. 115 Cod procedură civilă, pârâtul OC a formulat întâmpinare prin  care  a invocat  excepţia  lipsei  calităţii  procesuale  pasive  cu următoarea motivare, motivând că, potrivit prevederilor art. II din Legea nr.133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 „în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, documentaţiile comisiilor de delimitare, în care procesele-verbale de delimitare a hotarelor nu au fost semnate sau au fost semnate cu obiecţiuni de membrii comisiei de delimitare, vor fi înaintate prefectului judeţului, de către AN, prin instituţiile sale subordonate. P, în termen 30 de zile de la primirea documentaţiei de delimitare, iniţiază concilieri sau, în caz contrar, sesizează instanţele de contencios administrativ cu privire la acţiunea privind stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale”. Ori, calitatea procesuală se analizează în cerinţa existenţei unei identităţi între persoana reclamantului şi persoana celui care este titularul dreptului subiectiv dedus în justiţie, precum  şi în condiţia unei identităţi între persoana pârâtului şi persoana celui obligat în raportul de drept substanţial.

De asemenea, calitatea procesuală pasivă într-un proces presupune şi o identitate între pârâtul chemat în judecată şi persoana obligată în raportul obligaţional dedus judecăţii de către reclamant, persoana care neagă dreptul reclamantului, persoana faţă de care reclamantul doreşte să îşi stabilească existenţa unui drept real, persoana în patrimoniul căreia reclamantul  doreşte să dovedească inexistenţa unui drept real. Mai mult, oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară îndeplinesc, conform dispoziţiilor art. 13 din H.G.1210/2004 privind organizarea şi funcţionarea AN, cu modificările şi completările ulterioare, următoarele, atribuţii principale, respectiv: ,,a) înscriu imobilele în evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară; b)asigură înscrierea drepturilor reale ce se constituie, se transmit, se modifică sau se sting, la cererea titularului dreptului, a notarului public ori a celorlalte persoane interesate; c) înscriu alte raporturi juridice, drepturi personale, interdicţii, incapacităţi şi litigii judiciare în legătură cu bunul imobil; asigură înscrierea căilor de atac împotriva înregistrărilor de carte funciară; d) înscriu radierea drepturilor reale, la cererea titularului dreptului sau a celorlalte persoane interesate; e) avizează tehnic, înainte de depunerea lor în instanţa de judecată, expertizele topocadastrale întocmite de experţii judiciari, în baza unui regulament elaborat în comun de AN; f) avizează planul urbanistic general; g) avizează documentaţiile de scoatere din circuitul agricol al terenurilor; h) autorizează persoanele fizice care execută lucrări tehnice de cadastru; i) organizează, coordonează şi execută măsurătorile pentru punerea în posesie a titularilor prevăzuţi de Legea fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare; j) verifică periodic starea fizică a punctelor din reţelele de sprijin, conform normelor şi regulamentelor emise de AN; k) pun la dispoziţia autorităţilor publice şi a altor instituţii interesate, în condiţiile legii, situaţii statistice şi de sinteză privind terenurile şi construcţiile; I) furnizează persoanelor fizice şi juridice, contra cost, servicii şi informaţii conform tarifelor în vigoare; m) avizează împreună cu instituţiile de specialitate de la nivelul judeţean şi local proiectele de organizare a teritoriului pe categorii de folosinţă agricolă şi stabilirea reţelei de drumuri agricole; n) îndrumă activitatea desfăşurată de serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură, constituite la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale; o) asigură evidenţa documentaţiilor de schimbare a categoriei de folosinţă a terenurilor şi a suprafeţelor aferente”.

Astfel, rezultă că oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară nu au atribuţii privind stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale întrucât, conform dispoziţiilor art.10 alin.3 din Legea nr.7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, hotarele unităţilor administrativ-teritoriale sunt delimitate şi marcate de către comisia de delimitare, stabilită în acest scop prin ordin al prefectului.  A precizat că oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară doar acordă suportul tehnic necesar operaţiunii de stabilire a hotarelor administrativ teritoriale şi gestionează limitele unităţilor administrativ-teritoriale conform art.10 alin.3 din Legea nr.7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare „lucrările tehnice de cadastru se realizează utilizând reprezentarea grafică a limitelor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a limitelor intravilanelor, deţinute de oficiile teritoriale”. Prin urmare, a solicitat admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive şi scoaterea din cauză a instituţiei noastre.

În ceea ce priveşte fondul cauzei s-a arătat că, având în vedere dispoziţiile art. II din Legea nr.133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996, precum şi faptul că procesele verbale nr. …. încheiat în data de .. şi nr. ….încheiat în data de …. cu privire la identificarea şi recunoaşterea hotarului dintre US, şi U L, nu a fost semnat pentru o limită comună de hotar, ambele unităţi administrativ teritoriale susţinând propria variantă de hotar, iar OC prin adresa nr….. a înştiinţat IP în termen legal cu privire la litigiul existent privind recunoaşterea limitei de hotar dintre US, şi UL.

A mai arătat că, prin adresa nr…..din 03.03.2010 înregistrată la OC la nr….. din 03.03.2010, AN menţiona că limitele unităţilor administrativ teritoriale sunt cele reprezentate pe hărţile şi planurile cadastrale existente în FN din cadrul AN şi în arhivele oficiilor teritoriale, pe baza lor fiind emise titlurile de proprietate conform legilor proprietăţii şi sunt utilizate în activitatea curentă de recepţie a documentaţiilor cadastrale pentru înscrierea în cartea funciară.

Urmare adresei OC, reclamantul PJG a procedat la demararea unor concilieri privind identificarea şi stabilirea limitelor dintre cele două U- uri concilieri care s-au desfăşurat la sediul OC în data de 03.11.2010, respectiv 12.11.2012.

În urma acestei întâlniri, cele două comisii de delimitare constituite la nivelul celor două U-uri nu au ajuns la un consens referitor la limita de hotar ce le separă încheindu-se, în acest sens, procese verbale înregistrate sub nr. ….. încheiat în data de 03.11.2010 şi nr. ….încheiat în data de 12.11.2010.

De asemenea s-a convenit ca IP să iniţieze acţiuni la instanţa competentă. Având în vedere că excepţia lipsei calităţii procesuale pasive este o excepţie de fond, peremptorie, absolută care poate fi invocată în orice fază a procesului chiar şi din oficiu, excepţie care face de prisos cercetarea în fond a pretenţiilor reclamantului, a solicitata admiterea acesteia şi pe cale de consecinţă respingerea acţiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.

CS reprezentată prin primar a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională.

Prin întâmpinare a solicitat respingerea acţiunii ca netemeinică şi nelegală iar prin cererea reconvenţională a solicitat să se constate că limita hotarului administrativ ce separă CS de CL este cel stabilit conform hărţii din anul 1925, când hotarul era pe albia râului Ş V, deoarece acesta este singurul document care face referire la limita de hotar.

A menţionat că în anul 1995 au fost eliberate 100 de titluri de proprietate de către C S pe suprafaţa de teren pe care în prezent se află cuprinsă în teritoriul CL, acest lucru fiind posibil datorită faptului că a fost luată în considerare delimitarea din 1925 şi, de asemenea, actele de proprietate înaintate de cetăţeni arătau că terenurile sunt cuprinse în teritoriul CS.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 112 şi următoarele Cod procedură civilă

Prin întâmpinarea formulată, CL şi CLL au solicitat instanţei să confirme limita de hotar administrativ actuală între CL şi CS, potrivit traseului existent în prezent în planurile cadastrale, fără a suferi modificări. Au susţinut faptul că hotarul actual a fost stabilit prin Legea nr. 2/1968 şi că până la această dată nu au fost litigii între cele două localităţi învecinate cu privire la hotarul existent.

Mai mult decât atât, în această zonă, în limita teritoriului actual, CL prin C a reconstituit persoanelor îndreptăţite dreptul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar, respectând competenţa materială teritorială. De asemenea, Planul Urbanistic General al CL confirmă această limită teritorial administrativă.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 115-119 Cod procedură civilă.

Având în vedere motivele arătate, au solicitat să se confirme limita de hotar administrativ actuală între CL şi CS potrivit traseului existent în prezent în planurile cadastrale.

Prin sentinţa civilă nr……., pronunţată de Tribunalul Gorj – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, în dosarul nr……., a fost admisă excepţia necompetenţei generale a Tribunalului Gorj invocată din oficiu, s-a constatat că puterea judecătorească nu are competenţă în soluţionarea cererii privind stabilirea hotarului administrativ dintre CS şi CL şi a fost respinsă acţiunea formulată de reclamantul PJG – ICT, în contradictoriu cu pârâţii CS, CL şi OC.

Împotriva sentinţei civile nr….., pronunţată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr….., au declarat recurs reclamanta IP şi pârâtul OC.

Prin decizia civilă nr…, pronunţată de CA a fost respins ca tardiv recursul formulat de recurentul pârât OC, a fost admis recursul declarat de recurenta reclamantă IP şi a fost casată sentinţa atacată şi trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Pentru a pronunţa această decizie, Curtea a reţinut că excepţia tardivităţii recursului formulat de pârâtul OC este fondată deoarece cererea de recurs a fost depusă la instanţa a cărei hotărâre s-a atacat de acest recurent la data de 18.02.2013, iar sentinţa i-a fost comunicată la data de 29.01.2013, aşa cum reiese din dovada existentă la fila 50 dosar fond.

Analizând pe fond recursul formulat de reclamant, Curtea a constatat în esenţă că prima instanţă nu a intrat în soluţionarea fondului litigiului pe care l-a soluţionat în mod eronat pe cale de excepţie, motiv pentru care, potrivit art. art. 312 alin. 1, 2 şi 5 Cod procedură civilă şi art. 20 alin. 3 din Legea nr.554/2004 a admis recursul şi a casat casată sentinţa atacată,  trimiţând cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Prin aceeaşi decizie, au fost date îndrumări instanţei de fond să aibă în vedere  dispoziţiile art.315 alin.1 Cod procedură civilă, să analizeze cererile formulate de părţi în cauză şi să se pronunţe asupra obiectului litigiului în raport de conţinutul expres al acestora, în raport de apărările formulare de pârâţi dar şi de dispoziţiile legale aplicabile în speţă, urmând să administreze întreg probatoriul necesar unei juste soluţionări a acesteia.

Drept urmare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal sub nr. …. cu prim termen de judecată la data de 25 septembrie 2013.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti a fost administrată proba cu înscrisuri precum şi proba cu expertiza tehnică judiciară în specialitatea topografie.

Examinând cu prioritate excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta OC, tribunalul o reţine ca fiind întemeiată, pentru următoarele considerente:

Calitatea procesuală pasivă în cadrul unui proces civil presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi persoana celui obligat în raportul de drept substanţial, respectiv între pârâta OC şi UA îndreptăţite să participe la delimitarea liniei de hotar.

Or, în prezenta cauză, OC nu a emis niciun act administrativ şi nici nu a încheiat acte administrative neavând, conform dispoziţiilor art.10 alin.(3) din Legea nr.7/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în forma de la data introducerii acţiunii, atribuţii de delimitare cadastrală şi marcare a unităţilor administrativ-teritoriale, acestea fiind atributul comisiei de delimitare, stabilită în acest scop prin ordin al prefectului.

Astfel, potrivit art. 10 alin. 3 din  Legea nr.7/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în forma de la data introducerii acţiunii, hotarele unităţilor administrativ-teritoriale sunt delimitate şi marcate de către comisia de delimitare, stabilită în acest scop prin ordin al prefectului, OC având doar rolul de a asigura în cadrul comisiilor astfel constituite, suportul tehnic necesar operaţiunii de stabilire a hotarelor administrativ teritoriale şi de a gestiona limitele unităţilor  administrativ-teritoriale.

Tribunalul reţine de asemenea că opozabilitatea hotărârii ce se va pronunţa în prezenta cauză nu justifică calitatea procesuală pasivă a OC, în condiţiile în care efectele hotărârii nu sunt constitutive de drepturi, ci declarative, în sensul că instanţa se va se pronunţa asupra întregii documentaţii cadastrale, stabilind hotarele unităţilor administrativ-teritoriale, în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile şi cu  prescripţiile tehnice incidente.

Drept urmare, tribunalul va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta OC, şi va respinge acţiunea faţă de această pârâtă, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pe fondul cauzei, tribunalul, în raport de motivele de fapt şi de drept invocate de părţi şi prin prisma materialului probator administrat, reţine că acţiunea promovată de reclamantul PJG este întemeiată, având în vedere următoarele:

Potrivit art. 10 alin. 3 din legea 7/1996 aşa cum a fost modificată prin legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 (forma de la dat promovării acţiunii), hotarele unităţilor administrativ-teritoriale sunt delimitate şi marcate de către comisia de delimitare, stabilită în acest scop prin ordin al prefectului, delimitarea unităţilor administrativ-teritoriale făcându-se prin materializarea la teren a limitelor recunoscute de către acestea, în condiţiile legii.

Alin. 4 al aceluiaşi articol, statuează că, hotarele menţionate în procesele-verbale de delimitare semnate de membrii comisiei prevăzute la alin. (3) şi recunoscute reciproc de către reprezentanţii unităţilor administrativ-teritoriale devin oficiale şi sunt utilizate în activitatea autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale.

Pentru situaţia în care procesele-verbale de delimitare a hotarelor nu au fost semnate sau au fost semnate cu obiecţiuni de membrii comisiei de delimitare,  Legea nr.133/2012 a instituit prin art. II, obligaţia în sarcina AN, prin instituţiile sale  subordonate, de a înainta în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii,  documentaţiile comisiilor de delimitare, prefectului, care are la rândul său obligaţia ca  în termen 30 de zile de la primirea documentaţiei de delimitare, să iniţieze concilieri sau, în caz contrar, să sesizeze instanţele de contencios administrativ cu privire la acţiunea privind stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale.

În cauza dedusă judecăţii,  tribunalul reţine că OC, a încunoştinţat în termenul prevăzut de lege prin adresa nr. ….. IP cu privire la litigiile existente referitoare la recunoaşterea limitelor teritoriale dintre unităţile administrativ teritoriale CL şi CS.

Urmare respectivei înştiinţări, PJG, prin intermediul adresei nr. ……, a demarat concilieri între cele două unităţi administrativ teritoriale, care s-au desfăşurat la sediul OC în perioada 13-14.08.2012.

La data de 14.08.2012, cele două comisii de delimitare constituite la nivelul celor două unităţi administrativ – teritoriale, nu au identificat şi stabilit o variantă comună a hotarului administrativ ce le separă, în acest sens fiind încheiat un proces verbal  înregistrat sub nr. …. la IP şi sub nr. ….. la OC, motiv pentru care a fost sesizată instanţa de contencios administrativ.

În cursul rejudecării cauzei în urma casării cu trimitere a sentinţei pronunţată în primul ciclu procesual, în cauză a fost administrată proba cu expertiza tehnică judiciară în specialitatea topografie, pentru a se stabili, în conformitate cu îndrumările date de instanţa de control judiciar, limita administrativ teritorială dintre cele două comune, în concordanţă delimitările cadastrale existente conform ultimei reorganizări administrativ-teritoriale a României din 1968 cu modificările ulterioare intervenite cu respectarea dispoziţiilor legale incidente în materie.

Prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză, s-a concluzionat că, deşi legea nr. 2/1968 nu a avut şi anexe grafice din care să rezulte limitele administrativ teritoriale ale celor două localităţi, totuşi, în raport de planurile cadastrale realizate în perioada imediat ulterioară anului 1968, limita administrativ teritorială dintre CL şi S este cea descrisă în procesul verbal nr. … încheiat la OC, respectiv varianta susţinută de reprezentanţii CL şi menţionată în procesul verbal nr. … încheiat tot la sediul OC.

Susţinerea reprezentanţilor CS în sensul că limita administrativ teritorială în litigiu dintre cele două comune este cea care rezultă din harta depusă la dosar şi care datează din anul 1925 astfel încât se impune modificarea limitei teritoriale actuale, nu poate fi primită, având în vedere că această problemă de drept a fost dezlegată cu autoritate de lucru judecat de către instanţa de control judiciar prin decizia de casare, care stabilit că în cadrul cererii promovate în baza art. II din Legea nr. 133/2012, limitele teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale se vor „stabili” numai în concordanţă delimitările cadastrale existente conform ultimei reorganizări administrativ-teritoriale a României din 1968 cu modificările ulterioare intervenite cu respectarea dispoziţiilor legale incidente în materie.

Prin urmare, în cadrul acţiunii promovate în baza art. II din Legea nr. 133/2012 nu se pune problema unor modificări ale limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ teritoriale ci tocmai a stabilirii hotarelor cu respectarea delimitărilor anterioare făcute potrivit legii.

Faţă de toate considerentele ce preced, tribunalul va admite acţiunea dedusă judecăţii şi va stabili limita administrativ teritorială dintre CL şi S, ca fiind cea descrisă în procesul verbal nr….. încheiat la OC, varianta susţinută de U CL în sensul că porneşte de la punctul de trei hotare S – L - R şi continuă pe vechiul traseu existent în planurile cadastrale până în punctul de trei hotare S - L - T fără a prezenta modificări.

Totodată, având în vedere că prezenta hotărâre tranşează un litigiu dintre cele două comune astfel încât profită ambelor, precum şi calitatea de pârâte a acestora, tribunalul va obliga pârâtele CS şi CL, la plata a câte 1000 lei fiecare cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantul PJG, reprezentând onorariu de expert.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta OC, având sediul în ….. şi respinge acţiunea faţă de această pârâtă, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Admite acţiunea promovată de reclamantul PJG, având sediul în ….., în contradictoriu cu pârâtele CS, având sediul în ….., CLS, având sediul în, …., CL, având sediul în ……şi CLL, având sediul în…. .

Stabileşte limita administrativ teritorială dintre CL şi S, ca fiind cea descrisă în procesul verbal nr……. încheiat la OC, varianta susţinută de UCL, în sensul că porneşte de la punctul de trei hotare S – L- R şi continuă pe vechiul traseu existent în planurile cadastrale până în punctul de trei hotare S - L - T fără a prezenta modificări.

Obligă pârâtele CS şi CL, la plata a câte 1000 lei fiecare cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantul PJG.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată în şedinţa publică din 17 aprilie 2015, la Tribunalul Gorj.

Domenii speta

Spete similare