Procedura insolvenţei

Potrivit lit. c a art.169 din Legea nr. 85/2014, acesta nu îşi găseşte aplicabilitatea în condiţiile în care pârâţii nu au continuat vreo activitate ce ar fi dus în mod vădit la încetarea de plăţi a debitoarei, singurul scop al debitoarei fiind acela al realizării unei viitoare afaceri ce nu a mai putut fi realizată în primul rând din cauza modificărilor succesive ale dispoziţiilor legale în materie , respectiv a Legii nr.220/2008, modificări ce au restricţionat modul de acordare şi numărul certificatelor verzi acordate, circumstanţe ce de altfel au fost cunoscute de către reprezentantul reclamantei şi care nu pot fi imputate în niciun fel pârâţilor. De altfel, este o practică frecventă, bazată pe Legea nr. 346 /2004, constituirea de asocieri pentru a putea gestiona independent un proiect de o anumită complexitate.

Prin Decizia civilă nr. 298/05.04.2015 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia a doua civilă, a fost respins apelul formulat împotriva sentinţei civile nr. 1228/09.12.20125 pronunţată de Tribunalul Arad în dosar nr. …, instanţa de control judiciar reţinând următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 1228 din 09.12.2015, pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. … s-a respins acţiunea având ca obiect atragerea răspunderii patrimoniale a pârâţilor în baza art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

Pentru a hotărî astfel prima instanţă a constatat că starea de fapt invocată de reclamant nu a fost contestată de pârâţi, aceştia din urmă interpretând însă diferit situaţia concretă.

În tabelul definitiv consolidat de creanţe împotriva averii debitorului …, în dosar de bază nr. …, pe rol la Tribunalul Arad Secţia a II-a Civilă, este înscrisă creanţa totală de … lei, creditorul … deţinând 52,75% din totalul creanţelor.

Prima instanţă în motivarea hotărârii a invocat dispoziţiile art. 169 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

De asemenea judecătorul sindic a reţinut calitatea pârâţilor de persoane potenţial răspunzătoare în baza articolului de mai sus, constatând că pârâţii prin întâmpinare fac referire la inadmisibilitatea acţiunii, ceea ce în opinia instanţei nu constituie o excepţie, ci o problemă de fond.

Verificând fondul acţiunii s-a reţinut de către judecătorul sindic că acţiunea şi motivele pe care se sprijină reclamanta sunt nefondate pentru următoarele motive:

Faptul că … dă în chirie o suprafaţă de teren, cu front stradal şi alte facilitaţi în ceea ce priveşte utilităţile, către …,  la un preţ nesemnificativ, nu constituie, în opinia instanţei, un motiv de natură a aduce în stare de insolvenţă debitorul …, ci dimpotrivă facilitează realizarea scopului acestuia. Mai mult, însăşi reclamantul arată că este o practică frecventă, bazată pe legea  Legea nr. 346 /2004, constituirea de asocieri pentru a putea gestiona independent un proiect de o anumită complexitate.

Reclamantul, în baza contratului de prestări servicii nr. …,  a prestat  servicii debitorului insolvent … având ca finalitate construirea unui parc fotovoltaic pe terenul închiriat de aceasta, având ca beneficiar debitorul …. S-a menţionat că valoarea contractului a fost de … euro, plătibili eşalonat, funcţie de stadiul derulării acestuia, respectiv de data obţinerii unor avize. Debitorul … nu a plătit întregul cost al  serviciilor prestate, restanţa la plată fiind de … lei.

Judecătorul-sindic a reţinut că restanţa la plată, prin ea însăşi nu constituie un motiv de atragere a răspunderii în baza art. 169 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

De asemenea nu s-a putut reţine că … a fost înfiinţată, pentru a frauda partenerii de afaceri, pentru a eluda plata serviciilor prestate, prezenta cauză nefiind un proces de intenţii. Reclamantul a avut încă de la momentul încheierii contractului, cunoştinţă de faptul că debitorul nu are fonduri, neavând încă activitate. De asemenea a ştiut că nici măcar nu se urmăreşte începerea unei activităţi ci obţinerea autorizaţiilor necesare pentru a se putea obţine un preţ convenabil pe proiect. Deci într-un anumit sens şi reclamantul a fost partener al debitorului şi pârâţilor în acest demers. S-a reţinut că în speţă nu s-a dispus, în interes personal, continuarea unei activităţi care ducea în mod vădit persoana juridică la încetarea de plăţi, neexistând practic o activitate profitabilă care să devină apoi neprofitabilă, ci doar încercarea de a pune bazele unei afaceri, mizându-se pe un câştig viitor, fapt cunoscut de reclamant.

Totodată judecătorul-sindic a mai reţinut că nu doar debitorul putea cere rezilierea contractului cu reclamantul ci şi reclamantul putea face acelaşi lucru sau putea sista efectuarea serviciilor invocând excepţia de neexecutare a contractului, ceea ce însă nu a făcut.

Deşi  plata serviciilor prestate nu a fost condiţionată în contract de evoluţia pieţei energetice şi riscul investiţiei a fost asumat de debitorul actual insolvent, totuşi căderea acestei pieţe, recunoscută implicit de reclamant şi generată de modificări legislative, a influenţat starea debitorului. Neprevederea unei atare situaţii nu este sancţionată de art. 169 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

 Faptul că valoarea terenului … va creşte, potrivit aprecierii instanţei, a fost cunoscut şi acceptat de către reclamant şi nu constituie o folosire intenţionată a fondurilor debitorului în folosul altor persoane, debitorul neavând în fapt fonduri. Este adevărat că reclamantul creditor nu şi-a asumat riscul eşuării proiectului dar nici nu a avut diligenţa de a-şi asigura plata de la …, deşi ştia că în cazul imposibilităţii de vânzare a afacerii acesta poate, cel puţin teoretic, beneficia într-o anumită măsură de lucrările efectuate. Nu este de neglijat nici faptul că şi … a fost în pierdere datorită preţului simbolic al închirierii terenului  corelat cu faptul că într-un an, după afirmaţiile reclamantului, la o cifră de afaceri … de lei a realizat un profit de peste … de lei.

În opinia instanţei faptul că debitorul a sistat la un moment plata unor avize nu denotă neechivoc faptul că de la început a dosit doar trecerea terenului în intravilan cu categorie curţi construcţii, sistarea putând fi datorată şi faptului că debitorul a perceput căderea pieţei fotovoltaice şi imposibilitatea vinderii afacerii.

Rezilierea unor contracte anterior deschiderii procedurii insolvenţei poate eventual atrage incidenţa altor instituţii de drept însă nu se înscrie în ipotezele prevăzute de art. 169 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

Faţă de cele reţinute, constatând, în limitele investirii şi competenţelor sale, că nu sunt îndeplinite condiţiile vreunuia din cazurile de atragere a răspunderii patrimoniale prevăzute de art. 169 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, judecătorul-sindic a respins cererea.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel creditoarea … solicitând admiterea apelului, schimbarea în totalitate a sentinţei apelate în sensul admiterii acţiunii de antrenare a răspunderii persoanelor care au cauzat starea de insolvenţă a debitoarei …, respectiv administratorul societăţii, asociatul persoana fizică şi asociatul persoana juridica … şi să se dispună ca întreg pasivul societăţii debitoare în suma de … lei să fie suportat de către aceştia.

În motivare se arată că promovând în instanţa cerere de instituire a răspunderii personale a celor de mai sus îi consideră vinovaţi de săvârşirea faptelor prevăzute de art. 169 alin 1 lit. c şi h din Legea nr 85/2014, întrucât au contribuit solidar şi nemijlocit la creşterea activului societăţii …, creând un mecanism care sa eludeze plata serviciilor prestate de către apelantă, astfel: - societatea … deţine suprafeţe mari de teren si alte active, având la nivelul anului 2014 o cifra de afaceri de peste … de lei si un profit de peste … lei. S-a arătat că activitatea principala este cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii - deci scopul acestei întreprinderi este sa crească valoarea imobilelor cumpărate astfel încât sa poată fi valorificate la un preţ cât mai ridicat.

Intuind potenţialul pieţei imobiliare în general şi al celei energetice în special, asociatul … a decis realizarea unor proiecte de parcuri fotovoltaice pe câteva din terenurile agricole deţinute. Scopul realizării unor astfel de proiecte era de a obţine toate avizele si autorizaţiile necesare iar ulterior de a vinde terenul cu proiectul aprobat la un preţ mare şi deci generator de profit.

Pentru a putea în schimb realiza proiectul fotovoltaic, s-a arătat că trebuia mai întâi schimbată destinaţia terenului din arabil în construibil, prin întocmirea şi aprobarea unui ..

În luna februarie a anului 2012, prin asocierea … cu persoana fizica …  şi …  s-a constituit societatea … în care … deţine 40 % din capitalul societăţii, … deţine 50 % din capitalul societăţii respectiv … deţine 10 % din capitalul social al societăţii

Apelanta învederează faptul că potrivit Legii nr 346 /2004 privind stimularea înfiinţării si dezvoltării 1MM, articolul 4.3 prevede ca societatea nou înfiinţata, devine întreprindere partenera cu … datorita numărului de părţi sociale deţinute de …  , societatea … devenind un centru de profit - …).

Beneficiind de statutul de …/ întreprindere partenera, …, a pus la dispoziţia societăţii …, în baza unui contract de închiriere cu drept de superficie, terenurile care urmau sa facă obiectul proiectului de investiţii demarat de …. Deşi societatea … are o activitate imobiliară, deci scopul este de a obţine venituri şi implicit profit, a dat în chirie o suprafaţa semnificativa de teren, cu front stradal si alte facilităţi în ceea ce priveşte utilităţile, către … - la un preţ nesemnificativ, subevaluat, acesta fiind în opinia apelantei un prim aspect care evidenţiază mobilul acţiunii.

În luna aprilie 2012 …, a contractat cu societatea apelantă serviciile de proiectare, în baza cărora schimba destinaţia terenului preluat în folosinţă de la .., din funcţiune agricolă în teren cu funcţiune industriala în baza unei documentaţii  .., respectiv din extravilan în teren intravilan iar, ulterior, în baza unui proiect tehnic şi a autorizaţiei de construire … schimbă categoria de folosinţa a terenului proprietatea … din teren arabil în intravilan, în teren curţi construcţii în intravilan.

Dacă, la data dării în folosinţă a terenurilor  către …, acestea, erau terenuri situate, în  extravilan, cu, funcţiune, agricole,, valorând, aproximativ …  (conform grilei notariale anexă în dosar), în urma operaţiunii derulate prin paravanul …, acele terenuri devin intravilan, categoria curţi, construcţii cu, un plan de urbanism, aprobat, valorând la, acest moment aproximativ …euro/mp respectiv … euro pe hectar.

Având în vedere suprafaţa afectata, se poate constata ca activul … şi al altei companii respective, … care are terenuri în superficie , prin mecanismul creat, creşte de la …euro/ha cât valorau terenurile iniţial la … euro/ha cât ar fi costul de piaţă în prezent, menţionând că suprafaţa de teren care a făcut obiectul proiectului este … hectare.

Apelanta susţine că în urma schimbării categoriei de folosinţa a terenurilor închiriate, activul … a crescut în mod considerabil, nicidecum nu a scăzut aşa cum a reţinut instanţa de fond.

De asemenea se susţine că societatea … a beneficiat fără să plătească, de servicii care îi aduc o valoarea adăugata semnificativă, respectiv, beneficiază de schimbarea categoriei de folosinţa şi a funcţiunii propriilor terenuri, mărind astfel valoarea activelor, care pot fi valorificate în prezent la un preţ net superior, sau se pot constitui ca şi garanţii pentru alte credite.

Se consideră că instanţa a reţinut eronat afirmaţiile apelantei, cu privire la faptul ca întreprinderile … şi …, sunt întreprinderi legate, în sensul gestionarii unui proiect de o anumita complexitate. Motivul pentru care apelanta a invocat legea 346/2004, este să dovedească sfera de influenţă a asociaţilor şi a beneficiarilor reali, ai grupului de firme, respectiv persoanele care au avut un beneficiu personal, evidenţiind astfel faptul ca în spatele acestei acţiuni, se constituie un paravan care sa conducă la încetarea de plaţi, generând astfel beneficii, dovedind astfel interesul personal al pârâţilor de a-şi creşte valoarea activelor. Apelanta susţine faptul că, deşi în întâmpinarea pârâţilor, se menţionează ca nu se face vorbire de existenta unui interes personal, dimpotrivă, mecanismul descris dovedeşte scopul acţiunilor pârâţilor. În acest context se arată că pârâţii încalcă vădit prevederile articolului 169 din Legea 85/2014, litera c, deoarece cu interesul personal al persoanei juridice …, cu sprijinul administratorului şi cu acordul asociaţilor aduc un beneficiu real persoanei juridice …, fără ca ea să plătească.

Deşi pârâţii menţionează că modificarea legislaţiei nu le-a permis să continue activitatea şi să atingă obiectivul privind construirea parcului fotovoltaic, aceasta afirmaţie nu este veridică. Ordonanţa de urgenta 57/2013, privind modificarea legii 220/2008 care reglementează acest domeniu, articolul 1.1. Litera e, actualizează Legea 220/2008 astfel că nu se mal acorda certificate verzi pentru proiectele realizate pe terenurile care la data intrării in vigoare a acestui OUG, sunt in circuitul agricol. Data de intrare în vigoare a acestui OUG, este in 7 iulie 2013, data la care terenurile care făceau obiectul proiectului iniţiat de …, ca urmare a diligentelor apelante era scos din circuitul agricol, astfel că nu exista un impediment real din punct de vedere legislativ. Din alt punct de vedere, deşi …, deţinea contractul de creditare nr. …, din care normal trebuiau să se plătească serviciile prestate de apelantă, administratorul  nu efectuează plaţi nici către apelantă, nici pentru avizul tehnic de racordare, reducând voit şansele de realizarea a proiectului. Ori chiar daca ar fi fost posibila realizarea investiţiei şi obţinerea unor venituri ulterioare din energia vânduta, prin faptul ca administratorul a refuzat sa efectueze plaţi, deşi dispunea de numerar, implicit s-a ajuns la încetarea de plăţi, în beneficiul personal al …, ca urmare a activului (teren) care avea o altă valoare.

În interpretarea celor de mai sus se susţine de creditoarea apelantă că nu solicită atragerea răspunderii pentru restanţa la plată ca faptă, aşa cum eronat interpretează instanţa ci solicită atragerea răspunderii persoanelor vinovate de situaţia în care ajunge societatea …, respectiv obligarea pârâţilor să suporte pasivul de …. 

În motivarea sentinţei apelate, se arată ca apelanta a avut încă de la momentul încheierii contractului, cunoştinţă de faptul că debitorul nu are fonduri, neavând nici o activitate şi nici nu se urmăreşte începerea vreunei activităţi, ci doar obţinerea unor autorizaţii necesare pentru a putea obţine un preţ convenabil pe proiect. Cu privire la aceste aspecte, face următoarele precizări :

În data de … societatea … încheie cu societatea …, prin care … se obligă să îi plătească, deşi nu are venituri, o suma de bani contra prestaţiei serviciilor de elaborarea a unei documentaţii … (plan urbanistic zonal prin care urma sa se schimbe destinaţia terenului din categoria extravilan in categoria intravilan. Hotărârea nr. 65/2013 prin care se aproba .. prin aprobarea … se schimbă destinaţia terenului din extravilan în intravilan pg … anexe) şi a unei documentaţii … (proiect tehnic pentru obţinerea autorizaţiei de construire, documentaţie ulterioara … în baza căreia urma să se schimbe categoria de folosinţa din teren arabil in teren curţi construcţii).

Apelanta susţine faptul că prin contractul angajat de administratorul … urma să plătească serviciile de proiectare şi consultanţă la predarea documentaţiilor şi o anumită valoare la obţinerea avizelor şi a autorizaţiilor, dată la care era evident ca societatea … nu putea să aibă venituri, deoarece abia în baza autorizaţiei de construire obţinută in baza serviciilor prestate de societatea apelantă, urma sa înceapă execuţia lucrărilor şi ulterior proiectul să genereze venituri.

Astfel, la momentul angajării societăţii … in contract cu …, cea dintâi se obliga sa plătească o suma de bani în urma contraprestaţiei, înainte ca parcul fotovoltaic sa fie construit, deci înainte de a obţine venituri din exploatare, fapt ce denotă că administratorul se baza pe creditarea societăţii de către asociaţi.

Apelanta susţine că s-a convenit verbal cu asociatul majoritar şi ulterior cu administratorul, că indiferent de situaţia şi evoluţia pieţei i se vor achita toate cheltuielile şi serviciile prestate prezentând la emiterea primei facturi contractul de creditare nr…., încheiat pe suma de … de lei - echivalentul a … de euro, la cursul valutar …,exact cat era valoarea contractului încheiat intre părţi, mai puţin valoarea TVA, pentru care urma sa facă cerere de rambursare TVA etapizat în funcţie de facturile emise.

Aceasta dovadă (contractul de creditare) a fost înaintat instanţei, iar în motivare instanţa nu îl ia în considerare şi mai degrabă într-un mod cu totul eronat menţionează faptul că " creditorul reclamant nu şi-a asumat riscul eşuării proiectului dar nici nu a avut diligenţa de a-şi asigura plata de la …. deşi ştia că în cazul imposibilităţii de vânzare, aceasta poate, cel puţin teoretic, beneficia într-o anumita măsura de lucrările efectuate".

 Se arată că aşa cum rezultă din documentele contabile oficiale ale debitoarei, respectiv Bilanţul aferent anilor 2012-2014, publicat pe site-ul mfinante.ro, Nota 10 aferenta Bilanţurilor contabile precum şi din raportul administratorului supus aprobării Adunării generale, privind rezultatele exerciţiului financiar încheiat pe anii 2012-2014, din care reiese pierderea reportată constantă, rezultă că încă din anul 2012 activitatea societăţii debitoare se derula în pierdere, aceasta figurând cu datorii peste nivelul cifrei de afaceri.

….

Aprobarea, prin Hotărârea Asociaţiilor, a bilanţurilor şi a dării de seamă a administratorului, precum si continuarea activităţii si angajarea de cheltuieli, în condiţiile în care societatea a înregistrat doar pierderi în 3 ani consecutivi, demonstrează potrivit susţinerilor creditoarei apelante caracterul premeditat al aducerii societăţii în stare de incapacitate de plată. Cu toate acestea, administratorul debitoarei nu a luat nici o măsura pentru a remedia sau opri aceasta activitate, având posibilitatea conform contractului să o notifice şi să ceară rezilierea acestuia, dimpotrivă cu rea credinţă a continuat derularea contractului pentru a-şi mări activele, producându-i noi costuri suplimentare şi pierderi. Conform art. 8.1 lit. g din Contractul de prestări servicii nr. … încheiat între cele doua societăţii, în situaţia în care … nu mai avea posibilitatea continuării proiectului, s-a susţinut că avea posibilitatea să notifice prestatorul să oprească activitatea şi să rezilieze contractul, nemaifiind necesara achitarea întregii valori contractuale.

În speţă, prin nedenunţarea situaţiei create şi solicitarea prestatorului să continue activitatea, prezentând un contract de creditare, consideră că administratorul a dat dovadă de rea credinţă voit, generând pagube societăţii apelante. Privind faptele administratorului, în lumina articolului 1349 din codul civil, având în vedere întâmpinarea depusa de avocatul pârâţilor în care se invoca contextul modificării pieţei fotovoltaice ca urmare a modificării legislaţiei, fapt care i-a adus în aceasta situaţie,  această legislaţie s-a modificat în luna iulie 2013 prin HG57/2013, însă datorita faptului ca terenul care face obiectul proiectului nu mai era în circuitul agricol, continuarea proiectului nu era afectată. 

Cu privire la TVA deductibilă, la pag. … din Raportul de inspecţie fiscala se arată că " din verificarea efectuata s-a constatat ca ponderea TVA deductibilă a provenit din achiziţionarea unor servicii de consultanţă şi proiectare în vederea construirii unui parc fotovoltaic, furnizor fiind …

Concluziile Raportului de inspecţie fiscală (…) arată că TVA solicitat la rambursare este in suma de … lei. TVA pentru care societatea are drept de rambursare este in suma de … lei. După cum se poate observa, valoarea TVA-ului obţinut de …, în urma prestaţiei sale, este mai mare decât plata făcută către apelantă (… lei), aspect care iarăşi dovedeşte acţiunea cu rea credinţa a administratorului de a refuza efectuarea plaţii către apelantă, măcar a sumelor aferente cotelor plătite de apelantă către stat din factura respectiva.

Instanţa de fond reţine de asemenea faptul ca sistarea de către debitor a plaţii unor avize, nu denotă neechivoc faptul că acesta a dorit doar trecerea terenului în intravilan cu categorie curţi construcţii, sistarea putând fi datorata faptului că debitorul a perceput căderea pieţei fotovoltaice şi imposibilitatea vinderii afacerii.

Cu privire la plata acestor avize, aşa cum rezultă din contractul de prestări servicii încheiat între …şi …, pe lângă planul de urbanism şi autorizaţia de construire, era nevoie de un aviz tehnic de racordare a viitorului parc la reţeaua de distribuţie a energiei.

… îşi plăteşte toate taxele şi avizele aferente planului de urbanism prin care se schimbă destinaţia terenului, plăteşte toate taxele şi avizele aferente autorizaţiei de construire în urma căreia terenul devine categorie curţi construcţii, însă refuză să plătească taxa de emitere a avizului de racordare, tocmai documentul care era cel mai important în demersurile de construire si funcţionare a investiţiei . Drept dovadă, se poate observa prin notificarea transmisa faptul ca îi înştiinţa de faptul că trebuie plătit studiul de soluţie, documentul în baza căruia se emite avizul tehnic de racordare însa … - nu răspunde sub nici o formă notificării, nici măcar atunci când este trimisa cu executorul judecătoresc.

Acţiunile derulate de organele de conducere în vederea atingerii interesului personal al …, beneficiarul direct al tuturor beneficiilor rezultate în urma prestaţiei apelantei, încalcă în opinia acesteia în mod vădit şi prevederile articolului 169 litera h, din Legea 85/2015, unde pe lângă aspectele menţionate mai sus, prin mecanismul pe care îl creează societatea …. Se arată că societatea … este făcută cu intenţia de a fi dusă în insolvenţă, aşa cum prevede articolul invocat anterior, chiar dacă instanţa invoca faptul că acest proces nu este un proces de intenţii, deşi articolul 169 litera h din Legea 85/2014, încriminează faptele săvârşite cu intenţie.

Pârâţii intimaţi … au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului formulat de către apelanta reclamantă … ca fiind nelegal şi netemeinic şi să fie păstrată hotărârea atacată, cu cheltuieli de judecată.

Pârâţii intimaţi susţin faptul că acţiunea principală, fiind o acţiune în răspundere civilă delictuală trebuie să îndeplinească condiţiile desprinse din prev.art.1349 C.civ. şi anume existenţa unei fapte ilicite, a unui prejudiciu, a raportului de cauzalitate dintre acestea şi existenţa vinovăţiei, reclamanta individualizând ca şi faptă ilicită şi enumerând prevederile art. 169 lit. c şi lit. h din Legea nr.85/2014, fără însă a dovedii aplicabilitatea acestor dispoziţii în speţă.

Examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor de apel invocate, a dispoziţiilor art. 479 alin. 1 Cod de procedură civilă, cât şi din oficiu, Curtea reţine că apelul declarat de reclamanta ... este nefondat, urmând să fie respins, având în vedere următoarele considerente:

În mod legal prin hotărârea apelantă prima instanţă a respins acţiunea având ca obiect atragerea răspunderii patrimoniale a pârâţilor, cerere formulată în temeiul dispoziţiilor art. 169 alin. 1 lit. c şi h din Legea nr. 85/2014, reţinând că acţiunea şi motivele pe care s-a sprijinit aceasta sunt nefondate.

Atât prin cererea de atragere a răspunderii patrimoniale formulată în cauză, cât şi prin apelul declarat, reclamanta apelantă a invocat dispoziţiile art. 169 alin. 1 lit. c şi h din Legea nr. 85/2014, fără a dovedi aplicabilitatea acestora în speţă.

Aşa cum au arătat şi pârâţii intimaţi acţiunea în atragerea răspunderii patrimoniale este o acţiune în răspundere civilă delictuală şi aceasta trebuie să întrunească condiţiile prevăzute de art. 1349 Cod civil.

Acţiunea reclamantei este netemeinică, afirmaţiile făcute de reclamantă neavând nici un suport probator.

Se constată că instanţa de fond în mod corect a interpretat starea de fapt existentă şi rezultată din afirmaţiile apelantei reclamante în sensul că nu se poate reţine că debitoarea ... a fost înfiinţată pentru a frauda partenerii de afaceri, respectiv pentru a eluda plata serviciilor efectuate acesteia. În speţă nu se poate reţine că pârâţii intimaţi ar fi dispus în interes personal continuarea unei activităţi care ar fi dus în mod vădit debitoarea la încetarea de plăţi, în cauză fiind dovedit faptul că debitoarea nu a dezvoltat vreo activitate profitabilă ci doar s-a încercat a fi puse bazele unei afaceri, mizându-se pe un câştig viitor.

Se constată că referitor la textul legal invocat, respectiv lit. c a art.169 din Legea nr. 85/2014, acesta nu îşi găseşte aplicabilitatea în speţă în condiţiile în care pârâţii nu au continuat vreo activitate ce ar fi dus în mod vădit la încetarea de plăţi a debitoarei, singurul scop al debitoarei fiind acela al realizării unui parc fotovoltaic, obiectiv ce nu a mai putut fi realizat în primul rând din cauza modificărilor succesive ale dispoziţiilor legale în materie , respectiv a Legii nr.220/2008, modificări ce au restricţionat modul de acordare şi numărul certificatelor verzi acordate, circumstanţe ce de altfel au fost cunoscute de către reprezentantul reclamantei şi care nu pot fi imputate în niciun fel pârâţilor.

Aşa cum a reţinut şi prima instanţă faptul că ..., asociat cu o cotă de participare de 40% din capitalul social al ... dă în chirie o suprafaţă de teren, cu front stradal şi alte facilitaţi în ceea ce priveşte utilităţile, către ...,  la un preţ nesemnificativ, de asemenea nu constituie un motiv de natură a aduce în stare de insolvenţă debitorul ..., ci dimpotrivă facilitează realizarea scopului acestuia. Însăşi reclamanta a arătat că este o practică frecventă, bazată pe Legea nr. 346 /2004, constituirea de asocieri pentru a putea gestiona independent un proiect de o anumită complexitate.

Se constată că nu doar debitorul putea cere rezilierea contractului cu reclamanta ci şi reclamanta putea face acelaşi lucru sau putea sista efectuarea serviciilor invocând excepţia de neexecutare a contractului, ceea ce însă aceasta nu a făcut.

Faptul că valoarea terenului ... va creşte a fost acceptat de reclamanta şi nu constituie o folosire intenţionată a fondurilor debitorului în folosul altor persoane, debitorul neavând în fapt fonduri. E adevărat că creditorul reclamant nu şi-a asumat riscul eşuării proiectului dar nici nu a avut diligenţa de a-şi asigura plata de la ..., deşi ştia că în cazul imposibilităţii de vânzare a afacerii acesta poate, cel puţin teoretic, beneficia într-o anumită măsură de lucrările efectuate.

Cu privire la incidenţa dispoziţiilor prev. de art.169 lit. h din Legea nr. 85/2014 se constată că acestea nu îşi găsesc aplicabilitatea în speţă având în vedere că reclamanta nu invocă fapte sau circumstanţe reale şi precise altele decât cele invocate în susţinerea aplicabilităţii lit.c. din legea citată.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea de Apel a respins apelul.

Domenii speta

Spete similare