Executare silita.lipsa calitate organ executare

Cod ECLI ECLI:RO:JDMED:2016:004.000376

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA MEDGIDIA

Medgidia, str.Independenţei nr.14, judeţul Constanţa;

 cod poştal – 905600

Înregistrată în evidenţa A.N.S.P.D.C.P. sub nr. 3068

Dosar nr. 2021/256/2016

ÎNCHEIERE nr. 376

Şedinţa de Camera de Consiliu din 25 martie 2016

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE -  S.A.I.

GREFIER -  B.C.E.

 Pe rol soluţionarea cererii de încuviinţare a executării silite formulată de BEJ A.D., prin executor judecătoresc A.D., pentru creditorul I.S.C.T.R….. împotriva debitorului SORY TRANS MAR S.R.L., …...

 Procedura este legal îndeplinită, cauza soluţionându-se fără citarea părţilor conform art. 666 alin. 2 Cod procedură civilă.

Cererea este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 20 lei conform ordinului de plată nr. 1095/28.01.2016 emis de Direcţia Generală de Impozite şi Taxe sector 1 Bucureşti.

 Nemaifiind cereri de soluţionat sau probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi rămâne în pronunţare.

I N S T A N Ţ A,

 Deliberând asupra cererii de încuviinţare a executării silite de faţă, constată:

  Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Medgidia sub nr.2021/256/2016 din 17.03.2016, BEJ A.D., prin executor judecătoresc A.D.,  a solicitat instanţei încuviinţarea executării silite împotriva debitorului S.T.M. S.R.L., la cererea creditorului - I.S.C.T.R., în toate formele prevăzute de lege, în temeiul titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal seria ISCTR nr.73020/19.03.2013, pentru suma de 1.200 lei reprezentând 30% din cuantumul amenzii, calculat la 18.12.2015 şi actualizarea debitului până la recuperarea efectivă a acestuia, la care se vor adăuga cheltuielile ocazionate cu executarea silită.

 În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 666 Cod procedură civilă.

 Cererii i-au fost anexate, în copii certificate de executorul judecătoresc ca fiind conforme cu originalul: cererea de executare silită înregistrată la executor sub nr.153/11.03.2016, încheierea dată de executor la data de 11.03.2016, procesul-verbal seria ISCTR nr.73020/19.03.2013, alte înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 632 alin. (1) Cod procedură civilă, executarea silită se va efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, iar potrivit alin. (2) constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.

 Conform art. 638 alin. (1) Cod procedură civilă, sunt, de asemenea, titluri executorii şi pot fi puse în executare silită: încheierile şi procesele-verbale întocmite de executorii judecătoreşti care, potrivit legii, constituie titluri executorii;  înscrisurile autentice în cazurile prevăzute de lege; titlurile executorii notariale emise în condiţiile prevăzute de lege, titlurile de credit sau alte înscrisuri cărora legea le recunoaşte putere executorie.

 În conformitate cu dispoziţiile art. 666 alin. (5) Cod procedură civilă, instanţa poate respinge cererea de încuviinţare a executării silite numai dacă:

 1. cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat;

 2. hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;

 3. înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întruneşte toate condiţiile de formă cerute de lege sau alte cerinţe în cazurile anume prevăzute de lege;

 4. creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă;

 5. debitorul se bucură de imunitate de executare.

 6. titlul cuprinde dispoziţii care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită;

 7. există alte impedimente prevăzute de lege.”

 Potrivit art. 37 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum şi hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluţionat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.

 Conform art. 623 Cod procedură civilă, „executarea silită a oricărui titlu executoriu, cu excepţia celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene şi bugetului Comunităţii Europene a Energiei Atomice, se realizează numai de către executorul judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel.”

 Instanţa reţine că bugetul general consolidat reprezintă ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar, incluzând bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat şi din bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, precum şi al altor entităţi clasificate în administraţia publică, agregate, consolidate şi ajustate conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 pentru a forma un întreg, astfel cum statuează dispoziţiile art. 3 pct. 2 din Legea 69/2010.

 În conformitate cu dispoziţiile art. 1 din H.G. nr. 1088/2011, Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (I.S.C.T.R.), creditorul din prezenta cauză, este organismul tehnic permanent specializat în subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, care se organizează şi funcţionează ca instituţie publică finanţată integral din venituri proprii, cu personalitate juridică, potrivit prevederilor legale şi regulamentului de organizare şi funcţionare, prevăzut în anexa nr. 1. În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 1 alin 1 şi art. 3 din O.G. nr. 26/2011.

 Potrivit art.3 lit.(c) din O.G. nr. 26/2011, I.S.C.T.R. este finanţat din venituri proprii, care se constituie astfel […] prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, un procent de 30% din sumele încasate în urma aplicării sancţiunilor contravenţionale, altele decât sumele încasate în urma aplicării art. 61 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, a art. 8 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.373/2008 privind reglementarea furnizării şi transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din România, cu modificările şi completările ulterioare, şi a art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.777/2004 privind introducerea restricţiei de circulaţie pe unele sectoare de autostrăzi şi de drumuri naţionale europene (E) pentru vehiculele rutiere, altele decât cele destinate exclusiv transportului de persoane, în zilele de vineri, sâmbătă, duminică şi de sărbătoare legală, cu modificările şi completările ulterioare.

 Creanţa bugetară reprezintă, potrivit art. 1 pct. 7 din Noul Cod de procedură fiscală,  dreptul la încasarea oricărei sume care se cuvine bugetului general consolidat, reprezentând creanţa bugetară principală şi creanţa bugetară accesorie.

 Potrivit art.220 alin. 3 Cod procedură fiscală, creanţele bugetare care, potrivit legii, se administrează de autorităţile sau instituţiile publice, inclusiv cele reprezentând venituri proprii, se pot executa prin executori fiscali organizaţi în compartimente de specialitate, aceştia fiind abilitaţi să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită, potrivit prevederilor prezentului cod.

 În conformitate cu dispoziţiile art.226 alin.11 din acelaşi act normativ, instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, care nu au organe de executare silită proprii, pot transmite titlurile executorii privind venituri proprii organului fiscal central sau, după caz, organului fiscal local. Sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat sau la bugetul local, după caz.

 Din coroborarea dispoziţiilor art.1 pct. 7 Cod procedură fiscală cu prevederile art.3 pct. 2 din Legea nr. 69/2010, instanţa reţine că, în prezenta cauză, creanţa a cărei executare silită se cere, care se face venit la bugetul unei instituţii publice finanţate integral din venituri proprii, provenind dintr-o amendă contravenţională, are natura juridică a unei creanţe bugetare, aceasta făcându-se venit la bugetul general consolidat.

 Prin raportare la prevederile art.623 Cod procedură civilă, instanţa apreciază că organul de executare, de drept comun, este executorul judecătoresc, cu excepţia creanţelor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat, astfel cum este şi cazul creanţei din speţă.

 Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor legale anterior citate, având în vedere natura creanţei puse în executare silită (venit datorat bugetului general consolidat) şi calitatea creditorului (instituţie publică finanţată integral din venituri proprii), instanţa apreciază că punerea în executare a acestei creanţe poate fi realizată în următoarele modalităţi: fie prin organele de executare proprii ale creditoarei, conform art.220 alin. 3 Cod procedură fiscală, fie prin organele de executare fiscale centrale, dat fiind că este vorba de o instituţie publică centrală, iar creanţa rezultând din amenda contravenţională se face venit la bugetul de stat, potrivit art. 226 alin. 11 din acelaşi act normativ, executorul judecătoresc nu are competenţa de a proceda la executarea silită a acestei creanţe.

 Potrivit art. 666 alin.5  pct.1 Cod procedura civilă, instanţa poate respinge cererea de încuviinţare a executării silite dacă aceasta este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat.

 Având în vedere considerentele de fapt şi de drept expuse, întrucât executarea silită ce se solicită a fi încuviinţată în cauză este de competenţa altui organ de executare decât executorul judecătoresc, în temeiul art. 666 alin.5 pct.1 Cod procedură civilă, instanţa urmează a respinge cererea de încuviinţare a executării silite ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

 Respinge - ca nefondată – cererea de încuviinţare a executării silite formulată de BEJ A.D., prin executor judecătoresc A.D.,, pentru creditorul - I.S.C.T.R. ….. împotriva debitorului S.T.M. S.R.L.

Cu apel pentru creditor în termen de 15 zile de la comunicare.

Cererea pentru exercitarea căii de atac se depune la Judecătoria Medgidia.

 Pronunţată în şedinţa publică azi, 25 martie 2016.

PREŞEDINTE, GREFIER,

S.A.I.  B.C.E.

Domenii speta

Spete similare