Utilizarea mijloacelor tehnice omologate la constatarea faătelor contravenţionale

UTILIZAREA MIJLOACELOR TEHNICE OMOLOGATE LA CONSTATAREA FAĂTELOR CONTRAVENŢIONALE

Procesul-verbal de constatare a contravenţiei care cuprinde constatări personale ale poliţistului rutier atestat ca operator radar, se coroborează cu cele reţinute şi consemnate în procesul-verbal de vizionare al CD-ului cu înregistrarea video (f.41), transmis de intimat, din imaginile reţinute se identifică la ora 08:05:29 din data de 18.10.2014, autoturismul marca BMW, cu nr. de înmatriculare X, rula cu viteza de 121 km/h, în interiorul localităţii. Înregistrarea este fluidă şi continuă, fără ieşiri din cadru a autovehiculului, făcând dovada că autovehiculul care a fost înregistrat rulând cu viteza de 121 km/h în zona în care viteza maximă admisă este de 60 km/h este cel cu numărul de înmatriculare X. Astfel, întrucât din probele administrate nu rezultă o altă situaţie de fapt decât cea consemnată în procesul-verbal de constatare a contravenţiei, pe baza probelor aflate la dosar, instanţa reţine că acţiunea petentului, constând în depăşirea vitezei maxime, în localitatea R.B. constituie contravenţie şi se sancţionează conform art. l02 alin. 3 lit.e din O.U.G. nr. 195/2002, republicată.

Judecătoria Bistriţa – secţia civilă, Sentinţa civilă nr. 3641/2015, pronunţată în dosarul nr. 10606/190/2014.

Prin cererea înregistrată la această instanţă cu numărul de dosar de mai sus, la data de 23.10.2014, petentul C.G. în contradictoriu cu intimatul IPJ B-N, a solicitat instanţei, ca prin sentinţa ce o va pronunţa să dispună anularea procesului verbal seria CP nr.7…/18.10.2014 ca nelegal şi netemeinic şi să dispună anularea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce.

În motivare s-a arătat că la data de 18.10.2014, în jurul orelor 8.00, în timp ce conducea autoturismul cu nr. X, în apropierea localităţii R.B., petentul a fost oprit de un lucrător al Poliţiei Rutiere din cadrul IPJ Bistriţa-Năsăud care i-a comunicat faptul că ar fi fost depistat de un aparat radar aflat în mişcare, circulând cu o viteză de 121 km/h pe un sector de drum în care limita de viteză era de 60 Km/h.

Astfel, a fost încheiat procesul verbal de contravenţie CP nr. 7../18.10.2014, proces verbal în care s-a arătat faptul că petentul ar fi comis contravenţia prevăzută la art.102 alin (3) lit.e) din Codul Rutier OUG 195/2002 rep, sens în care petentul a fost sancţionat cu o amendă în cuantum de 810 lei şi 9 puncte de penalizare, cu consecinţa suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile, începând cu data de 18.10.2014.

Petentul opinează că procesul verbal încheiat la data de 18.10.2014 este nelegal şi netemeinic motivând că agentul de poliţie constatator care a încheiat procesul verbal şi care a aplicat sancţiunea i-a prezentat petentului la acea dată, imagini video cu privire la înregistrarea aparatului radar, imagini din care nu rezultă săvârşirea contravenţiei respectiv faptul că, autoturismul condus de petent ar fi fost înregistrat cu o viteză de 121 km/h.

În practica soluţionării plângerilor contravenţionale s-a încetăţenit ideea că, procesul verbal de contravenţie s-ar bucura de o prezumţie de legalitate şi temeinicie, dat fiind faptul că agentul constatator care încheie un astfel de act ar constata cu propriile simţuri săvârşirea contravenţiei şi că datorită acestui aspect, proba săvârşirii contravenţiei nu mai trebuie să fie făcută de către agentul constatator. Petentul ar fi acela care ar trebui să răstoarne acest principiu el fiind acela care ar trebui să demonstreze faptul că nu ar fi săvârşit contravenţia.

Avându-se în vedere Hotărârea din 4 octombrie 2007 în cauza Anghel contra România a Curţii Europene a Drepturilor Omului, secţia l - Camera, petentul consideră că agentul constatator este obligat să facă dovada încălcării prevederilor OUG 195/2002 de către petent, sens în care se arată că procedura contravenţională prin care se impune contestatorului să probeze nelegalitatea şi netemeinicia procesului verbal contravenţional, încalcă prezumţia de nevinovăţie.

Petentul mai arată faptul că, la pct.3.5.1 din Norma de metrologie legală nr. NML 021-05 din 23 noiembrie 2005- „Aparate pentru măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor cinemometre se arată următoarele: înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puţin următoarele: data şi ora la care a fost efectuata măsurarea; valoarea vitezei măsurate;  imaginea autovehiculului, din care sa poată fi pus în evidenţă numărul de înmatriculare al acestuia”. De asemenea, în Norma de metrologie legala aprobată prin O.301/2005 modificat prin 0.187/2009 se mai arată la pct. 3.1.1 faptul că aceste cinemometre au erori maxime tolerate pentru măsurarea vitezei după cum urmează: „pentru măsurarea vitezei, în condiţii normale de trafic, pentru cinemometrele care funcţionează numai în regim staţionar, eroarea maxima tolerata este de: + 3 Km/h pentru viteze de pana la 100 km/h; + 3 % din valoarea măsurata pentru viteze egale sau mai mari de 100Km/H”, sens în care în procesul verbal de contravenţie nu au fost cuprinse datele referitoare la aparatul radar.

În drept s-au invocat prevederile art. 31 şi  34 din OG 2/2001.

În probaţiune, la dosarul cauzei au fost anexate înscrisuri (filele 6-8) şi s-a solicitat comunicarea de către IPJ BN  Serviciul Rutier a înregistrării video a contravenţiei, respectiv a fişei de omologare a aparatului radar din autoturismul agentului constatator.

Legal citat, intimatul IPJ B-N a formulat întâmpinare pe care a depus-o la dosarul cauzei la data de 10.12.2014, prin Serviciul de registratură al instanţei (filele 21-22), prin care a  solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.

În motivare s-a arătat că prin procesul verbal atacat, petentul a fost sancţionat contravenţional pentru săvârşirea contravenţiei prevăzută şi sancţionată de art. 102 alin. (3) lit. e) din O.U.G. 195/2002 rep. privind circulaţia pe drumurile publice cu modificările şi completările ulterioare, reţinându-se de către agentul constatator că în data de 18.10.2014 la ora 8.05. petentul a condus autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare X, pe drumul naţional DN 17 pe raza localităţii R.B. cu viteza de 121 km/h, fiind înregistrat cu aparatul radar de pe autospeciala cu numărul de înmatriculare MAI 34910, pe sector de drum cu viteza maximă admisă de 60 km/h.

Agentul constatator a încheiat procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei atacat, aplicând sancţiunea principală a amenzii contravenţionale în cuantum de 810 lei şi sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.

Petentul a fost prezent la întocmirea procesului-verbal pe care l-a semnat arătând la rubrica „Alte menţiuni” că agentul era singur, iar radarul era în mişcare.

Cu privire la legalitatea şi temeinicia procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, intimatul arată că plângerea petentului este nefondată.

Fapta contravenţională reţinută de agentul constatator, aşa cum a fost descrisă în procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, a fost constatată cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic, fapt probat de buletinul de verificare metrologică seria 0038544 emis de Laboratorul de Metrologie al B.B.S.C. Communiealions Systems S.R.L. în data de 25.04.2014, cu termen de valabilitate de un an. Viteza de deplasare a autoturismului condus de petent a fost măsurată cu cinemometrul radar seria ROM 458 montat pe autospeciala cu numărul de înmatriculare MAI 34910, înscris atât în procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, cât şi în buletinul de verificare metrologică.

Viteza de deplasare a autovehiculului condus de petent, aşa cum rezultă din înregistrarea video a faptei şi din fotogramele radar ataşate, a fost de 121 km/h în momentul iniţierii înregistrării. Înregistrarea video a fost efectuată pe timp de zi, cu vizibilitate foarte bună astfel că, atât autoturismul condus de petent cu numărul de înmatriculare, cât şi valoarea vitezei sunt înregistrate corespunzător. Înregistrarea video este fluentă şi continuă făcând astfel dovada temeiniciei procesului-verbal. În înregistrarea video, realizată în timp ce autospeciala poliţiei este în deplasare, din sens opus faţă de autoturismul condus de petent, se observă cum autoturismul ţintă circulă pe raza localităţii şi pe un sector de drum în aliniament, rulează cu viteza de 121 km/h după care viteza acestuia scade brusc, la observarea autospecialei de poliţie.

În conformitate cu prevederile ari. 49 alin. (1) din O.U.G. 195/2002 rep. limita maximă de viteză în localităţi este de 50 km/h. Pe raza localităţii R.B. viteza maximă admisă este de 60 km/h aşa cum rezultă din adresa nr. 6123 din 22.11.2011 a Secţiei de Drumuri Naţionale Bistriţa.

În opinia intimatului încadrarea juridică a faptei este corectă, agentul constatator consemnând corect atât actul normativ care prevede şi sancţionează contravenţia cât şi încadrarea juridică exactă a acesteia.

Intimatul menţionează faptul că din prevederile legale aplicabile respectiv cele ale art. 103 alin. (3) lit. e) din O.U.G. 195/2002 rep.. rezultă că „depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic” este contravenţie care se sancţionează cu sancţiunile prevăzute în clasa a IV-a de sancţiuni (9 la 20 puncte amendă, respectiv amendă de la 810 la 1800 lei, raportat la punctul de amendă care era de 90 lei la data săvârşirii faptei) şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.

La individualizarea sancţiunii, agentul constatator a apreciat că raportat la condiţiile concrete în care a fost săvârşită fapta şi la istoricul abaterilor petentului, se impune aplicarea sancţiunii amenzii în cuantumul minim prevăzut de lege.

Privitor la limitele de viteză, legiuitorul a reglementat un regim sancţionator gradual, în funcţie de valoarea cu care a fost depăşită viteza maximă legală, prevăzând pentru fiecare prag al sancţiunii şi sancţiuni complementare, culminând cu cea considerată mai gravă, respectiv atunci când se depăşeşte viteza maximă legală cu mai mult de 50 km/h. Ori, din probele existente intimatul opinează că este dovedit fără dubiu, faptul că petentul a condus autoturismul cu o viteză mai mare cu 61 km/h decât cea maximă admisă pentru acel sector de drum.

În condiţiile în care la nivel naţional, conducerea autovehiculelor cu viteză excesivă este una din principalele cauze de producere a accidentelor rutier soldate cu uciderea sau vătămarea corporală a unor persoane, fapta săvârşită de petent, prezintă un pericol social evident, impunându-se măsuri susţinute pentru combaterea acestei cauze. În atare condiţii, supravegherea traficului inclusiv prin măsurarea vitezei, pe raza localităţilor şi în locurile frecventate de pietoni este mai mult decât justificată. Raportat la apărările petentului, intimatul arată că temeinicia stării de fapt reţinută rezultă din înregistrarea video realizată de agentul constatator, depusă în probaţiune la dosarul cauzei (fila31).

Înregistrarea cuprinde atât data şi ora la care a fost efectuată, cât şi valoarea vitezei măsurată, respectiv imaginea autovehiculului din care să poată fi pus în evidenţă numărul de înmatriculare al acestuia.

Pretinsa marjă de eroare a cinemometrului radar invocată de petent nu este o eroare specifică aparatului, ci abaterea maximă permisă pentru obţinerea aprobării de model. Aparatele care au obţinut aprobarea de model realizează prin blocul funcţional de prelucrare a semnalului toate corecţiile necesare, afişând apoi prin blocul funcţional viteza rezultată, care, având toate corecţiile efectuate, este viteza legală la care nu se adaugă şi nu se scade nicio eroare. Cu privire la modul de utilizare a valorilor afişate de cinemometrele radar pentru care există aprobare de model şi verificare metrologică valabilă, Biroul Român de Metrologie Legală a emis precizări prin Adresa nr. 3595/2008 - emitentul fiind cel care a elaborat norma de metrologie legală NML 021-05 aprobată prin Ordinul nr. 301/2005 şi modificată prin Ordinul nr. 187/2009. Din adresa menţionată mai sus rezultă că măsurările efectuate cu respectivul cinemometru, după verificarea metrologică a acestuia, sunt legale şi asupra lor nu se poate interveni, nu se adaugă şi nu se scade nicio eroare, operatorul cinemometrului nu face decât să constatate valoarea măsurată de cinemometru.

Susţine petentul că în procesul verbal nu ar fi fost consemnate date care să permită identificarea mijlocului tehnic utilizat, totuşi, agentul constatator a consemnat faptul că înregistrarea a fost realizată cu autospeciala radar cu numărul de înmatriculare 34910. Numărul de înmatriculare al autospecialei pe care este instalat mijlocul tehnic este înscris în buletinul de verificare metrologică. În acelaşi buletin de verificare metrologică sunt înscrise toate datele de identificare ale subansamblelor mijlocului tehnic precum şi faptul că acesta măsoară în regim staţionar şi în regim de deplasare.

În drept s-au invocat dispoziţiile art. 102 alin. (3) lit. e) din O.U.G. 195/2002 republicată: art. 21 alin. (3) teza I din OG nr. 2/2001. art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001. ari. 223 alin. (3) din C.proc.civ..

În probaţiune s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri (filele 23-30) şi proba cu înregistrarea video a faptei (fila 31).

Legal citat, petentul nu a mai formulat răspuns la întâmpinare. 

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma probelor administrate şi a temeiurilor juridice aplicabile, instanţa reţine următoarele :

Prin  procesul-verbal de contravenţie seria CP nr.7…/18.10.2014 încheiat de intimatul IPJ B-N, petentul a fost sancţionat contravenţional cu 810 de lei amendă, aplicându-se şi sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 102 alin. (3) litera e) din OUG nr. 195/2002 republicată, reţinându-se că în data de 18.10.2014, ora 08.05, petentul a condus autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare X, pe drumul naţional DN 17, pe raza localităţii R.B., cu viteza de 121 km/h, viteză stabilită de aparatul radar instalat pe autospeciala de poliţie cu numărul de înmatriculare MAI 34910.

Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei contestat, instanţa reţine că acesta a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, neexistând nici unul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 şi care pot fi reţinute de instanţă de judecată din oficiu. Procesul-verbal de contravenţie conţine menţiunile privitoare la numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, denumirea şi sediul contravenientului, descrierea faptei săvârşite, data comiterii acesteia şi semnătura agentului constatator.

Instanţa mai constată că procesul-verbal de contravenţie cuprinde datele privitoare la aparatul radar cu care a fost înregistrată viteza de deplasare a autoturismului cu nr. de înmatriculare X, respectiv faptul că viteza de deplasare a fost constatată cu ajutorul cinemometrului radar montat pe autovehiculul poliţiei rutiere cu nr. de înmatriculare MAI - 34910.

Instanţa mai reţine că, Ordinul Biroului Român de Metrologie Legală nr. 301/23.11.2005 privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021-05 „Aparate pentru măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor (cinemometre)” a fost modificat prin Ordinul Biroului Român de Metrologie Legală nr. 187/14.07.2009 privind modificarea şi completarea Normei de metrologie legală NML 021-05.

Mijloacele tehnice omologate şi verificate metrologic sunt dispozitive destinate măsurării vitezei (art. 6 pct. 20 teza 2 din O.U.G. nr. 195/2002), iar conform pct. 3.5.1. din Ordinul Biroului Român de Metrologie Legală nr. 301/23.11.2005 privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021-05, astfel cum a fost modificat prin Ordinul Biroului Român de Metrologie Legală nr. 187/14 iulie 2009, înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puţin următoarele: data şi ora la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate şi imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidenţă numărul de înmatriculare al acestuia.

Din considerentele arătate mai sus, instanţa urmează a constata faptul că cinemometrul radar utilizat de către reprezentantul intimatului la măsurarea vitezei şi înregistrările efectuate cu ajutorul acestuia îndeplinesc cerinţele metrologice şi tehnice, precum şi cerinţele de conţinut prevăzute de normele legale care reglementează acest domeniu, aspect relevat de buletinul de verificare metrologică (f.24).

Sub aspectul temeiniciei, instanţa reţine că, deşi O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului de constatare a contravenţiei, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravenţional face dovada situaţiei de fapt şi a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată şi de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumţiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept şi nu sunt interzise de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanţa scopului urmărit, dar şi respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franţa, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag şi Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forţa probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanţa fiecărui mijloc de probă, însă instanţa are obligaţia de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează şi apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franţa, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Procesul-verbal de constatare a contravenţiei, având valoarea unui act autentic, acesta, până la dovada contrară, se bucură de o prezumţie de veridicitate în sensul că cele arătate în cuprinsul acestuia sunt considerate ca fiind elemente de fapt ce reprezintă adevărul. Această prezumţie în cazul proceselor-verbale de constatare a contravenţiei spre deosebire de alte acte autentice nu este una absolută (dovada contrarie putându-se face în aceste cazuri doar prin înscrierea în fals), ci doar una relativă în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să depună la dosarul cauzei înscrisuri ori să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conţinutul procesului-verbal de constatare a contravenţiei sunt neadevărate.

Având în vedere aceste principii, instanţa constată că stabilirea vitezei de rulare a autoturismului X s-a efectuat cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic, respectiv cu cinemometrul tip RADAR AUTOVISION, fabricaţie TSS Anglia, iar deplasarea autoturismului a fost înregistrată video cu camera video seria ROM 458, fiind îndeplinite cerinţele art. 109 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002. Din buletinul de verificare metrologică (f.24), rezultă că mijloacele tehnice se aflau în perioada de valabilitate a verificării metrologice şi sunt utilizate atât pentru măsurări în regim staţionar, cât şi în regim de deplasare.

Procesul-verbal de constatare a contravenţiei care cuprinde constatări personale ale poliţistului rutier atestat ca operator radar, se coroborează cu cele reţinute şi consemnate în procesul-verbal de vizionare al CD-ului cu înregistrarea video (f.41), transmis de intimat, din imaginile reţinute se identifică la ora 08:05:29 din data de 18.10.2014, autoturismul marca BMW, cu nr. de înmatriculare X, rula cu viteza de 121 km/h, în interiorul localităţii.

Înregistrarea este fluidă şi continuă, fără ieşiri din cadru a autovehiculului, făcând dovada că autovehiculul care a fost înregistrat rulând cu viteza de 121 km/h în zona în care viteza maximă admisă este de 60 km/h este cel cu numărul de înmatriculare X.

Astfel, întrucât din probele administrate nu rezultă o altă situaţie de fapt decât cea consemnată în procesul-verbal de constatare a contravenţiei, pe baza probelor aflate la dosar, instanţa reţine că acţiunea petentului, constând în depăşirea vitezei maxime, în localitatea R.B. constituie contravenţie şi se sancţionează conform art. l02 alin. 3 lit.e din O.U.G. nr. 195/2002, republicată.

În ceea ce priveşte individualizarea sancţiunii contravenţionale aplicate, în raport cu dispoziţiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanţa reţine că amenda contravenţională aplicată este proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinând seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului, care nu este la prima abatere de acest gen, având în vedere cazierul auto al petentului (f.29), din care rezultă că acesta a mai fost sancţionat pentru depăşirea limitei maxime de viteză.

Faţă de situaţia de fapt şi de drept expusă, instanţa constată că procesul-verbal contestat este legal şi temeinic, iar sancţiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca nefondată.

Va lua act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel, în termen legal, apelantul C.G. solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinţei atacate, în sensul admiterii plângerii contravenţionale.

Prin prisma considerentelor expuse şi reţinând că hotărârea atacată este temeinică şi legală, instanţa de fond făcând o corectă interpretare a probelor administrate şi o aplicare corespunzătoare a dispoziţiilor legale în materie, tribunalul, în baza art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, raportat la art. 34 din OG nr. 2/2001, urmează să respingă ca nefondat apelul declarat de apelantul C.G. împotriva sentinţei civile nr. 3641/2015 pronunţată de Judecătoria Bistriţa în dosarul nr. 10606/190/2014, pe care o menţine în întregime.

Domenii speta

Spete similare