Rezolvarea acţiunii civile în procesul penal.

Sentinţă penală 67 din 06.05.2014


Dovada şi modul de calcul al prejudiciului adus bugetului de stat prin neplata drepturilor vamale şi fiscale aferente producerii, deţinerii sau comercializării produselor accizabile.

Prin sentinţa penală nr. 67/6.05.2014 a Curţii de Apel Braşov, definitivă prin decizia penală nr. 129/30.03.2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpaţii H.V., K.S. şi M.C.I. au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea pentru săvârşirea infracţiunilor de „producerea de produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competentă” prevăzută de art. 2961 alin. 1 lit. b din Legea nr. 571/2003 Codul fiscal. De asemenea, inculpaţii K.S. şi M.C.I. au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea pentru săvârşirea infracţiunilor de deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 de ţigarete.

În baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, raportat la art. 1357, 1382 Cod civil, inculpaţii K. S., M. C. I. şi H. V. au fost obligaţi în solidar să plătească părţii civile Statul Român-Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, D.G.R.F.P. B. despăgubiri civile după cum urmează:

-suma de 22.912 lei, conform deciziei de impunere nr. 7992/24.04.2013, la care se adaugă cuantumul penalităţilor până la data stingerii obligaţiei fiscale;

-suma de 841.116 lei, conform deciziei de impunere nr. 7976/24.04.2013, la care se adaugă cuantumul penalităţilor până la data stingerii obligaţiei fiscale.

În baza art. 397 alin. 1 Cod procedură penală, raportat la art. 1357, 1382 Cod civil, inculpaţii K.S. şi M.C.I. au fost obligaţi în solidar să plătească părţii civile Statul Român - Agenţia de Administrare Fiscală, D.G.R.F.P. B. cu titlu de despăgubiri civile suma de 113.889 lei (acciza, dobânzi şi penalităţi, taxa pe valoarea adăugată), conform deciziei nr. 7966/24.04.2013, la care se adaugă cuantumul penalităţilor până la data stingerii obligaţiei fiscale.

Au fost respinse restul pretenţiilor formulate de partea civilă.

Pentru a  hotărî astfel, curtea de apel a reţinut următoarele:

(…)

Fapta inculpaţilor K.S, M.C.I şi H.V, constând în aceea că în perioada iulie-august 2012 au produs ţigarete (produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare) în afara unui antrepozit fiscal, respectiv într-o hală amenajată în […], str. […], întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de producerea de produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competentă, prevăzută de art.2961 alin.1 lit. b din Legea nr. 571/2003 Codul fiscal.

Latura obiectivă a acestei infracţiunii se caracterizează prin elementul material care constă în acţiunea de producere în afara antrepozitului fiscal a ţigaretelor, produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare. Actele de pregătire a desfăşurării acestei activităţi au constat în amenajarea spaţiului din interiorul halei situată în B. str. […], în perioada februarie-martie 2012, asigurarea spaţiului necesar cazării forţei de muncă, în luna iunie 2012 şi amplasarea utilajelor în interior spaţiului special amenajat în luna august 2012, acte de pregătire dovedite cu mijloacele de probă administrate în cauză: declaraţiile martorilor B.S., T.M.V., S.D.I., B.C.I., L.Z., „A” şi care se coroborează cu declaraţiile inculpatului M.C.I. […].

Relevant este însă faptul că declaraţiile inculpatului M.C.I. şi cele ale martorilor sus menţionaţi se coroborează cu privire la aspectele esenţiale şi, în plus, acestea sunt susţinute şi de mijloacele materiale folosite la săvârşirea infracţiunii, respectiv utilajele de producere a ţigaretelor, precum şi de obiectele care sunt produsul infracţiunii, respectiv ţigaretele şi tutunul identificate cu ocazia percheziţiilor.

Conform procesului-verbal de percheziţie domiciliară din data de 13.03.2013, efectuată în hala de 100 mp situată în […], spaţiu închiriat de inculpatul K.S. de la S.C. I. A. S.R.L., au fost găsite mai multe cutii cu ţigarete, neinscripţionate şi fără banderole, cu rebuturi ţigarete neinscripţionate şi inscripţionate cu marca „Plugarul”, cu tutun vrac, cu tutun amestecat cu pleavă de tutun, cu rebuturi ţigări neinscripţionate dar şi rebuturi ţigări marca „Plugarul”, timbrate cu banderole de acciză de tutun Republica M., cu ambalaje goale pachete „Plugarul”, fără timbru (filele  80-102 vol. V u.p.), toate acestea cântărind peste 2 tone.

Conform procesului-verbal din data de 11.03.2013, în interiorul halei din […] str. […], unde au funcţionat utilajele de producere a ţigaretelor, au fost găsiţi doi saci cu rebuturi de ţigarete, precum şi mai multe fire de tutun, acestea din urmă atât în apropierea unui subansamblu, cât şi pe banda rulantă a acestuia. De asemenea, a fost găsit un palet ce conţinea 99 role de folie transparentă, ambalate în ţiplă. Cu ocazia aceleiaşi percheziţii domiciliare, care s-a desfăşurat şi în partea din faţă a casei de lângă hală, în care locuia inculpatul M.C.I., a fost găsit un sac cu rebuturi ţigarete (filele  32-35 vol. V u.p.).

Potrivit procesului –verbal din data de 13.03.2013, în partea din spate casei de lângă hală în care locuia inculpatul M.C.I. au fost găsiţi 6 saci cu ţigarete şi o cutie cu ţigarete vărsate, în total cantitatea de 54200 gr. Cu aceeaşi ocazie au fost identificate într-unul dintre saci ambalaje de ţigarete marca „Plugarul”, purtând banderole de marcaj fiscale cu menţiunile „Republica M., timbru de acciz, articole de tutun”.

Procesul-verbal de percheziţie din data de 13.03.2013, efectuată la imobilul proprietatea inculpatului H.V. din […], str. […], mai precis în semiremorca adusă aici de la […], a evidenţiat utilajele de producere a ţigaretelor. Astfel, în semiremorcă au fost identificate mai multe utilaje şi subansamble, precum şi un generator marca Kipor, un sac în care se aflau mai multe fişicuri de timbre de culori diferite, inscripţionate Republica M. (filele  168-182 vol. V u.p.).

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. …/06 iunie 2013 a rezultat că instalaţiile ridicate sunt utilaje specifice fabricării de ţigări compuse din: maşina de producere a ţigaretelor marca „Decoufle”, de tip LOG; maşina de împachetat ţigarete marcă de producţie germană, asimilată celei de tip „Niepmann 50” şi maşină de celofanat de producţie germană sau cehă asimilată celei de tip „Skoda BC20”.

De asemenea, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică a stabilit că ţigaretele fără filtru în diverse stadii de producţie, depistate cu ocazia percheziţiilor, au putut fi confecţionate cu utilajele examinate.

Deşi în raportul de constatare tehnico-ştiinţifică s-a estimat o producţie de 65.000 ţigări pe oră, de 260.000 de ţigări în 4 ore/zi, instanţa nu poate reţine o asemenea cantitate de ţigări ca fiind produsă în speţă. Este dincolo de orice îndoială că ţigările găsite cu ocazia percheziţiilor domiciliare menţionate mai sus au fost produse cu utilajele aflate în semiremorcă şi care au funcţionat în vara anului 2012 în spaţiul special amenajat din hala din […], str. […]. Totodată, este dovedit şi faptul că rebuturile de ţigări, tutunul vrac, tutunul amestecat cu pleavă găsit cu ocazia aceloraşi percheziţii reprezenta tutun folosit la producţia de ţigări, având o cantitate determinată, astfel cum rezultă din procesele-verbale de percheziţie, precum şi din rapoartele de inspecţie fiscală şi din deciziile de impunere.

În ceea ce priveşte estimarea cantităţii ce s-ar fi putut produce în vara anului 2012 în hala din […], Curtea apreciază că nu are suficiente elemente de fapt care să susţină estimarea realizată de către expertul tehnic. În primul rând, declaraţiile inculpatului M.C.I. şi ale martorei cu identitate protejată „A” cu privire la perioada în care s-a desfăşurat activitatea de producţie nu dovedesc şi cantitatea de ţigarete produsă, faptul că în toată acea perioadă, muncitorii care intrau în hală lucrau în mod efectiv la producerea de ţigări ori dacă utilajele au funcţionat în toată această perioadă. În lipsa unor probe directe cu privire la activitatea efectivă desfăşurată în spaţiul special amenajat nu se poate reţine o producţie estimată, cu atât mai mult cu cât aceasta reflectă gravitatea faptei, prin prisma prejudiciului produs, estimat în acest caz. Existând o îndoială cu privire la cantitatea de ţigări estimată a fi fost produsă cu utilajele deţinute de inculpaţi, aceasta nu poate fi interpretată decât în favoarea inculpaţilor, conform principiului in dubio pro reo, enunţat în art. 4 alin. 2 Cod procedură penală.

Prin urmare, Curtea reţine că au fost produse cu certitudine doar ţigaretele identificate în diverse stadii de producţie, marca „Plugarul” şi care au stat la baza rapoartelor de inspecţie fiscală şi a deciziilor de impunere întocmite de organele fiscale abilitate (deciziile de impunere nr. …./24.04.2013 şi …./24.04.2013). Este vorba despre cantităţile de 411,7 kg tutun de fumat fin, 1842,8 kg alte tutunuri de fumat şi 2950 bucăţi ţigarete, 54.400 ţigarete şi 8,3 kg de rebuturi ţigarete.

Chiar dacă mijloacele de probă analizate mai sus reliefează în principal activitatea desfăşurată de K.S în timpul producerii de ţigarete, există mai multe elemente de fapt ce constituie probe cu privire la activitatea inculpaţilor M.C.I şi H.V..

Curtea are în vedere acele elemente de fapt privitoarea la amenajarea spaţiului din interiorul halei, în care au fost implicaţi şi inculpaţii M.C şi H.V, inculpatul M.C.I edificând construcţia din lemn, iar inculpatul H.V interesându-se de stadiul lucrărilor, împrejurarea că inculpatul M.C.I. locuia în clădirea de lângă hala unde funcţiona ansamblul de producere a ţigărilor, împrejurarea că muncitorii erau din R. M., iar la faţa locului au fost văzute mai multe camioane sau autoturisme cu numere de înmatriculare din R. M., împrejurarea că toţi cei trei inculpaţi s-au ocupat şi de relocarea utilajelor la începutul anului 2013, acestea fiind depozitate în curtea imobilului din […], proprietatea inculpatului H.V, precum şi prezenţa acestuia la hala din […], str. […] la două zile după mutarea utilajelor, asigurată în mod conspirat de membrii grupului infracţional, constituie suficiente probe care dovedesc participarea inculpaţilor M.C.I şi H.V. la activitatea de producere a ţigărilor în afara unui antrepozit fiscal. Mijloacele de probă reliefate mai sus, precum şi procesele-verbale privind înregistrarea convorbirilor telefonice purtate între inculpaţi şi între inculpatul M.C.I. şi martorul L.I., în perioada ianuarie-martie 2013, dovedesc elementele de fapt menţionate mai sus.

Inculpaţii au acţionat cu vinovăţie, sub forma intenţiei directe, prevăzând şi urmărind producerea clandestină a ţigărilor, aceasta fiind dovedită cu probele analizate mai sus.

(…)

Fapta inculpaţilor K.S. şi M.C.I. constând în aceea că  în luna martie 2013 au comercializat către F. I. cantitatea de 40.000 ţigarete, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 de ţigarete” prevăzută şi pedepsită de art.2961 alin.1 lit. l din Legea nr. 571/2003 Codul fiscal.

În urma percheziţiei efectuată în data de 11.03.2013, în hala din […], str. […] au fost găsite şi 21 baxuri conţinând câte 50 cartuşe a câte 10 pachete de ţigarete marca „Jin Ling”, iar în data de 9.03.2013, martorul F.I. a fost surprins în trafic, în timp ce de deplasa din […] spre […], având în autoturismul său 2000 de pachete de ţigarete marca „Jin Ling”, achiziţionate de la inculpatul K.S. Procesul-verbal de efectuare a percheziţiei se coroborează cu procesele-verbale de interceptare a convorbirilor telefonice dintre inculpatul K.S. şi martorul F.I., dintre inculpaţii K.S. şi M.I.C., precum şi dintre acest din urmă inculpat şi numitul V.M.D.-C., din care rezultă preocupările celor doi inculpaţi pentru comercializarea acestor ţigarete, diferite de cele produse în mod clandestin.

Aceste mijloace de probă se coroborează şi cu declaraţiile inculpaţilor M.C.I. şi K.S, care au recunoscut comercializarea ţigaretelor marca „Jin Ling”, fără a dezvălui însă sursa acestora. Nefiind dovedit faptul provenienţei din contrabandă a acestor ţigări, în sensul art. 270 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 86/2006 Codul vamal, precum şi faptul că inculpaţii cunoşteau acest lucru, potrivit art. 270 alin. 3 din acelaşi act normativ, Curtea apreciază că nu se poate reţine săvârşirea de către inculpaţii K.S. şi M.C.I. a infracţiunii de contrabandă, ci a infracţiunii de deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 de ţigarete” prevăzută şi pedepsită de art. 2961 alin.1 lit. l din Legea nr. 571/2003 Codul fiscal. Chiar dacă s-ar putea aprecia că timbrele şi banderolele de pe pachetele de ţigări, care purtau menţiuni în limba ucraineană şi despre Ucraina, ca ţară de provenienţă, constituiau elemente de fapt pe baza cărora cei doi inculpaţi cunoşteau provenienţa din afara spaţiului comunitar, acestea nu constituie probe că ţigările proveneau din contrabandă şi că inculpaţii cunoşteau acest lucru, putând să fi fost achiziţionate de pe piaţa din România. În mod cert s-a dovedit faptul că acestea erau deţinute şi comercializate în afara antrepozitului fiscal, astfel că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 2961 alin.1 lit. l din Legea nr.571/2003 Codul fiscal.

Pentru prejudiciul adus bugetului de stat prin neplata drepturilor vamale şi fiscale aferente deţinerii sau comercializării produselor accizabile, Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia de Administrare Fiscală, Autoritatea Naţională a Vămilor, Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale B. s-a constituit parte civilă în cauză iniţial cu suma de 999.685 lei, la care se adaugă accesoriile aferente calculate până la data stingerii obligaţiilor, reprezentând accize pentru tutun de fumat, în valoare de 828.886 lei, accesorii pentru accize tutun de fumat, în valoare de 14.258 lei, accize ţigarete, în valoare de 20.538 lei, accesorii pentru accize ţigarete, în valoare de 346 lei , taxe vamale, în valoare de 20.382 lei, accesorii pentru taxe vamale, în valoare de 1386 lei, accize ţigarete în valoare de 75.205 lei, accesorii pentru accize, în valoare de 5114 lei, tva în valoare de 31.433 lei şi accesorii pentru tva, în valoare de 2137 lei (filele  273-275 vol. I u.p.). Aceste sume au fost stabilite prin deciziile de impunere nr. …/24.04.2013 (f. 289-301 vol. I u.p.), …/24.04.2013 (f. 305-310 vol. I u.p.) şi …./24.04.2013 (f. 277-280 vol. I u.p.).

Ulterior, partea civilă şi-a precizat pretenţiile, solicitând suma de 5.769.406 lei accize ţigarete, sumă estimativă rezultată în urma raportării la o producţie estimată de 15.600.000 ţigarete (filele  45-48 vol. II u.p.).

Prin adresa nr. …./07.03.2014, partea civilă ANAF, prin DGRFP B. a precizat cum se calculează taxa vamală, care se plăteşte pentru bunurile introduse pe teritoriul României dintr-o ţară terţă şi accizele datorate pentru bunurile deţinute pe teritoriul României (filele  35-36 vol. II dosar Curtea de Apel Braşov).

La soluţionarea acţiunii civile, Curtea a ţinut cont de dispoziţiile art. 1357, 1382 din Codul civil, inculpaţii care răspund penal pentru comiterea infracţiunilor de producere şi deţinere de produse accizabile în afara unui antrepozit fiscal, urmând a fi obligaţi să repare prejudiciul produs Statului român prin neplata drepturilor fiscale aferente.

Deciziile de impunere nr. …/24.04.2013, …./24.04.2013 şi …./24.04.2013 au constituit baza de calcul a prejudiciului.

În decizia de impunere nr. …./24.04.2014 au fost calculate accizele pentru tutun de fumat şi ţigarete, precum şi dobânzile acestora, cu privire la tutunul şi ţigaretele marca „Plugarul” găsite la percheziţia efectuată în […], pe str. […] şi care au făcut obiectul activităţii de producţie a utilajelor aflate în perioada iulie 2012-ianuarie 2013 în […], str. […], relocate apoi la […] şi […].  A fost evidenţiată suma totală 841.116 lei,  din care suma de  825.838 lei, reprezintă acciza tutun de fumat, la care au fost calculate dobânzi în sumă de 14204, iar suma de 1056 lei, reprezintă acciza ţigarete, la care au fost calculate dobânzi de 18 lei.

În decizia de impunere nr. …./24.04.2013 au fost calculate accize tutun de fumat şi ţigarete, precum şi dobânzile aferente, pentru tutunul şi ţigaretele găsite la percheziţiile efectuate în […], str. […], respectiv suma totală de 22.919 lei, la care se adaugă calculul penalităţilor, din care suma de 3048 lei, reprezintă acciză tutun de fumat, cu dobânzi în sumă de 54 lei, iar suma de 19482 lei reprezintă acciza ţigarete, la care se adaugă dobânzi în cuantum de 328 lei. Şi această decizie de impunere a avut în vedere tutunul de fumat şi ţigaretele care au făcut obiectul activităţii clandestine de producţie a ţigaretelor marca Plugarul.

În decizia de impunere nr. …./24.04.2013 au fost calculate taxe vamale în sumă de 20382 lei, cu dobânzi de 1386 lei, acciza pentru 21000 ţigarete marca Jim Ling, în sumă de 75.205 lei, cu dobânzi de 5114 lei, TVA de 31433 lei şi dobânzi de 2137 lei, în total suma de 135.657 lei. Decizia a avut astfel în vedere ţigaretele marca Jin Ling, pentru a căror deţinere în afara antrepozitului fiscal răspund penal inculpaţii K.S. şi M.C.I.. Întrucât nu s-a făcut dovada că inculpaţii au cunoscut faptul că aceste ţigarete provin din contrabandă, nu s-a putut reţine în sarcina lor săvârşirea infracţiunii de contrabandă prevăzută de art. 270 alin. 3 din Legea nr. 541/2003, astfel că cei doi inculpaţi nu pot fi răspunzători de plata taxelor vamale, ci doar de plata accizelor şi dobânzilor aferente.

De asemenea, nefăcându-se dovada faptului că tutunul şi ţigaretele marca Plugarul, găsite în […] pe str. […] şi str. […], provin din spaţiul comunitar, nici pentru acestea nu sunt datorate taxe vamale, ci numai accize şi accesoriile aferente.

Astfel, inculpaţii K.S., M.C.I. şi H.V. vor fi obligaţi în solidar să plătească statului sumele de bani stabilite prin deciziile nr.  …./24.04.2013 şi …./24.04.2014, iar inculpaţii K.S. şi M.C.I., numai suma stabilită în decizia de impunere nr. …./24.04.2013, sume la care se adaugă cuantumul penalităţilor până la data stingerii obligaţiilor.

Având în vedere faptul că suma de 5.769.406 lei reprezintă accize calculate pentru o producţie estimată de 15.600.000 de ţigarete, iar probele administrate în cauză nu au dovedit elementele de fapt care au stat la baza estimării realizate de expertul tehnic cu privire la producţia realizată de utilajele expertizate (fila 76 vol. II u.p.), Curtea apreciază că este neîntemeiată cererea părţii civile cu privire la obligarea inculpaţilor la plata acestei sume. Potrivit dispoziţiilor art. 1385 Cod civil, despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.

Prejudiciul produs de către inculpaţii sus-menţionaţi rezultă din neplata de către aceştia a datoriilor fiscale rezultate din deţinerea şi producerea de produse accizabile în afara unui antrepozit fiscal. Aceste datorii se calculează în funcţie de cantitatea de produse accizabile, astfel că este foarte importantă determinarea acestei cantităţi. Pierderea suferită de bugetul statului se raportează la cantităţile produse sau deţinute de produse accizabile. Acestea pot fi stabilite în mod concret, în urma identificări lor sau pot fi determinabile, în cazul existenţei un elemente certe de fapt la care să se raporteze modalitatea de calcul.

În rechizitoriu s-a acreditat ideea că utilajele au funcţionat o perioadă de 2-3 luni, reluându-se susţinerea expertului că utilajele aveau o productivitate de 65.000 ţigări pe oră. Curtea observă că s-a dovedit faptul că utilajele au produs ţigarete, relevante în acest sens fiind cantităţile de tutun aflate în diverse stadii de producţie, găsite la percheziţiile efectuate şi care au fost evidenţiate în deciziile de impunere, precum şi declaraţiile martorului S.D.I. şi ale inculpatului M.C.I., prezentate mai sus, din care rezultă că în vara anului 2012 K.S a adus câteva persoane la hala din […] str. […], care au lucrat în incinta acesteia, unde se aflau utilajele. În lipsa unor probe cu privire la perioada exactă în care au lucrat aceste persoane, la numărul acestora, precum şi la modalitatea de lucru, Curtea apreciază că nu poate fi reţinută în sarcina inculpaţilor o producţie estimată doar pe baza unor detalii tehnice. Instanţa constată că ce s-a dovedit fără putinţă de tăgadă este faptul producerii cu acele utilaje, de către persoane rămase neidentificate, sub supravegherea inculpaţilor K.S., M.C.I. şi H.V. a cantităţilor de tutun găsite la percheziţiile efectuate, astfel că inculpaţii vor fi obligaţi la plata prejudiciului calculat numai prin raportare la aceste cantităţi de tutun, nu şi prin raportare la producţia estimată. Există un dubiu cu privire la faptul că utilajele ar fi fost exploatate zi de zi pe durata a 2 sau 3 luni de zile, dubiu ce profită inculpaţilor, în baza principiului „in dubio pro reo”, prevăzut de art. 4 alin. 2 Cod procedură penală.

Curtea apreciază că nu prezintă relevanţă faptul că expertul tehnic nu a pornit utilajele pentru a observa cum funcţionează acestea, de vreme ce le-a analizat tehnic, în condiţiile în care activitatea de producţie a fost dovedită cu declaraţiile inculpatului M.C.I. şi cu mijloace materiale de probă constituite din chiar tutunul aflat în diverse stadii de producţie, identificate cu ocazia percheziţiilor efectuate.

Notă: Prin decizia penală nr. 129/30.03.2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justie, sentinţa a rămas definitivă, modificându-se doar cuantumul pedepselor aplicate inculpaţilor H.V., K.S. şi M.C.I.

Domenii speta