CONT.ADM.Acţiune având ca obiect obligarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (anrp) la plata sumelor reprezentând despăgubiri acordate potrivit Legii 290/2003. Excepţia lipsei calităţii procesual active a anrp.

CAF

Acţiune având ca obiect obligarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) la plata sumelor reprezentând despăgubiri acordate potrivit Legii 290/2003. Excepţia lipsei calităţii procesual active a ANRP.

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 269/22.04.2015 a Tribunalului Vrancea – Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal pronunţată în dosar nr. 144/91/2015, a fost admisă excepţia de necompetenţă teritorială a Tribunalului Vrancea şi, în baza dispoziţiilor art. 132 Cod procedură civilă cu referire la art. 94 alin. 1 pct. 4 Cod procedură civilă a fost constatată necompetenţa materială a acestei instanţe şi a fost declinată competenţa în favoarea Tribunalului Buzău (conform încheierii de îndreptare a erorii materiale din oficiu dată la 04.05.2015 în acelaşi dosar).

Dosarul cauzei a fost înregistrat sub nr. 144/91/2015 la data de 27.11.2015 la Tribunalul Buzău.

Prin cererea de faţă, reclamanţii I.N. şi I.A. au solicitat în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor obligarea acesteia din urmă la plata sumei de 29087 lei pentru fiecare dintre reclamanţi, reprezentând despăgubiri acordate potrivit Legii nr. 290/2003.

În motivarea cererii lor, reclamanţii au arătat că prin Hotărârea nr. 101/25.02.2011 emisă de Comisia judeţeană pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 a fost admisă cererea lor pentru acordarea de despăgubiri pentru bunurile abandonate în Basarabia de autorii lor, Iliescu Neculai şi Eugenia, dar plata nu a fost efectuată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 1 şi art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, art. 10 din Legea nr. 290/2003 şi HG nr. 1120/2006.

Prin întâmpinarea depusă, pârâta a invocat, pe cale de excepţie, lipsa calităţii sale procesual pasive şi excepţia privind prematuritatea cererii, arătând că sarcina plăţii revine Ministerului Finanţelor Publice, potrivit art. 11 alin. 1 din Legea nr. 290/2003, ANRP emiţând numai titlul de plată, iar plata despăgubirilor stabilite nu este exigibilă la momentul actual, potrivit art. 10 alin. 1 coroborat cu art. 9 lit. a din aceeaşi lege. De asemenea, pârâta a solicitat, pe fondul cauzei, respingerea cererii reclamanţilor, având în vedere că prin Hotărârea nr. 101/2011 s-au stabilit despăgubiri în sumă de 407219,10 lei reprezentând compensaţii băneşti pentru bunurile pe care autorii Iliescu Neculai şi Eugenia le-au deţinut în localităţile Sărăteni şi Tătărăşti – judeţ Cahul, abandonate şi sechestrate ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace semnat la Paris în anul 1947, iar actualizarea acestor despăgubiri se face potrivit art. 10 alin. 4 din Legea nr. 164/2014.

În drept, pârâta a invocat prevederile art. 205-208 Cod procedură civilă, dispoziţiile Legii nr. 290/2003 modificată şi completată prin Legea nr. 164/2014 şi cele ale HG nr. 1120/2006.

La data de 04.01.2016 pârâta ANRP  a depus o completare la întâmpinarea depusă (filele 6-9), prin care şi-a menţinut punctul de vedere exprimat iniţial, insistând în soluţionarea excepţiei privind lipsa calităţii sale procesual pasive raportat la prevederile Legii nr. 164/2014.

A susţinut pârâta că ANRP nu mai are calitate procesual pasivă în cauza de faţă, această calitate revenind Ministerului Finanţelor Publice, potrivit art. 11 alin. 1 din Legea nr. 164/2011.

Au fost depuse în probaţiune de către pârâtă copiile următoarelor înscrisuri: decizia de actualizare nr. 254/20.03.2015 emisă de ANRP, titlul de plată seria L164 nr. 0000545.

La termenul de judecată din data de 19.01.2016 reclamanţii au depus, la rândul lor, copii ale următoarelor documente: titlurile de plată seria L164 nr. 0000545 emise pentru fiecare dintre reclamanţi şi înştiinţările adresate fiecăruia dintre reclamanţi privind emiterea titlului de plată.

Instanţa a solicitat, la cererea reclamanţilor, la termenul de judecată din data de 19.01.2016, pârâtei relaţii lămuritoare despre procedura de efectuare a plăţilor despăgubirilor către reclamanţi, solicitării instanţei fiindu-i dat răspuns prin adresa nr. 2535/DJC/03.04.2016 emisă de ANRP (filele 22-23).

La data de 18.03.2016 reclamanţii au formulat cerere de micşorare a câtimii obiectului cererii introductive de instanţă, întrucât la data de 29.02.2016 a mai avut loc un virament în cuantum de 6481,76 lei pentru fiecare dintre reclamanţi, conform titlului de plată seria L164 nr. 0009069-0009070, care reprezintă a doua tranşă de despăgubire, fiind viraţi în total câte 12963,52 lei pentru fiecare reclamant.

Au solicitat, astfel, reclamanţii, în baza art. 10 alin. 7 din Legea nr. 164/2014, pârâta să fie obligată la plata sumei de câte 7036,48 lei pentru fiecare dintre reclamanţi, restul sumei de 9087,07 lei pentru fiecare dintre reclamanţi urmând a fi achitată de pârâtă conform Legii nr. 164/2014. Au apreciat reclamanţii că pârâta trebuia să le achite suma prag minim de 20000 lei şi că interpretarea pârâtei de a împărţi suma per total dosar este restrictivă, pentru că legea impune pentru fiecare persoană în parte respectarea acestui prag minim şi nu pentru fiecare dosar în parte. În plus, o parte dintre moştenitori, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, au primit sumele de bani ce li se cuveneau, astfel încât împărţirea pragului de 20000 lei la comoştenitorii rămaşi este nelegală şi discriminatorie.

Au solicitat reclamanţii şi actualizarea sumelor potrivit art. 18 alin. 6 din HG nr. 1120/2006.

În susţinere, au fost depuse înştiinţările privind emiterea titlului de plată pentru fiecare dintre reclamanţi, titlurile de plată pentru fiecare dintre reclamanţi şi CI seria XZ nr. 396252.

Faţă de prevederile art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, potrivit cărora instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, instanţa va analiza cu prioritate excepţia privind lipsa calităţii procesual pasive a ANRP invocată de pârâtă.

Potrivit art. 8 alin. 2 din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, forma în vigoare la data de 25.02.2011 (data adoptării Hotărârii nr. 101/2011 a Comisiei judeţene pentru aplicarea Legii nr. 290/2003), comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 primesc, verifică şi rezolvă cererile de atribuire în natură ori pentru acordare de despăgubiri sau compensaţii, după caz. Hotărârile privind recunoaşterea drepturilor, acordarea despăgubirilor sau/şi a compensaţiilor se dau în termen de cel mult 6 luni de la înregistrarea cererilor. Hotărârile se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor comisiei şi se comunică Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, precum şi solicitantului.

Alineatele 22 – 5 ale textului art. 8 din lege prevăd:

(22) Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 poate solicita acte şi relaţii privind aspectele înfăţişate în contestaţii atât petenţilor, cât şi oricărei instituţii publice.

(3) În termen de 15 zile de la comunicare, solicitantul nemulţumit de hotărârea comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 poate face contestaţie la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003.

(4) În termen de cel mult 60 de zile, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 va analiza contestaţiile şi le va aproba sau le va respinge prin decizie motivată a vicepreşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor care coordonează activitatea Serviciului pentru aplicarea Legii nr. 290/2003. Hotărârea se comunică comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 şi solicitanţilor.

(5) Hotărârile Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 sunt supuse controlului judecătoresc, putând fi atacate în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare.

Conform art. 11 alin. 1 din aceeaşi lege, plata despăgubirilor se dispune de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003.

În plus, potrivit art. 18 alin. 1 din NORMELE METODOLOGICE pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin HG nr. 1120/2006 solicitarea plăţii se face pe bază de cerere scrisă, adresată către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, iar potrivit alineatului 4 al textului, plata despăgubirilor băneşti solicitate în baza Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se face prin Direcţia economică din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

Prin Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative – art. 1 s-a statuat că plata despăgubirilor acordate persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează potrivit prevederilor prezentei legi.

Potrivit art. 11 alin. 1 din lege, plata sumelor stabilite prin titlurile de plată se efectuează de către Ministerul Finanţelor Publice, în termen de cel mult 180 de zile de la data emiterii acestora.

Tribunalul constată astfel că atribuţiile ANRP  au rămas, în esenţă, neschimbate în privinţa aplicării Legii nr. 290/2003, ceea ce stabileşte suplimentar Legea nr. 164/2014 fiind că plata sumelor se efectuează de către MFP, însă titlul de plată este emis tot de către ANRP.

Cu alte cuvinte, dacă ANRP nu procedează la emiterea titlului de plată, MFP nu poate efectua o plată către persoanele îndreptăţite beneficiare.

Faţă de cele reţinute şi în temeiul dispoziţiilor art. 30 alin. 1 Cod procedură civilă, conform căruia oricine are o pretenţie împotriva unei alte persoane ori urmăreşte soluţionarea în justiţie a unei situaţii juridice are dreptul să facă o cerere înaintea instanţei competente, instanţa va respinge ca nefondată excepţia lipsei calităţii procesual active a pârâtei ANRP, invocată de aceasta.

Cât priveşte aşa intitulata excepţie a prematurităţii cererii reclamanţilor, invocată de pârâta ANRP, instanţa, având în vedere conţinutul motivării acesteia - caracterul neexigibil al creanţei reclamanţilor, o va califica drept o simplă apărare de fond, deoarece vizează obiectul cererii deduse judecăţii şi nu procedura de executare a creanţei respective stabilite prin Hotărârea nr. 101/25.02.2011.

Pe fond, tribunalul reţine că prin Hotărârea nr. 101/25.02.2011 s-a stabilit cu titlu de despăgubire suma de 407219,10 lei, compensaţii băneşti pentru bunurile pe care le-au deţinut autorii reclamanţilor, I.N. şi E., în localităţile Sărăteni şi Tătărăşti – judeţ Cahul, abandonate şi sechestrate ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace semnat la Paris în anul 1947.

Reclamanţii Iliescu Nicolae şi Iliescu Adrian sunt moştenitorii acestor autori.

Potrivit art. 10 alin. 4 din Legea nr. 164/2014, prin decizie a Preşedintelui ANRP, sumele aferente actelor administrative prevăzute la art. 9 lit. c) se actualizează prin decizia de validare cu indicele de creştere a preţurilor de consum, pentru perioada de la momentul emiterii hotărârilor până la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi constituie obligaţii de plată, în tranşe, în condiţiile prezentei legi.

În aceste condiţii a fost emisă Decizia de actualizare nr. 254/20.03.2015 (fila 10), prin care s-a stabilit valoarea actualizată a compensaţiilor stabilite prin Hotărârea nr. 101/25.02.2011 la suma de 340292,64 lei.

Totodată, conform art. 10 alin. 6-7 din lege, pentru fiecare tranşă anuală, ANRP emite un titlu de plată, care se comunică, în cel mult 5 zile de la emitere, MFP şi persoanelor îndreptăţite.

Astfel, la data de 19.06.2015 pe numele reclamanţilor au fost emise titlurile de plată aferente anului 2015, în cuantum de 6481,76 lei, reprezentând cota ce li se cuvine din 1/5 din suma de 340292,64 lei.

Pe parcursul procesului, întrucât la data de 29.02.2016 a mai avut loc un virament în cuantum de 6481,76 lei pentru fiecare dintre reclamanţi, conform titlului de plată seria L164 nr. 0009069-0009070, care reprezintă a doua tranşă de despăgubire, fiind viraţi în total câte 12963,52 lei pentru fiecare reclamant, reclamanţii au formulat cererea de micşorare a câtimii obiectului acţiunii introductive.

Astfel, tribunalul constată că din totalul despăgubirilor de plată stabilite în cuantum de 29087,07 lei pentru fiecare dintre reclamanţi, aceştia au încasat până în prezent 12963,52 lei.

Faptul că dintre beneficiarii Hotărârii nr. 101/25.02.2011 şi-au încasat cotele ce le revin din cuantumul despăgubirilor, prin plată voluntară de către ANRP şi pe calea executării silite, după caz, ceea ce reprezintă 7/28 din totalul despăgubirilor stabilite prin hotărâre, anterior intrării în vigoare a Legii nr.164/2014 nu modifică în nici un fel procedura de plată a acestor despăgubiri pentru reclamanţii de faţă.

Astfel, la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 din despăgubirile stabilite prin Hotărârea nr. 101/25.02.2011 a rămas un rest de plată de 305414,32 lei, reprezentând cota de 21/28 din totalul despăgubirilor.

Conform art. 10 alin. 4 din Legea nr. 164/2014, sumele neplătite, aferente hotărârilor judecătoreşti prevăzute la alin. (3) şi actelor administrative prevăzute la art. 9 lit. a) şi b), se actualizează cu indicele de creştere a preţurilor de consum pentru perioada de la momentul rămânerii irevocabile/definitive, respectiv al emiterii acestora, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi constituie obligaţii de plată, în tranşe, în condiţiile prezentei legi. Actualizarea sumei se face prin decizie a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

Aşadar, indiferent de modalitatea de partajare a sumelor reprezentând despăgubiri între moştenitori, cotele ce le revin fiecăruia dintre ei, numărul şi calitatea succesorilor şi cuantumul despăgubirilor deja încasate, actualizarea se aplică sumelor neplătite până la data intrării în vigoare a legii. În cazul de faţă, suma neplătită este de 305414,32 lei.

În acest context, a fost emisă de către Preşedintele ANRP Decizia de actualizare nr. 254/20.03.2015, prin care s-a stabilit valoarea actualizată a compensaţiilor neachitate stabilite prin Hotărârea nr. 101/25.02.2011 la suma de 340292,64 lei.

Plata despăgubirilor stabilite în baza Legii nr. 290/2003, potrivit art. 10 alin. 1 din Legea nr.164/2014, se efectuează în ordinea cronologică a emiterii acestora, în tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2015.

Astfel, în anul 2015 s-a plătit persoanelor beneficiare suma de 68058,52 lei (1/5 din suma totală de plată de 340292,64 lei), iar în anul 2016 o tranşă similară, pe care reclamanţii au încasat-o deja conform titlurilor de plată din data de 29.02.2016.

În mod evident, potrivit dreptului comun, persoanele beneficiare au încasat sumele proporţional cu cotele succesorale corespunzătoare fiecăreia dintre ele.

Reclamanţilor le revine câte o cotă de 1/14 din despăgubirile stabilite prin Hotărârea nr. 101/25.02.2011.

Astfel, reclamanţilor le revine câte o cotă de 1/14 din totalul despăgubirilor actualizate, respectiv suma de câte 32408,82 lei pentru fiecare dintre ei.

Rezultă că în fiecare an, începând cu anul 2015, fiecare dintre reclamanţi va încasa anual câte o tranşă de 6481,76 lei, ceea ce pentru perioada 2015-2016 s-a şi întâmplat.

Reclamanţii au interpretat trunchiat prevederile art. 10 alin. 7 din Legea nr. 164/2014, care prevăd că cuantumul unei tranşe anuale nu poate fi mai mic de 20000 lei. În cazul în care suma ce trebuie plătită este mai mică decât 20000 lei, aceasta va fi achitată integral, într-o singură tranşă.

Aceasta pentru că, raportat la suma totală de plată cuvenită fiecăruia dintre ei, 32408,82 lei şi care se împarte în tranşe egale de 1/5, nu se obţine decât un cuantum al fiecărei tranşe mai mic de 20000 lei, respectiv 6481,76 lei, devenind astfel incident textul din teza finală a textului.

Numai în cazul în care o tranşă de 1/5 din suma totală a despăgubirilor neachitate ar fi mai mare de 20000 lei, plata acesteia se poate efectua, pentru fiecare an în parte, în două sau mai multe tranşe anuale, iar dacă cuantumul acestor tranşe este mai mic de 20000 lei, ca în cazul de faţă, plata nu poate fi efectuată decât într-o singură tranşă anuală.

Mai mult decât atât, în M. Of. nr. 80 din 30 ianuarie 2015, s-a publicat Ordinul nr. 57/2015 pentru aprobarea Procedurii de plată a sumelor din titlurile de plată emise în condiţiile art. 10 alin. (6) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative (M. Of. nr. 910 din 15 decembrie 2014), precum şi privind modificarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 1857/2013 pentru aprobarea Procedurii de plată a sumelor din titlurile de plată emise în condiţiile art. 41 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România (M. Of. nr. 726 din 26 noiembrie 2013).

Potrivit art. I din acest Ordin, procedura de plată a sumelor din titlurile de plată emise în condiţiile art. 10 alin. (6) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative se supune aceloraşi etape ca cele prevăzute în Procedura de plată a sumelor din titlurile de plată emise în condiţiile art. 41 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, aprobată prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 1857/2013, cu modificările aduse prin prezentul ordin.

Or, potrivit art. 41 alin. 4 din Legea nr. 165/2014, titlul de plată se emite de către ANPR în condițiile alin. (1) și (2) și se plătește de către Ministerul Finanțelor Publice în cel mult 180 de zile de la emitere. Alin. (1): „Plata sumelor de bani reprezentând despăgubiri în dosarele aprobate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, precum și a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești, rămase definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi, se face în termen de 5 ani, în tranşe anuale egale, începând cu 1 ianuarie 2014. Alin. (2): „Cuantumul unei tranșe nu poate fi mai mic de 5000 lei.

Procedura aceasta a fost aprobată prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanțelor publice, nr. 1857/2013, cu modificările aduse prin respectivul ordin -  Ordinul MF nr. 57/2015.

Aşadar, dacă ar fi stabilită o tranşă anuală mai mare de 20000 lei pentru persoanele beneficiare ale Legii nr. 164/2014, plata se poate efectua şi în două sau mai multe tranşe anuale, care, însă, nu pot fi mai mici de 5000 lei.

Dar aceasta nu este situaţia reclamanţilor, pentru că tranşa anuală cuvenită fiecăruia dintre ei este mai mică de 20000 lei, iar plata acesteia se efectuează într-o singură tranşă anuală.

Se observă astfel că prevederile legale privind plata despăgubirilor actualizate cuvenite reclamanţilor au fost respectate de către pârâtă după intrarea în vigoare a Legii nr. 164/2014.

Pentru toate aceste considerente, tribunalul va respinge, ca neîntemeiată, acţiunea precizată prin micşorarea câtimii obiectului acesteia având ca obiect despăgubire formulată de reclamanţii I.N şi I.A. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Domenii speta

Spete similare