Pensie suplimentara la salariul in valuta

DOSAR NR. ****

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A VIII A

CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

ÎNCHEIERE

ŞEDINŢA  PUBLICĂ DIN  05.11.2015

TRIBUNALUL CONSTITUIT  DIN:

PREŞEDINTE: GUŢU MANUELA AURORA 

ASISTENT JUDICIAR: NEAGU EMILIANA CARMEN

ASISTENT JUDICIAR: LĂZĂROIU PUIU

GREFIER: GHIMBOAŞĂ GEORGIANA-ALINA

Pe rol se află soluţionarea cererii formulată de reclamanta *** în contradictoriu cu pârâta ***, având ca obiect recalculare pensie.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la ordine, nu răspund părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei următoarele: cauza se află la primul termen de judecată; procedura de citare este legal îndeplinită; la data de 22.09.2015, pârâta a depus la dosar înscrisuri, în dublu exemplar; a  fost depus referatul întocmit de grefierul de şedinţă conform dispoziţiilor art. 103 alin. 11 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 astfel cum a fost acesta completat prin Hotărârea nr. 829/2011 a Consiliului Superior al Magistraturii, din care rezultă că în urma verificărilor efectuate în sistemul Ecris, s-a constatat că nu există alte dosare formate ca urmare a unei cereri formulate de aceleaşi persoane, împotriva aceloraşi persoane şi având acelaşi obiect.

Faţă de lipsa părţilor, instanţa dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la a doua strigare, nu răspund părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei următoarele: procedura de citare este legal îndeplinită.

Faţă de prevederile art. 131 din Codul de procedură civilă, Tribunalul constată că este competent să soluţioneze pricina faţă de obiectul acesteia, având în vedere prevederile legale în vigoare de la data introducerii acţiunii respectiv dispoziţiile articolului 153 din Legea nr. 263/2010 care atribuie Tribunalelor soluţionarea în primă instanţă a litigiilor de asigurări sociale şi articolului 154 din Legea nr. 263/2010, în conformitate cu care: - „(1) Cererile îndreptate împotriva CNPP, a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul”, iar din dovezile existente la dosarul cauzei rezultă că domiciliul reclamantei se află în raza teritorială a Tribunalului Bucureşti.

Tribunalul constată inaplicabilitatea prevederilor art. 239 din Codul de procedură civilă, cu privire la alegerea procedurii de administrare a probelor prin avocaţi, faţă de lipsa părţilor la acest termen de judecată.

Tribunalul constată inaplicabilitatea textelor privind posibilitatea soluţionării litigiului pe cale amiabilă, potrivit art. 21 şi art. 227 din Codul de procedură civilă, nefiind în discuţie drepturi asupra cărora părţile pot dispune potrivit legii.

Tribunalul, în temeiul dispoziţiilor art. 238 alineatul 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, judecătorul, după ascultarea părţii prezente, va estima durata necesară pentru cercetarea procesului, ţinând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluţionat într-un termen optim şi previzibil. Durata astfel estimată va fi consemnată în încheiere”, având în vedere că este necesar un termen în vederea administrării probelor, şi la cererea părţilor un termen în temeiul prevederilor art. 244 alineatul 1 din Codul de procedură civilă, instanţa estimează că cercetarea procesului poate dura patru luni, putându-se reveni asupra duratei estimate, conform dispoziţiilor art. 238 alineatul 2 din Codul de procedură civilă.

Tribunalul pune în discuţie probele propuse prin cererea de chemare în judecată şi administrate până la primul termen de judecată, potrivit prevederilor art. 254 şi 255 din Codul de procedură civilă şi faţă de lipsa întâmpinării va constata decăderea pârâtului din dreptul de a administra probe şi de a invoca excepţii în afară de cele de ordine publică pentru nedepunerea întâmpinării, faţă de prevederile art. 208 alineatul 2 din Codul de procedură civilă şi art. 185 alineatul 1 din Codul de procedură civilă, urmând a fi puse în discuţie probele nedepuse odată cu cererea de chemare în judecată sau cu întâmpinarea doar în baza prevederilor art. 254 alineatul 2 din Codul de procedură civilă.

În temeiul prevederilor art. 250, art. 255 şi art. 258 din Codul de procedură civilă, încuviinţează pentru reclamantă proba cu înscrisuri, astfel cum a fost administrată, constatând că este admisibilă potrivit legii şi că duce la soluţionarea procesului.

Constatând că pârâta a depus la dosar actele din dosarul de pensionare al reclamantei, Tribunalul încuviinţează actele depuse de pârâtă în lipsa întâmpinării potrivit prevederilor art. 254 alineatul 5 din Codul de procedură.

Tribunalul urmează a verifica dacă reclamanta a contestat Decizia nr. 195.124 depusă de pârâtă la dosar, de respingere a cererii de recalculare cu nr. 417.299/08.04.2014.

Având în vedere că părţile nu au solicitat suplimentarea probatoriului şi nemaifiind alte cereri de formulat, instanţa declară cercetarea procesului încheiată potrivit prevederilor art. 244 din Codul de procedură civilă şi faţă de solicitarea părţilor de judecare a cauzei în lipsă potrivit dispoziţiilor art. 223 alineatul 2 din Codul de procedură civilă, în temeiul art. 244 alineatul 3 şi alineatul 4 din Codul de procedură civilă instanţa deschide dezbaterile în fond.

În temeiul prevederilor art. 394 din Codul de procedură civilă, declară închise dezbaterile în fond şi rămâne în pronunţare asupra fondului cauzei.

Faţă de prevederile art. 396 din Codul de procedură civilă, instanţa va amâna pronunţarea pentru data de 20.11.2015, stabilind că pronunţarea hotărârii se va face prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

TRIBUNALUL

Având nevoie de timp pentru a delibera, faţă de prevederile art. 396 din Codul de procedură civilă, va amâna pronunţarea pentru 20.11.2015, stabilind că pronunţarea hotărârii se va face prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, motiv pentru care,

DISPUNE

Amână pronunţarea la data de 20.11.2015.

Pronunţarea hotărârii se va face potrivit art. 396 alineatul 2 din Codul de procedură civilă, respectiv, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată  în şedinţă publică, azi, 05.11.2015.

Preşedinte, Asistent judiciar, Asistent judiciar, Grefier,

DOSAR NR. ****

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A VIII A

CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE,

SENTINŢA CIVILĂ NR.

ŞEDINŢA  PUBLICĂ DIN  20.11.2015

TRIBUNALUL CONSTITUIT  DIN:

PREŞEDINTE: GUŢU MANUELA AURORA 

ASISTENT JUDICIAR: NEAGU EMILIANA CARMEN

ASISTENT JUDICIAR: LĂZĂROIU PUIU

GREFIER: GHIMBOAŞĂ GEORGIANA-ALINA

Pe rol se află soluţionarea cererii formulată de reclamanta *** în contradictoriu cu pârâta ***, având ca obiect recalculare pensie.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în şedinţă publică din 05.11.2015, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la 20.11.2015.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul  TRIBUNALULUI BUCUREŞTI SECŢIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE sub nr. *** la data de 27.05.2015 reclamanta *** a chemat in judecata pe pârâta *** solicitând ca prin hotărârea ce se va  pronunţa  să se dispună obligarea acesteia la recalcularea drepturilor de pensie anticipată parţial prin valorificarea veniturilor menţionate în adeverinţa nr. 96/11.03.2015 eliberata de ***., (depusa la data de 08.04.2015 sub nr. înregistrare 417299),- solicită obligarea intimatei la plata diferenţelor de pensie începând cu data de 01.05.2015 la zi actualizate cu indicele de inflaţie la data plaţii efective, de asemenea solicită obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

In motivarea acţiunii reclamanta a arătat că este  pensionată anticipat parţial, in conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000, drepturile iniţiale de pensie i-au fost stabilite prin decizia nr. 195124/26.07.2010 privind acordarea pensiei pentru muncă depusă şi limită de vârstă emisă de Oficiul de Pensii sector 1.

La data de 08.04.2015 sub nr. înregistrare 417299 reclamanta a solicitat intimatei valorificarea adeverinţei nr. 96/11.03.2015 eliberata de ***, dar intimata nu a răspuns până în prezent.

Reclamanta a solicitat să se aibă in vedere dispoziţiile Legii nr. 263/2010:

Art. 116. - încetarea, suspendarea sau reluarea plaţii pensiei, precum si orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie in condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.

Art. 107. - (1) In situaţia în care, ulterior stabilirii si/sau plaţii drepturilor de pensie se constata diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritoriala de pensii, respectiv casa de pensii sectoriala operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.

(3) Pensia poate fi recalculata prin adăugarea veniturilor si/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia. Sumele rezultate in urma aplicării prevederilor alin. (3) si (4) se acorda începând cu luna următoare celei in care a fost înregistrata solicitarea

Art. 2

Sistemul public de pensii se organizează si funcţionează având ca principii de baza:

c) principiul contributivitatii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se in temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite;

Intimata are obligaţia sa valorifice aceste venituri, întrucât in adeverinţa se menţionează ca s-a achitat CAS, având in vedere dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 263/2010 principiul contributivităţii.

Potrivit dispoziţiilor art. 2 lit. C din Legea nr. 263/2010, sistemul public de pensii se organizează si funcţionează având ca baza principiul contributivitatii, care este reluat in modul de calcul al drepturilor de pensie, respectiv in art. 96 al. 1 si 2 din Legea nr. 263/2010.

Conform art. 96 alin. 2 din Legea 263/2010, punctajul lunar se calculează in funcţie de câştigul salarial brut care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, ceea ce înseamnă ca se au în vedere şi sporurile şi adaosurile.

In acord cu aceste dispoziţii, norma tranzitorie din art. 165 al Legii nr. 263/2010 precizează ca salariile obţinute in perioada anterioara datei de 01.04.2001 vor fi valorificate la determinarea punctajelor anuale indiferent de forma in care au fost consemnate in carnetul de muncă, în perioade diferite, respectiv salarii brute sau nete şi nu salarii tarifare de încadrare.

Din interpretarea sistematica a celor doua texte de lege, rezulta ca ceea ce se ia in calcul nu este numai salariul înscris in carnetul de munca, ci si venitul brut lunar, care cuprinde si sporuri si adaosuri pentru care legea a prevăzut, iar angajatorul a reţinut si virat CAS.

Sporurile cu caracter permanent care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor nu sunt enumerate limitativ de art. 10 din Legea nr. 3/1977. Enumerarea vizează orice alte sporuri cu caracter permanent prevăzute in contractele individuale de munca potrivit legii, ori veniturile inscrise in adeverinţe au acest caracter permanent căci ele se ragasesc lunar in diferenţa dintre ceea ce este inscris in carnetul de munca si adeverinţa. Art. 1 din Decretul nr. 389/1978 cu privire la contribuţia pentru asigurările sociale, instituia o contribuţie de 15% la bugetul asigurărilor sociale de stat, care se datoreaza indiferent de forma in care se realizează veniturile si indiferent de cine efectua plata, cată vreme fara munca depusa de salariat nu era posibila existenta contribuţiei. Aplicarea neîntrerupta a acestui principiu impune valorificarea veniturilor evidenţiate in adeverinţa eliberata de fostul angajator.

De precizat este faptul ca din deciziile nr. 19 din 17 octombrie 2011 si nr. 19 din 10 decembrie 2012, înalta Curte de Casaţie si Justiţie, prin admiterea recursurilor in interesul legii, a statuat ca "la recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, vor fi luate in considerare, daca au fost incluse in baza de calcul conform legislaţiei anterioare, sunt inregistrate in carnetul de munca sau in adeverinţele eliberate de unităţi, conform legislaţiei in vigoare, si pentru acestea s-a plătit contribuţie de asigurări sociale".

 Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit in jurisprudenta sa ca drepturile de asigurări sociale cuvenite in baza contribuţiilor de asigurări sociale plătite constituie un bun patrimonial in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertăţilor fundamentale ratificata de statul roman prin Legea nr. 30/1994.

 Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis ca drepturile de asigurări sociale sunt legate de plata contribuţiilor de asigurări sociale specifice (Hotărârea in Cauza Gaygusuz impotriva Austriei din 16 septembrie 1996).

Principalul element apt sa conducă la o justa si legala stabilite si reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat ii reprezintă contribuţiile de asigurări sociale plătite.

Reclamanta consideră ca a fost prejudiciată in mod nelegal la stabilirea drepturilor sale la pensie .

In drept au fost invocate dispoziţiile din Legea nr. 263/2010 , deciziile nr. 19 din 17 octombrie 2011 si nr. 19 din 10 decembrie 2012 pronunţate de înalta Curte d Casaţie si Justiţie.

In dovedirea acţiunii reclamantul a solicitat încuviinţarea administrării probei cu  inscrisuri.

In sprijinul  cererii reclamantul a depus un set de inscrisuri în copie: împuternicire avocaţiala, chitanţa onorariu avocat.

Reclamantul a  solicitat judecarea si in lipsă.

In cauză pârâta nu a depus întâmpinare.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa constată următoarele:

Contestatoarea s-a pensionat anticipat în anul 2010 în temeiul Legii nr. 19/2000, în baza Deciziei de pensionare cu nr. 195124/26.07.2010, începând cu data de 15.06.2010.

La data de 08.04.2015 reclamanta a înregistrat cererea cu nr. 417299/08.04.2015 prin care a solicitat valorificarea veniturilor suplimentare prevăzute de adeverinţa nr. 96/11.03.2015 eliberată de ***.

***, emite decizia nr. 195124 10.08.2015, de respingere a cererii de recalculare prin adăugarea veniturilor din adeverinţa nr. 96/11.03.2015 eliberată de ***, cu motivarea că veniturile din adeverinţa nr. 96/11.03.2015 eliberată de *** nu se valorifică la calculul pensiei întrucât, potrivit art. 165, alin. 2 din Legea nr. 263/2010 şi art. 127 din H.G. nr. 257/2011 pentru aprobarea Legii nr. 263/2010, nu reprezintă sporuri cu caracter permanent prevăzute de Anexa nr. 15 din Legea nr. 263/2010, aprobate prin H.G. nr. 257/2011.

Această decizie de respingere nu face obiectul contestaţiei în prezenta cauză, nefiind emisă la data de 27.05.2015, data învestirii instanţei cu cererea privind obligarea pârâtei la recalculare prin valorificarea veniturilor suplimentare prevăzute de adeverinţa nr. 96/11.03.2015 eliberată de ***.

Reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la reclacularea pensiei sale în conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Legea nr. 263/2010 şi acordarea diferenţelor de drepturi de pensie în temeiul prevederilor art. 107 alin. 5 din Legea nr. 263/2010.

Cu privire la adeverinţa nr. 96/11.03.2015 eliberată de ***, Tribunalul urmează să respingă cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Din verificarea buletinului de calcul şi a datelor privind activitatea în muncă dar şi din motivarea deciziei nr. 195124 din 10.08.2015, de respingere a cererii de recalculare prin adăugarea veniturilor din adeverinţa nr. 96/11.03.2015 eliberată de ***, rezultă că intimata la stabilirea drepturilor de pensie nu a avut în vedere ca sume contributive pentru determinarea punctajului mediu anual veniturile realizate de contestatoare sub forma de retribuire acord, prime, ore suplimentare, retribuţie pentru ore efective, diferenţa salariu, compensare, prevăzute de adeverinţa nr. 96/11.03.2015 eliberată de ***.. pentru perioada 06.12.1973 – 24.08.1999.

Cu privire la adeverinţa nr. 96/11.03.2015 eliberată de ***, Tribunalul reţine următoarele:

Veniturile suplimentare atestate de această adeverinţă au fost realizate de reclamantă în calitate de salariat în perioada de la 06.12.1973 - 24.08.1999.

Or, din acest punct de vedere Tribunalul urmează să analizeze atât prevederile legale aplicabile categoriei de venituri atestate de adeverinţa în discuţie, prevederile legale referitoare la modalitatea de determinare a punctajului mediu anual cât şi menţiunile din adeverinţa eliberată de angajator.

Cadrul legal.

Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuţiei de asigurări sociale era datorată de angajator şi se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat.

Prin art. 1 Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuţia pentru asigurările sociale de stat  se dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuţie de 15% asupra câştigului brut realizat de personalul lor salariat. Prin Legea nr. 49/1992 pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale a fost modificat şi completat art. 1 alin. (1) din Decretul nr. 389/1972, sus menţionat şi s-a stabilit contribuţia de asigurări sociale în cuantum de 25% asupra câştigului brut.

Conform dispoziţiilor art. 164 alin. 3 din Legea nr. 19/2000 (text preluat în prezent în art. 165 alin.2 din Legea nr. 263/2010) la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare.

Aşadar, aceste acte normative prevăd condiţiile legale in care veniturile (sporurile) trebuie avute in vedere la determinarea punctajului mediu anual, fiind acordate si prin Legea nr. 57/1974, Decretul nr. 335/1983 si Legea nr. 49/1992 si care pot fi valorificate daca au făcut parte din baza de calcul a pensiei.

Tribunalul mai reţine că potrivit art. 3 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială - dreptul comun în materie în perioada la care se referă cererea reclamantei şi în care reclamanta şi-a desfăşurat activitatea şi a realizat veniturile suplimentare, respectiv perioada 06.12.1973 - 24.08.1999 - dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetăţenilor care desfăşuraseră activitate permanentă pe baza unui contract de muncă şi pentru care angajatorii plătiseră contribuţia de asigurări sociale prevăzute de lege.

În lumina acestor prevederi, Tribunalul constată că adeverinţa nr. 96/11.03.2015 eliberată de ***, atestă venituri obţinute de reclamantă cu titlu de retribuire acord, prime, ore suplimentare, retribuţie pentru ore efective, diferenţa salariu, compensare, dar care nu pot fi valorificate în forma eliberată de angajator.

În consecinţă Tribunalul urmează să analizeze şi să se pronunţe dacă veniturile respective trebuiau sau nu să fie incluse in calculul pensiei.

Adeverinţele eliberate de unităţi, trebuie să fie întocmite conform legislaţiei în vigoare, respectiv să indice temeiul legal al acordării venitului, denumirea unităţii;  perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere şi de încetare a raportului de muncă;  funcţia, meseria sau specialitatea exercitată; denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată; perioada în care a primit sporul şi temeiul în baza căruia s-a acordat; să poarte număr, data eliberării, ştampila unităţii, precum şi semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unităţii.

Este evident totodată că întrucât aceste adeverinţe se eliberează în scopul valorificării la stabilirea/recalcularea pensiei a perioadelor contributive şi a stagiilor de cotizare sau sumelor contributive, eliberarea unei adeverinţe conform legislaţiei în vigoare presupune implicit şi ca această adeverinţă atestă că angajatorul a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii.

În acest context, veniturile atestate de adeverinţa eliberată de angajator pot fi valorificate numai în măsura în care se referă la sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare, au făcut parte din câştigului brut realizat de salariat şi dacă rezultă că angajatorul a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuţia de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obţinute.

1. Veniturile în acord.

Tribunalul reţine că angajatorul nu a indicat nici un temei legal al acordării acestora şi ce reprezintă mai exact aceste drepturi, pentru a se putea verifica regimul lor juridic, dacă reprezintă sume sau venituri suplimentare, dacă făceau parte din baza de calcul a pensiei sau din baza de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale.

Astfel, adeverinţa face o referire generică la Legea nr. 57/1974 şi CCM la nivel de unitate, fără indicarea vreunui text de lege concret sau vreunui temei contractual care să poată fi verificat din punct de vedere al naturii veniturilor realizate care ar fi constitui temeiul acordării acestor venituri făcându-se o trimitere generală la prevederile legale şi ale contractelor colective de muncă. Totodată, Legea nr. 57/1974 a fost în vigoare de la 01 noiembrie 1974 până la 11 martie 1991, fiind abrogată prin Legea 120/2000 şi înlocuită de Legea 14/1991, fără ca angajatorul să mai menţioneze vreun temei legal sau contractual nici măcar generic dar cu atât mai puţin concret după data de 11.03.1991. Totodată prevederile referitoare la retribuirea în acord global din Legea nr. 57/1974 au fost abrogate prin anexa nr. 4 a Decretului nr. 335/1983, astfel încât după anul 1983 nici nu se menţionează un temei legal al acordării veniturilor.

Retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaţilor în funcţie de realizările profesionale, iar primele si alte venituri salariale suplimentare presupunea că lunar aceştia puteau obţine venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.

Aceasta era reglementată cu titlu de drept comun de prevederile Legii nr. 57/1974 republicată în anul 1980, privind retribuirea dupa cantitatea şi calitatea muncii şi legislaţiei acordului global. 

Aşa cum arătam, prevederile referitoare la retribuirea în acord global din Legea nr. 57/1974 au fost abrogate prin anexa nr. 4 a Decretului nr. 335/1983, astfel încât după anul 1983 nici nu se menţionează un temei legal al acordării veniturilor.

Totodată pentru restul veniturilor, respectiv prime, ore suplimentare, compensare, diferenţă salariu, etc. nu este indicat temeiul legal al acordării, făcându-se o trimitere generală la prevederile Legii nr. 57/1974 şi a contractelor colective de muncă.

În privinţa formelor de retribuire în acord, în anexa nr. 15 a HG nr. 257/2011, respectiv în Normele Metodologice de aplicare a legii nr. 263/2010 se menţionează că „formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale” nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare. Aceeaşi soluţie este menţionata pentru „alte sporuri care nu au avut caracter permanent”.

Retribuirea în acord global nu reprezintă un spor cu caracter permanent ci o formă de retribuire care presupunea salarizarea angajaţilor în funcţie de realizările profesionale, ceea ce presupune că lunar aceştia puteau obţine venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.

În acest context, legiuitorul a avut în vedere la calculul drepturilor de pensie, întotdeauna respectarea principiului egalităţii atât pentru persoanele care prin munca lor au depăşit producţia planificată, cat si pentru situaţia nerealizării producţiei planificate (in acest caz, retribuţia diminuându-se) astfel ca, la calculul pensiei s-a avut in vedere numai retribuţia stabilita prin contractul de muncă.

Aşa cum am arătat mai sus angajatorul nu menţionează temeiul legal al acordării acestora.

Astfel, adeverinţa trebuie să îndeplinească condiţiile de fond prevăzute de art. 127 alin.2 din HG nr.257/2011 care prevede:

(2) Adeverinţa prin care se dovedesc aceste sporuri va cuprinde obligatoriu cel puţin următoarele elemente:

e)denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată;

f) perioada în care a primit sporul şi temeiul în baza căruia s-a acordat."

Este evident totodată că întrucât aceste adeverinţe se eliberează în scopul valorificării la stabilirea/recalcularea pensiei a perioadelor contributive şi a stagiilor de cotizare sau sumelor contributive, eliberarea unei adeverinţe conform legislaţiei în vigoare presupune implicit şi că această adeverinţă atestă că angajatorul a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii.

În acest context, veniturile atestate de adeverinţa eliberată de angajator pot fi valorificate numai în măsura în care este indicat temeiul legal al acordării drepturilor şi dacă rezultă că angajatorul a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuţia de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obţinute.

Totodată, veniturile pot fi valorificate daca au făcut parte din baza de calcul a pensiei.

Cum formele de retribuire in acord si celelalte venituri menţionate în anexa la adeverinţa in cauza nu au făcut parte, din baza de calcul a pensiilor care, conform  art. 10 din Legea nr. 3/1977, era constituită din retribuţii tarifare, angajatorul trebuia să-şi asume răspunderea de a declara că a virat contribuţia la sumele menţionate în adeverinţă şi pentru care legislaţia de la acea dată nu prevedea reţinerea contribuţiei asupra unor sume care nu au avut caracter permanent ci sporadic, astfel încât, nu au făcut parte, de asemenea, din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare, Tribunalul constată că pârâta poate lua în considerare doar adeverinţele eliberate de foştii angajatori care asumându-şi răspunderea confirmă faptul că au plătit contribuţia de asigurări sociale în raport şi de veniturile suplimentare realizate de salariat.

Or, angajatorul nu indică aşa cum am mai arătat temeiul legal al acordării veniturilor în acord şi nici aspectul că la aceste sume a calculat contribuţia la asigurările sociale.

Menţiunea din adeverinţa eliberată de angajator prin care se atestă că „pentru aceste venituri s-a vitrat CAS corespunzător legislaţiei în vigoare din perioada respectivă”, nu are menirea de a face dovada plăţii la sumele în acord câtă vreme angajatorul nu indică în mod neechivoc că aceste sume au făcut parte din baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale respectiv au fost incluse în venitul brut realizat de salariaţi asupra căruia angajatorul a virat contribuţia de asigurări sociale.

Cum formele de retribuire in acord nu au făcut parte, din baza de calcul a pensiilor şi care, conform  art. 10 din Legea nr. 3/1977, act normativ care guvernează realizarea veniturilor şi a stagiului de cotizare din adeverinţa în discuţie, bază de calcul ce era constituită din retribuţii tarifare (numai după data de 1 aprilie 1992, prin art. III din Legea nr. 49/1992 pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale s-a modificat baza de calcul la stabilirea pensiei, fiind incluse şi anumite categorii de sporuri, inclusiv sporurile cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de muncă, potrivit legii, însă veniturile în acord global nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei nici în perioada ulterioară acestei modificări a bazei de calcul), angajatorul trebuia să elibereze o adeverinţă care să respecte modelul prevăzut de art. 127 alin. 2 din HG nr. 257/2011.

Practica atât a asiguraţilor cât şi a angajatorilor de a solicita şi a elibera adeverinţe neconforme care nu menţionează salariul de bază, sporurile şi adaosurile acordate salariaţilor şi temeiul legal al acordării acestor drepturi după cum nu menţionează nici care este baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale şi dacă aceasta a fost achitată la data realizării veniturilor, este incorectă şi nu poate fi validată de instanţă prin obligarea casei de pensii la valorificarea unor adeverinţe care nu respectă cerinţele legale nici măcar sub aspectul elementelor minime care să le asigure validitatea.

2. Veniturile sub formă de prime.

Cu privire la veniturile sub formă de prime, acestea nu vor putea fi avute în vedere la calcularea pensiei din actele normative care reglementau obligaţia de plata a contribuţiei de asigurări sociale de stat Decretul nr.389/1972, Legea nr.49/1972, plata contribuţiei de asigurări sociale de stat era obligaţia angajatorului, si nu a angajatului, angajatul având obligaţia contribuţiei la pensia suplimentara.

Angajatorul nu menţionează temeiul legal al acordării acestora.

Astfel, adeverinţa face o referire generică la Legea nr. 57/1974 şi CCM la nivel de unitate, fără indicarea vreunui text de lege concret sau vreunui temei contractual care să poată fi verificat din punct de vedere al naturii veniturilor realizate care ar fi constitui temeiul acordării acestor venituri făcându-se o trimitere generală la prevederile legale şi ale contractelor colective de muncă.

Totodată adeverinţa nu poate fi valorificată în forma emisă de angajator, întrucât angajatorul nu şi-a asumat responsabilitatea menţionării aspectului reţinerii şi virării contribuţiei de asigurări sociale la aceste sume.

Aceste venituri nu reprezintă un spor ci o forma de stimulare conform prevederilor art. 59, art. 62 raportat la art. 65 din Legea nr.57/1974, pe care le redăm mai jos, care se acordau din fondul stabilit prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială, iar nu din fondul de salarii.

„Art. 62 Pentru realizări deosebite în cadrul unor operaţiuni de export, import şi de prestări de servicii cu plata în valuta, care reprezintă un aport valutar mai ridicat şi determina îmbunătăţirea cursului de revenire, personalul muncitor din unităţile economice, precum şi cel din aparatul ministerelor, celorlalte organe centrale şi consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, poate fi premiat în cursul anului dintr-un fond stabilit prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială.

Art. 59. - (1) Personalul din cadrul unităţilor economice care obţine realizări deosebite în muncă poate fi premiat în cursul anului, dintr-un fond de premiere ce se poate constitui în cadrul fondului de retribuire planificat, prin aplicarea unei cote de pînă la 1% asupra fondului planificat, separat pentru muncitori şi maiştri şi separat pentru personalul tehnic, economic, de altă specialitate, administrativ, de deservire şi de pază. Fondul de premiere astfel constituit se utilizează în cadrul fiecărei unităţi, fără a putea fi trecut de la o unitate la alta. Sumele neconsumate din acest fond pot fi reportate în lunile următoare, pînă la sfîrşitul anului. Prevederile prezentului alineat se aplică şi de unităţile economice fără personalitate juridică - fabrici, uzine, exploatări şi alte unităţi similare.

ART. 65 (intitulat Prevederi comune articolelor 50-64),

(1) Repartizarea pe persoane a fondului de participare la beneficii, a fondului de premii anuale ce se acorda în unităţile bugetare, organizarea de excursii în străinătate din fondurile alocate în valuta, precum şi stabilirea persoanelor care urmează sa participe la acestea, se aproba de către consiliul oamenilor muncii din unitatea respectiva. Premiile individuale ce se acorda în cursul anului se aproba de către conducerea unităţii, de acord cu comitetul sindicatului. Pentru persoanele din conducerea unităţii, aprobarea se da în toate aceste cazuri de către conducerea organului ierarhic superior, de acord cu organul sindical corespunzător.

(3) Modalităţile de defalcare pe unităţi a cotelor de constituire a fondului de participare la beneficiile ce se realizează în cadrul planului si peste plan, de formare şi repartizare a fondurilor ce se atribuie în valuta, modalităţile de constituire şi repartizare a fondurilor pentru premiile anuale la unităţile bugetare şi a premiilor pentru economii, formele specifice de acordare a premiilor pentru economii, precum şi alte premii sau recompense cu caracter limitat, ce se acorda personalului din unele sectoare de activitate pentru rezultatele obţinute în îndeplinirea anumitor obiective specifice, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat".

Or, sumele repartizate din fondul de participare la beneficii, fondul de premiere anuală, nu pot fi luate în calcul la determinarea punctajului mediu anual, întrucât, pe de o parte nu au fost plătite din fondul de salarii ci dintr-un fond stabilit prin planul naţional unic de dezvoltare economico-socială iar angajatorul nu a precizat în adeverinţă care este temeiul legal al acordării premiilor sau primelor evidenţiate, adeverinţa nefăcând nici o referire la vreun act normativ, prevedere contractuală, etc. articolul sau articolele din aceste legi acte normative care au constituit baza legală a acordării acestor venituri şi ca datele din cuprinsul adeverinţei sunt echivoce întrucât nu se poate cunoaşte în concret natura venitului acordat şi motivul acordării, pentru a se putea verifica dacă este vorba despre venituri care intrau în câştigul brut realizat de personalul lor salariat pentru care legea prevedea virarea contribuţiei.

Plata contribuţiilor potrivit prevederilor legale nu este echivalentă cu plata contribuţiilor pentru o anumită categorie de venituri care nu făceau parte din baza de calcul a contribuţiei.

Pe de altă parte, în anexa nr. 15 a HG nr. 257/2011, respectiv în Normele Metodologice de aplicare a legii nr. 263/2010 se menţionează la pct. VI din Anexa aceluiaşi act normativ, că: „Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe baza de tarife sau cote procentuale; participarea la beneficii a oamenilor muncii din unităţile economice; premiile anuale şi premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite; recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate; diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare şi transfer; drepturile de autor; drepturile plătite potrivit dispoziţiilor legale, în cazul desfacerii contractului de munca; al 13-lea salariu; alte sporuri care nu au avut caracter permanent.

Având in vedere cele menţionate mai sus luarea in calcul a sumelor din adeverinţă, fără confirmarea plăţii CAS şi care este cuantumul total al sumei lunare asupra căreia s-a datorat şi virat contribuţia de asigurări sociale, ar însemna o încălcare a prevederilor art. 2 din Legea nr. 263/2010 modificata privind principiul obligativităţii si principiul contributivităţii.

3. Cu privire la sumele reprezentând spor ore suplimentare Tribunalul reţine următoarele:

În privinţa formelor de retribuire pentru „orele suplimentare” realizate peste programul normal de lucru, în anexa nr. 15 a HG nr. 257/2011, respectiv în Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 263/2010 se menţionează că: „formele de retribuire pentru „orele suplimentare” realizate peste programul normal de lucru” nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare. Aceeaşi soluţie este menţionata pentru „alte sporuri care nu au avut caracter permanent”.

Tribunalul constată atât caracterul nepermanent al acestora în perioada acordării dar şi neindicarea temeiului legal al acordării, temei necesar pentru a permite instanţei să facă verificări cu privire la natura veniturilor (dacă aceasta are caracterul unei indemnizaţii lunare tarifare pentru programul prestat  pentru programul prelungit de lucru, fiind în realitate un venit cu caracter permanent care are natura juridică a sporului pentru lucrul sistematic peste programul normal de lucru) şi la aspectul includerii acestor sume în fondul de salarii.

Totodată, emitentul adeverinţei nu a menţionat nici aspectul că aceste venituri au fost incluse în fondul de salarii asupra căruia angajatorul a virat contribuţia de asigurări sociale, conform prevederilor Decretului nr. 389/1972.

4. Va respinge cererea de chemare în judecată cu privire la cererea de recalculare având ca obiect valorificarea veniturilor reprezentând compensare atestate de adeverinţa nr. 96/11.03.2015 eliberată de ***, ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Tribunalul constată în privinţa sumelor reprezentate de compensare pentru perioada octombrie 1996 - octombrie 1997, că, acestea au fost valorificate la calculul pensiei astfel cum rezultă din buletinul de calcul al deciziei aflat la fila 70 din dosar-date privind activitatea în muncă, în coloana 9 a buletinului de calcul, în suma menţionată în adeverinţa eliberată de angajator deşi angajatorul nu precizează temeiul legal în baza căruia s-au acordat aceste drepturi pentru ca instanţa să fie în măsură să poată aprecia asupra naturii juridice a acestor venituri şi dacă legislaţia prevedea pentru aceste venituri că fac parte din câştigul brut şi obligaţia plăţii CAS.

5. Cu privire la sumele reprezentând „retribuţie pentru ore efective şi diferenţa salariu”, Tribunalul va respinge cererea, având în vedere că nu poate fi identificată natura venitului realizat de reclamantă, nefiind indicat nici temeiul legal al acordării, fiind încălcate prevederile  HG nr.257/2011 referitoare la condiţiile pe care trebuie să îndeplinească condiţiile de fond prevăzute de art. 127 alin.2 din HG nr.257/2011 care prevede:

(2) Adeverinţa prin care se dovedesc aceste sporuri va cuprinde obligatoriu cel puţin următoarele elemente:

e) denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată;

f) perioada în care a primit sporul şi temeiul în baza căruia s-a acordat.”

Totodată, în considerentele Deciziei nr. 19/2012 de  ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE - RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII, Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 51/2013 se arată că „în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) şi art. 164 alin. (2) şi (3) din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi pct. V din anexa la OUG 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile şi alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislaţiei anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverinţele eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare, şi pentru acestea s-a plătit contribuţia de asigurări sociale.”

În acest context, valorificarea sumelor cu titlu de prime, acord, ore suplimentare, compensaţii, diferenta salariu, etc. din aceasta adeverinţa este posibilă doar dacă sunt îndeplinite aceleaşi condiţii ca şi cele expuse în considerentele Deciziei nr. 19/2011 din 17/10/2011 pronunţată de ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII, Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 824 din 22/11/2011 şi Deciziei nr. 19/2012 de  ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE - RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII, Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 51/2013 şi anume adeverinţele să fie eliberate  conform legislaţiei în vigoare şi să rezulte că angajatorul a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuţia de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obţinute.

Deşi Decizia nr. 19/2011 din 17/10/2011 pronunţată de ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE - RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII şi Decizia nr. 19/2012 de  ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE - RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII, Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 51/2013, privesc interpretarea unor acte normative abrogate, respectiv prevederile OUG nr. 4/2005 şi ale legii nr. 19/2000, Tribunalul o aminteşte întrucât priveşte aceeaşi problemă de drept. Cu toate acestea tribunalul constată şi că legiuitorul este consecvent în excluderea de la luarea în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, a formelor  de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare cât şi a anumitor venituri care nu au avut caracter permanent şi nu făcut parte din baza de calcul a pensiei.

Întrucât, în speţă, adeverinţa a cărei valorificare se solicită nu îndeplineşte aceste cerinţe legale de formă şi fond, parata nu poate fi obligată la valorificarea acestora la stabilirea pensiei. 

Faţă de cele mai sus reţinute Tribunalul va respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta ***, având CNP, cu domiciliul în , şi cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat cu sediul în  contradictoriu cu pârâta ***, cu sediul în, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel care se depune la instanţa a cărei hotărâre se atacă, în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică  azi, 20.11.2015.

Preşedinte, Asistent judiciar, Asistent judiciar, 

Guţu Manuela Aurora Neagu Emiliana Carmen Lăzăroiu Puiu

Grefier,

Ghimboaşă Georgiana-Alina

Domenii speta

Spete similare