Omorul calificat

DOSAR NR. *****

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI - SECŢIA I PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ NR.*****

Şedinţa publică din data de 15.02.2016

PREŞEDINTE: *****,

GREFIER: *****,

MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a fost reprezentat de procuror  *****. 

Pe rol, urmează soluţionarea cauzei penale  privind pe inculpaţii:

- *****, trimisă în judecată în stare de arest preventiv sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de omor calificat, comisă asupra unui membru de familie și profanarea de cadavre sau morminte, aflate în concurs real, prevăzute de  art.188 alin.(1) – art.189 alin. (1) lit.a) din C.pen., cu aplic. art. 199 alin. (1) din C.pen. și de art.383 alin.(1) din C.pen.,  cu aplic. art.38 alin.(1) din C.pen.  și

- *****, trimis în judecată în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de omor calificat și profanarea de cadavre sau morminte, aflate în concurs real, prevăzute de  art.188 alin. (1) – art.189 alin. (1) lit.a) din C.pen. și de art.383 alin.(1) din C.pen., cu aplic. art.38 alin.(1) din C.pen.

Dezbaterile şi susţinerile orale ale părţilor au avut loc în şedinţa publică de la data de 11.02.2016, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Tribunalul, pentru a da posibilitatea avocatei inculpatei să depună concluzii scrise, stabilit termen pentru deliberare şi pronunţare la data de  15.02.2016, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei penale de faţă constată următoarele:

1. Prezentarea actului de sesizare

Prin rechizitoriul nr. 1237/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților :

-*****, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de infracțiunile de omor calificat și profanarea de cadavre sau morminte, aflate în concurs real, prevăzute de  art.188 alin. (1) – art.189 alin. (1) lit.a) din C.pen. și de art.383 alin.(1) din C.pen., cu aplic. art.38 alin.(1) din C.pen. și

-*****, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de omor calificat, comisă asupra unui membru de familie și profanarea de cadavre sau morminte, aflate în concurs real, prevăzute de  art.188 alin.(1) – art.189 alin. (1) lit.a) din C.pen., cu aplic. art. 199 alin. (1) din C.pen. și de art.383 alin.(1) din C.pen.,  cu aplic. art.38 alin.(1) din C.pen.

S-a reţinut în actul de sesizare a instanţei că în dimineața de 14.12.2014, în timp ce se afla în imobilul din ****, inculpatul *****, împreună cu inculpata *****, profitând de starea de neputință de a se apăra în care se afla victima *****, soțul inculpatei ***** (stare generată de faptul că în seara de 13.12.201, inculpata i-a dat victimei produse medicamentoase cu efect tranchilizant, respectiv Diazepam și, posibil Xyzal, pe care le-a introdus, fără cunoștința acesteia, în alimentele consumate la masa de seară), a exercitat acte de violență asupra victimei *****, care au condus la decesul acesteia, în cursul aceleiași zile.

După uciderea victimei, inculpații ***** și ***** au profanat cadavrul acesteia, prin aceea că au legat cadavrul (prin aplicarea în zona gâtului şi a membrelor a mai multor legături formate din coliere din plastic autoblocante de culoare albă - fasete, înfășurându-i capul  într-o folie din plastic), au introdus cadavrul (într-o poziţie asemănătoare cu poziţia fetală, cu picioarele flectate la piept și mâinile introduse între picioare, pe lângă piept) în saci menajeri (înfăşurați la exterior de mai multe ori cu o bandă adezivă) și mai apoi, într-o geantă tip troler, pe care au introdus-o în portbagajul autoturismului marca „Opel Vectra”, cu numărul de înmatriculare *****, pe care l-au abandonat în București, *****, unde cadavrul a fost descoperit în stare de putrefacție, în data de 08.04.2015, aducând astfel atingere sentimentului de respect datorat morților.

Cei doi inculpați au premeditat comiterea infracțiunii, prin aceea că au planificat să îi administreze victimei *****, fără cunoștința acesteia, substanțe cu efect tranchilizant,  substanțe pe care inculpata ***** le-a procurat, în prealabil, în acest scop, de la mama sa, martora *****, au stabilit ca după aducerea victimei în starea de neputință de a se apăra (ca urmare a administrării substanțelor menționate anterior) să exercite acte de violență asupra acesteia cu intenția de a-i suprima viața și au pregătit modalitatea de ascundere și de transport a cadavrului, prin folosirea mai multor bunuri, pe care le dețineau sau pe care le-au achiziționat în acest sens, respectiv o geantă tip troler, folie din plastic transparent, saci menajeri, bandă adezivă și legături formate din coliere din plastic autoblocante de culoare albă (fasete).

2. Probaţiune

2.1. Mijloace de probă administrate în faza urmăririi penale

În cursul urmăririi penale, au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarațiile inculpaților; declarațiile martorilor *****; declarație reprezentant parte civilă; procese-verbale de cercetare la fața locului, însoțite de planșe fotografice; procese-verbale de reconstituire, însoțite de planșe fotografice; procese-verbale de analiză/studiere; facturi convorbiri telefonice emise de operatorii de telefonie mobilă; înscrisuri bancare; procesele-verbale de constatare și investigație întocmite în cauză; raportul de autopsie medico-legală nr.A3/563/2015, însoțit de planșă fotografică; raportul de expertiză criminalistică genetică nr.758198/20.04.2015;  raportul de expertiză criminalistică genetică nr.758200/11.05.2015; raportul de constatare criminalistică grafoscopică nr.449.633/16.04.2015; procese-verbale de percheziție domiciliară, însoțite de planșe fotografice; înscrisuri emise de A.N.C.P.I. cu privire la situația imobilelor deținute de către cei doi inculpați; acte de cercetare penală întocmite de către lucrători din cadrul Poliției Sectorului 1 București în dosarul constituit ca urmare a dispariției victimei; înscrisuri referitoare la diferite societăți comerciale, care aveau legătură cu victima; înscrisuri medicale și radiografiile dentare ale victimei; înscrisuri; procese-verbale de verificare.

2.2 Mijloace de probă administrate în faza cercetării judecătoreşti

În faza cercetării judecătoreşti au fost administrate următoarele mijloace de probă: declaraţiile inculpaţilor ***** şi ***** (şi supliment), declaraţii martori- *****- audiaţi la termenul din  22.10.2015; *****, audiaţi la termenul din  05.11.2015; ***** - audiaţi la termenul din  03.12.2015, *****;  referate de evaluare psiho-socială, rapoarte de expertiză psihiatrică pentru cei doi inculpaţi.

 Faţă de martorul ***** s-a constatat imposibilitatea audierii, dându-se citire în şedinţă publică declaraţiei acestuia dată în faza urmăririi penale.

 S-a luat act că inculpata a renunţat la audierea martorei *****.

2.2. Poziţia procesuală a inculpaţilor

În cursul urmăririi penale, inculpaţii au avut o poziţie oscilantă, în final recunoscând comiterea infracţiunilor (după reţinerea lor).

În faza cercetării judecătoreşti, inculpaţii au recunoscut iniţial comiterea infracţiunii de omor (la termenul din 24.09.2015), negând că ar fi avut intenţia de a profana cadavrul victimei, la ultimul termen de judecată inculpatul ***** retractând  recunoaşterea.

3. Istoricul măsurilor preventive

Se constată că prin încheierea din data de 16.04.2015 Tribunalul Bucureşti a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor ***** şi *****, pentru o perioadă de 30 zile, respectiv de la 16.04.2015 până la 15.05.2015, inclusiv, măsura fiind prelungită succesiv prin încheierile din 09.05.2015, pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 16.05.2015 până la data de 14.06.2015, inclusiv, din data de 09.06.2015, pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 15.06.2015 până la data de 14.07.2015, inclusiv şi din 08.07.2015, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 15.07.2015 până la data de 13.08.2015.

Prin încheierile din 10.08 şi 7.09.2015 judecătorul de cameră preliminară a menţinut măsura arestării preventive faţă de cei doi inculpaţi în temeiul art. 207 c.pr.pen, iar prin încheierile din 25.09, 6.11.2015, 17.12.2015, 11.02.2016 instanţa a menţinut măsura arestării preventive faţă de cei doi inculpaţi în temeiul art. 208 c.pr.pen.

4. Situaţia de fapt reţinută de instanţă

 4.1 Declararea dispariţiei victimei şi găsirea acesteia

Victima ***** (cetăţean sirian) era căsătorită cu inculpata ***** de aproximativ 18 ani, cei doi având împreună un copil minor, în vârstă de 9 ani (partea civilă *****, născută la data de *****). Locuința comună a celor doi soți este situată în *****.

La data de 17.12.2014 inculpata ***** s-a prezentat la poliţie pentru a declara dispariţia soţului ei *****, arătând în cuprinsul declaraţiei că la data de 14.12.2014, în jurul orei 19, soţul ei şi-a luat actele personale, banii şi a plecat de acasă cu autoturismul marca Opel Vectra  cu nr. ***** pentru a se întâlni cu cineva, fără a-i spune numele persoanei. Inculpata a arătat că în cursul lunii mai 2014 cei doi soţi au depus actele de divorţ la notariat, soţul ei locuind efectiv de aprox. 4 luni în Năvodari unde are o relaţie de serviciu cu o colegă-martora *****.

Inculpata a susţinut că presupune că soţul ei a plecat din ţară întrucât obţinuse viză pentru Franţa şi intenţiona să ajungă în Anglia.

Inculpata a arătat că soţul ei nu şi-a luat bagaje la el, iar telefoanele mobile le are închise din data de 14.12.2014, ora 21 şi că a discutat cu doi colegi de serviciu ai victimei, care de asemenea nu ştiau nimic despre aceasta.

La datele de 19.01, 20.01, 27.01.2015  inculpata a făcut precizări suplimentare la declaraţia din 17.12.2014, susţinând teza dispariţiei soţului ei şi arătând că a găsit un bilet de călătorie cu destinaţia Paris, Franţa cu plecare din 23.12.2014 şi întoarcerea în 3.01.2015 şi un voucher hotel unde avea rezervare făcută, arătând şi că soţul ei avea datorii la diverşi furnizori de aprox. 9 miliarde lei, precum şi la persoane fizice de aprox. 270.000 euro. De asemenea, inculpata a arătat că este posibil ca soţul ei să fi părăsit România.

În declaraţia din 27.01.2015 inculpata a menţionat că este posibil ca soţul ei să facă parte dintr-o grupare islamică şi să fi părăsit România deoarece în urmă cu aprox. 1 an o persoană i-ar fi propus să schimbe regimul din Siria.

Prietenilor victimei care sunau şi se interesau de aceasta, inculpata le spunea că bănuieşte că victima a plecat în Dubai sau poate a fost prinsă de cămătari.

Poliţia a căutat victima dată dispărută, comunicând la data de 23.03.2015 inculpatei, ca răspuns la cererea scrisă a acesteia, că rezultatul activităţilor de căutare este negativ.

La data de 08.04.2015, Serviciul Omoruri din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București a fost sesizat cu privire la faptul că, în portbagajul unui autoturism marca „Opel Vectra”, cu nr. de înmatriculare *****, parcat în ***** a fost descoperit un troler, în interiorul căruia se afla cadavrul unei persoane de sex bărbătesc.

Victima a fost identificată ca fiind *****.

Martorul ***** a declarat că la începutul lunii decembrie 2014 a observat maşina în care a fost găsită victima pe Şos. Pantelimon, parcată pe o alee lângă biserică, maşină care nu s-a mai mişcat până în luna aprilie 2015 (a se vedea în acelaşi sens şi declaraţia martorului *****, care la data de 4.01.2015 a efectuat mai multe fotografii pe stradă în care a surprins şi maşina victimei în fotografii, pe aleea unde fusese iniţial parcată); apoi drumarii au mutat acea maşină (a se vedea în acelaşi sens şi declaraţiile martorilor ***** şi *****) şi au pus-o în faţa magazinului unde lucrează martorul.

În aceste condiţii, la data de 8.04.2015 maşina a fost observată de unul din angajaţii firmei unde lucra victima şi ca urmare a faptului că victima fusese declarată dispărută şi se simţea un miros aparte în apropierea maşinii, a fost anunţată conducerea firmei unde lucra victima şi poliţia.

Conform raportului de autopsie medico-legală nr.A3/563/2015 „moartea lui ***** a fost violentă. S-a datorat asfixiei mecanice prin sufocare. Sindromul asfixic care a dus la moartea victimei s-a putut produce prin obstruarea orificiilor respiratorii superioare cu corp-obiect de consistență scăzută (moale) cu legătură directă de cauzalitate în tanatogeneză.

La autopsie s-au constatat leziuni traumatice obiectivate prin infiltrat sanguin epicranian temporal stâng și inerscapulo-ventricular precum și excoriație toraco-abdominală antero-lateral stâng, care s-a putut produce prin lovire cu corp dur și comprimare abdominală, aceste leziuni traumatice au putut avea un rol favorizant adjuvant în tanatogeneză.

La autopsie, pe fondul putrefacției s-au constatat șanțuri de comprimare la nivelul părților moi de la nivelul neurocraniului, viscerocraniului și ambelor gambe care s-au putut produce prin comprimarea și turgescența părților moi prin putrefacție, însă la acest nivel nu s-au constatat infiltrate hemoragice vitale.”

Potrivit actului medico-legal mai sus-menţionat „examenul toxicologic general a stabilit prezența calitativă în urină a diazepamului”.

4.2. Mobilul crimei

În ceea ce priveşte mobilul pentru care cei doi inculpaţi au procedat la suprimarea vieţii victimei, acesta a fost furnizat de martorul *****, care a precizat faptul că cei doi inculpaţi au plănuit să omoare victima sperând că toată averea le va reveni lor și că se vor căsători.

De asemenea, în biletul adresat din arest de inculpată surorii ei *****, recunoscut de inculpată în şedinţa publică din data de 17.12.2015 ca fiind scris de ea, inculpata a scris următoarele: ”v-am luat prin surprindere şi v-am stricat rostul şi planurile pe care le aveaţi în Germania, dar sper să reuşim şi dacă nenorocitul acela-victima, n.n.- are bunuri de-ale lui ***** pe numele lui să fie trecute pe numele ***** şi să avem toţi o viaţă şi un viitor mai bun. Să ştii că nu îmi pare rău de ceea ce am făcut pt. că oricum acel monstru era hotărât să nu mă lase să trăiesc fericită şi liniştită şi nici pe *****. Ar fi obligat-o să treacă în religia lui când mai creştea şi ar fi obligat-o să se mărite cu vreun arăbete de-al lui. Oricum, faptul că mă ameninţa în ultima vreme că îmi ia copilul pt. că el are mai mulţi bani să o crească, mă ameninţa că dacă rămâne în România, o să ia el mansarda şi o să o aducă şi pe jegoasa aia să stea deasupra noastră, nu voia să mă lase să îmi refac viaţa, ca să nu fie ***** -inculpatul *****, n.n.- tatăl *****, de parcă el era un tată model, asta m-a făcut să-mi pierd minţile şi să îi pun Diazepam în ceai. Nu îl mai suportam. Voiam să dispară din viaţa noastră, să nu îl las să îşi bată joc şi de ***** cum şi-a bătut joc de mine (fila 417 vol. I al instanţei).”

4.3. Împrejurările în care s-a produs uciderea victimei

Victima ***** era administratorul unei firme având ca obiect de activitate livrarea de consumabile şi mărfuri alimentare către *****, iar în perioada ierniii lucra la *****. Întrucât victima lucra în industria hotelieră, în perioada estivală aceasta petrecea foarte mult timp la diferite hoteluri de pe litoralul Mării Negre, venind în București în zilele de la sfârșit de săptămână, petrecându-şi sărbătorile de iarnă în Bucureşti împreună cu familia.

Victima avea o relație cu de aproximativ 4 ani cu martora *****, cei doi întâlnindu-se de cele mai multe ori la domiciliul acesteia situat în orașul *****,. La data de 12.12.2014 cei doi s-au întâlnit petrecând împreună noaptea de 12-13 decembrie 2014, într-un apartament închiriat în orașul Constanța, județul Constanța.

Potrivit declaraţiei martorei *****, în dimineața de 13.12.2014, în jurul orei 0730, victima a plecat spre București, cu autovehiculul marca „Opel Vectra”, cu numărul de înmatriculare *****.

Victima avea viză de Franţa şi dorea să plece în Marea Britanie, depunând actele în vederea obţinerii vizei în dimineaţa de 12.12.2014 la Ambasadă.

Inculpata ***** a confirmat faptul că, în data de 13.12.2014, în jurul orei 1100, soțul său a revenit de la Constanța, la locuința conjugală, situată în București.

Un alt element care confirmă faptul că victima se afla în București, în data de 13.12.2014, a rezultat ca urmare a cercetării autovehiculului unde a fost descoperit cadavrul, în interiorul căruia a fost găsit un bilet jucat în data de 13.12.2014 la o agenție a C.N. „Loteria Romana" S.A. din incinta mallului „Băneasa Shoping City”.

 Inculpata ***** a declarat că, după ce soțul său a revenit la locuința comună, a mers împreună cu fiica lor în vârstă de *****,, în Parcul Mogoșoaia, apoi la un restaurant, întorcându-se la domiciliu în jurul orei 1700 .

Din conținutul procesului-verbal de studiere a facturilor detaliate ale convorbirilor posturilor telefonice utilizate de către victima ***** a rezultat că, în prima parte a zilei de 13.12.2014, victima a avut mai multe comunicări telefonice tip voce, cu persoane din anturajul său, aspect care confirmă faptul că aceasta se afla în viață în aceste momente.

Astfel, în data de 13.12.2014, unul dintre cele două posturi telefonice utilizate de către victima *****, cu nr. *****, a efectuat un apel către postul cu nr. *****, utilizat de către martora *****. Martora a confirmat convorbirea telefonică cu victima, precizând că din conținutul discuției a dedus că în acel moment,  ***** se afla în Bucureşti. Apelul telefonic a fost efectuat la ora 1014 şi a durat 46 de secunde.

În cursul aceleiași zile, postul telefonic cu nr. ***** utilizat de către victima ***** a efectuat patru  apeluri către postul telefonic cu nr ***** utilizat de către inculpata *****, după cum urmează:

•la ora 1017, o convorbire cu durata de 3 secunde;

•la ora 1310, o convorbire cu durata de 17 secunde;

•la ora 1311, o convorbire cu durata de 22 de secunde;

•la ora 1406, o convorbire cu durata de 18 secunde.

Ultimul apel telefonic efectuat de pe acest post telefonic de către victima ***** a fost la ora 1443, către postul telefonic cu numărul *****, utilizat de martorul *****, partener de afaceri cu victima.

Fiind audiat, martorul ***** a arătat că, în data de 13.12.2014 a avut mai multe convorbiri telefonice cu victima, referitoare în principal la activități de natură profesională, ultima dintre aceste convorbiri având loc în jurul orei 1430. Aceste comunicări tip voce, confirmă faptul că în data de 13.12.204, la ora menționată anterior, victima ***** era în viață. După convorbirea cu martorul *****, postul telefonic ***** utilizat de către victima ***** nu mai efectuează niciun apel.

Referitor la cel de-al doilea post telefonic utilizat de către victimă, cu numărul de apel *****, s-a stabilit că acesta nu a efectuat niciun apel în data de 13.12.2014, având însă nouă conectări la internet prin sistemul G.P.R.S., prima la ora 0815, iar ultima, la ora 1416.

 Inculpata, descrisă ca fiind foarte geloasă (de martorii ***** şi *****), a precizat că la începutul anului 2014 a observat mai multe mesaje tip sms în telefonul mobil al soțului său, din conținutul cărora a rezultat că acesta avea o relație extraconjugală cu martora *****, care locuia în județul Constanța, inculpata aflând că soţul ei îi făcea cadouri scumpe amantei sale-inclusiv un autoturism -reproşându-i soţului ei că acesta cheltuia sume de bani destinate educaţiei copilului pentru a alimenta relaţia extraconjugală şi ar fi contractat împrumuturi tot în acest scop. Inculpata a precizat că acest aspect a contribuit la deteriorarea relației conjugale, întrucât fiind confruntat cu această situaţie, soţul ei a recunoscut relaţia şi a precizat că nu are de gând să schimbe situaţia, astfel încât, la începutul lunii mai a anului 2015, cei doi soți au inițiat procedura notarială de divorț (procedură care nu a fost finalizată).

În urma divorţului, inculpatei i-ar fi revenit o sumă cuprinsă între 4-6000 lei lunar pentru întreţinerea fiicei minore, apartamentul cu mansardă de pe ***** şi autovehiculul pe care aceasta îl avea în posesie.

Întrucât, astfel cum s-a consemnat în raportul de evaluare, inculpata se obişnuise cu stilul de viaţă oferit de veniturile mari obţinute de soţul ei, iar victima depindea de inculpată şi de copil pentru a-şi păstra dreptul de a locui în România, cei doi soţi nu au finalizat procedura de divorţ.

Potrivit martorului *****, cei doi soţi erau despărţiţi în fapt cu un an şi jumătate înaintea decesului victimei şi atunci când cei doi au hotărât să divorţeze, victima i-a dat o palmă inculpatei pentru că aceasta era foarte geloasă.

De asemenea, inculpata a arătat că din luna mai 2014 ea şi soţul ei au trăit despărţiţi în fapt şi i-a cerut permisiunea soţului ei să-şi găsească şi ea un iubit, victima fiind de acord cu condiţia ca inculpata să fie discretă.

Întrucât victima a continuat să locuiască majoritatea timpului la Năvodari cu martora *****, la îndemnul unei prietene inculpata a apelat la o reţea de socializare specializată în intermedierea formării de cupluri-www.twoo.com pentru a-şi găsi un partener extraconjugal, având întâlniri cu mai mulţi utilizatori ai reţelei de socializare.

În septembrie 2014 cei doi inculpaţi s-au cunoscut pe site-ul de socializare menţionat (unde inculpatul ***** îşi cunoscuse ultimele două soţii), au făcut schimb de numere de telefon, devenind în mai puţin de două săptămâni iubiţi.

Inculpata a susţinut i-a spus soţului ei despre relaţia ei extraconjugală, fapt confirmat de martora *****.

Întâlnirile dintre cei doi inculpaţi  aveau loc la locuința inculpatului *****, însă au fost câteva situații în care, în perioada noiembrie – începutul lunii decembrie 2014, profitând de absența victimei, care era plecată la Constanța, cei doi inculpați s-au întâlnit la locuința inculpatei şi a soţului ei situată în *****.

Cu prilejul audierii din data de 16.04.2015, inculpata ***** a declarat că în seara zilei de 13.12.2014, în jurul orei 2100, după ce partea civilă *****, fiica sa, a adormit în camera sa, a revenit în sufrageria locuinței conjugale, unde a avut o discuție în contradictoriu cu victima. Potrivit afirmației inculpatei, soțul său a avut un comportament agresiv verbal, contradicția dintre cei doi soți fiind generată, în principal, de nemulțumirile reciproce cu privire la modul de desfășurare a relației conjugale. În acest context, inculpata susține că a luat hotărârea de a-i pregăti un ceai victimei și de a-i pune în conținutul acestuia mai multe comprimate de Diazepam. Inculpata a precizat că ideea de a-i administra soțului său, produse medicamentoase cu efect tranchilizant, i-a fost sugerată de către inculpatul *****, cu prilejul mai multor  discuții anterioare. Astfel, inculpata a declarat:

„La începutul lunii decembrie am văzut în telefonul soţului meu mai multe mesaje între el şi ***** în care aceştia vorbeau foarte urât despre mine. Spunându-i şi aceste lucruri lui *****, acesta mi-a spus că trebuie să iau atitudine faţă de toată această situaţie deoarece există riscul ca ei să-mi facă ceva iar fata să rămână fără mamă. Îmi spunea că aş putea să-l otrăvesc, să-i pun câte o picătură de sodă caustică în mâncare deoarece aceasta nu se vede la analize, să-i pun somnifere în mâncare, să-l prindă el şi să-l bată sau alte idei. De asemenea mi-a spus că se poate ocupa el să scape de cadavru. Am avut aceste discuţii de două sau trei ori cu *****.”

Cu privire la aceleași aspecte, în cuprinsul declarației din data de 06.05.2015, inculpata *****  a declarat că în seara de 13.12.2014, în timp ce se afla la locuinţa conjugală, a avut o ceartă cu soţul său *****. Inculpata a declarat că soțul său  s-a manifestat violent, amenințând-o că îi va lua copilul, deoarece inculpata voia să divorţeze pe cale amiabilă, însă soţul său nu era de acord, manifestându-și dorința de a pleca împreună în Marea Britanie. Cu privire la aceste aspecte, inculpata a declarat că „soţul meu mă ameninţa că îmi va lua copilul, deoarece el are mai multe posibilităţi materiale de a o creşte. Ca de obicei, în momentele în care ne certam, soţul meu s-a manifestat violent, atât verbal cât şi fizic. Astfel, soţul meu m-a lovit în seara zilei de 13.12.2014 în cap cu pumnul. Eu am încercat să atenuez cearta, spunându-i că mă voi gândi la propunerea sa, iar el şi-a pregătit ceva de mâncare. Soţul meu s-a dus cu mâncarea în sufragerie, la televizor, iar eu am pregătit două ceaiuri, unul pentru mine, iar celălalt pentru soţul meu.

În momentul în care pregăteam ceaiurile, fiind extrem de tulburată şi gândindu-mă că la un moment dat soţul meu ar putea să îmi ia  copilul, mi-am dorit ca el să dispară din viaţa mea. Astfel, m-am dus la bucătărie de unde am luat mai multe comprimate de Diazepam, aproximativ un blister (cred că 10-12 comprimate) şi le-am dizolvat în ceaiul pe care îl pregătisem soţului meu. ”

Este posibil ca inculpata aflând că victima plănuieşte să plece în Franţa în perioada sărbătorilor de iarnă şi că şi-a depus actele pentru a pleca în Marea Britanie, cunoscând că victima are probleme cu banii fiind căutată de persoane cărora le datora bani, să fi văzut o oportunitate în seara de 13.12.2014 în sensul că îl va ucide pe soţul ei şi va declara că acesta a fost prins de cămătari sau că a fugit din ţară pentru a scăpa de datorii, motiv pentru care la data de 17.12.2014 inculpata a şi declarat dispariţia soţului ei, cunoscuţii victimei ştiind despre problemele financiare ale victimei şi intenţia acesteia de a pleca din ţară, astfel că nu ar fi stârnit suspiciuni asupra sa.

Se constată că inculpata în declaraţiile sale a încercat să acrediteze ideea că ar fi ucis victima pentru că era o persoană violentă şi pentru că aceasta o ameninţa că îi va lua fetiţa şi o va duce în străinătate.

 Fiind întrebată de consilierul de probaţiune, inculpata a descris cei 19 ani de căsătorie cu victima ca fiind „marcaţi de neînţelegeri, care escaladau des până la faze de violenţă fizică. Soţul ei era infidel”.

În timpul cercetării judecătoreşti, toţi martorii audiaţi-apropiaţi ai victimei sau persoane care au cunoscut-o în virtutea atribuţiilor de serviciu pe victimă au arătat că ***** era o persoană calmă, respectuoasă, era în relaţii bune cu toată lumea şi ajuta pe oricine avea nevoie de ajutor, fiind un om  bun, cumsecade-martorii *****.

În ceea ce priveşte pretinsul caracter violent al victimei, se constată că martora *****, mama inculpatei a declarat că cei doi soţi „se băteau, când veneau la mine, se închideau într-o cameră şi se auzeau zgomote şi ţipetele fiicei mele”, iar când martora încerca să intre în cameră pentru a vedea ce se întâmplă inculpata o scotea din cameră şi „spunea să nu mă bag în viaţa lor” .

Martora ***** a declarat că înainte de a se naşte fetiţa  inculpatei cu victima, inculpata i-a mărturisit că soţul ei este când tandru, când violent şi i-a arătat o vânătaie pe umăr.

De asemenea potrivit raportului de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune Prahova „inculpata susţine că de fiecare dată ea era victimă-a violenţei fizice-însă fiica sa susţine că a fost martora unor certuri între părinţii săi în urma cărora tatăl său era zgârâiat până la sângerare”.

 Martorele ***** şi *****, propuse de inculpată în apărare, au declarat că au cunoştinţă despre certuri între inculpată şi soţul ei-certuri normale într-un cuplu potrivit celei de-a doua martore-, însă nu au putut confirma faptul că victima ar fi fost agresivă fizic cu inculpata.

 Totodată, martorii *****, *****, ***** au declarat că sub nicio formă victima nu le-ar fi luat în străinătate la momentul plecării pe inculpată şi pe fetiţa lor.

Afirmațiile inculpatei ***** din cuprinsul declarației din data de 16.04.2015, prin intermediul cărora aceasta recunoaște faptul că hotărârea de a-i administra soțului său substanțe cu efect tranchilizant a fost luată înainte de comiterea faptei, în cadrul unor discuții cu coinculpatul, se coroborează cu declarația celui din urmă.

Fiind audiat la data de 06.05.2015, inculpatul ***** a recunoscut pregătirea comiterii faptei. Astfel, aceasta a declarat că, „cu aproximativ o săptămână înaintea comiterii faptei, am avut o discuție cu inculpata *****, în care aceasta s-a plâns că soțul său o teroriza cu ideea de a pleca în Marea Britanie, încercând să îi inducă ideea de a-i duce copilul acolo, iar după aceea mai văd ei ce fac. În acest context, în care ***** se temea pentru viața ei și de perspectiva pierderii copilului, am stabilit de comun acord să îl omorâm pe soțul său. Ne-am gândit la diverse scenarii. Astfel, ne-am gândit să îi administrăm lui ***** somnifere, cu scopul de a-l tranchiliza, iar apoi urma să îl asfixiem. Apoi ne-am întrebat cum vom ascunde cadavrul și ne-am gândit să îl ambalăm în saci menajeri astfel încât să ocupe un volum cât mai mic, în vederea transportului. ”

 Totodată, inculpatul a arătat că la începutul săptămânii premergătoare comiterii faptei, coinculpata i-a povestit că a văzut în telefonul mobil al soțului său mai multe mesaje tip sms, între acesta și amanta sa, martora *****, în conținutul cărora martora îi transmitea victimei că o va împușca pe soția sa, că îi va lua copilul, iar dacă aceasta dorește un copil, să și-l facă pe „centură”. Inculpatul a arătat că, aflând aceste aspecte, pe fondul istoricului tensionat al relației  dintre coinculpată și victimă, i-a spus celei dintâi să fie atentă și să facă ceva, pentru a preveni omorârea sa. Inculpatul susține că inculpata i-a spus că nu îi poate opune rezistență fizică soțului său, întrebându-l „ce să fac, să îi dau somnifere?”. Inculpatul i-a răspuns că nu este așa simplu, deoarece somniferele pot fi achiziționate doar în baza unei rețete prescrise de un medic. În acest context, coinculpata i-a spus că mama sa folosește „Diazepam”, oferindu-se să procure medicamentul de la aceasta.

De asemenea, conform procesului-verbal de confruntare a inculpaţilor din 5.06.2015, inculpata a declarat că la începutul lunii decembrie 2014 a discutat cu inculpatul ca în situaţia în care soţul ei devenea agresiv, aceasta să „scape” de soţul ei prin administrarea de somnifere sau sodă caustică.

Urmare a discuțiilor cu coinculpatul referitoare la procurarea unor medicamente cu efect somnifer pe care să i le administreze victimei, inculpata *****  a obținut o cutie de „Diazepam” de la mama sa, sub pretextul că soțul său avea probleme cu somnul, însă a precizat că acest lucru s-a întâmplat în luna noiembrie a anului 2014.

 Declarațiile celor doi inculpați referitoare la procurarea în prealabil a produsului medicamentos menționat anterior, se coroborează cu declarația martorei *****, mama inculpatei. Astfel, martora a precizat că în perioada octombrie-noiembrie, fiica sa i-a cerut mai multe comprimate de „Diazepam”, motivând această solicitare de faptul că are probleme cu somnul. Martora a precizat că „i-am dat fiicei mele acordul pentru ca aceasta să ia comprimatele de „Diazepam” din cutia în care le țineam, iar aceasta le-a luat”.

Se reține așadar că, administrându-i victimei *****, fără cunoștința acesteia, substanțe cu efect tranchilizant,  substanțe pe care inculpata ***** le-a procurat, în prealabil, în acest scop, de la martora *****, inculpata ***** a acționat conform unui plan prestabilit împreună cu coinculpatul *****, plan care avea ca rezultat final omorârea soțului său.

În continuare, inculpata a declarat că i-a lăsat victimei cana cu ceai menționată anterior, după care a mers la culcare. În jurul orei 0200, inculpata a revenit în sufragerie, constatând că soțul său dormea profund și sforăia. Totodată, în cuprinsul declarației din data de 16.04.2015, inculpata a arătat că i-a comunicat coinculpatului, prin intermediul unor mesaje, ceea ce făcuse, acesta spunându-i să îi pună victimei perna pe față. Inculpata a arătat că nu a dat curs propunerii venite din partea inculpatului ***** și s-a dus la culcare.

Afirmațiile inculpatei din cuprinsul declarației inițiale, referitoare la faptul că i-a comunicat coinculpatului faptul că îi administrase soțului său mai multe comprimate cu efect tranchilizant, se coroborează cu  declarația inculpatului *****, din data de 06.05.2014, confirmând totodată colaborarea permanentă între cei doi autori, cu privire la săvârșirea faptei.

Astfel, inculpatul a declarat că în noaptea de 13/14.12.2014, inculpata ***** i-a spus că în seara zilei de 13.12.2014 i-a administrat victimei mai multe comprimate de „Diazepam”,  Totodată, inculpatul a declarat că inculpata și-a exprimat convingerea că doza administrată va produce moartea soțului său până în dimineața zilei următoare.  Cu privire la același aspect, inculpata ***** a declarat că „aveam convingerea că pastilele pe care le dizolvasem în ceai își făcuseră deja efectul și mă gândeam că după ce soțul meu va fi găsit mort, totul va părea o sinucidere, deoarece simțeam că soțul meu avea probleme cu serviciul și de ordin financiar”. 

Declarațiile celor doi inculpați, referitoare la faptul că, în seara zilei de 13.12.2014, victimei i-a fost administrat „Diazepam” (conform planului de acțiune prestabilit de către coinculpați) se coroboreză cu raportul de autopsie medico-legală nr.A3/563/2014. Astfel, potrivit actului medico-legal „examenul toxicologic general a stabilit prezența calitativă în urină a diazepamului”. Prezența substanței medicamentoase în urină (adică în faza de eliminare din organism) confirmă faptul că administrarea acesteia a avut loc cu câteva ore înainte de omorârea victimei.

Totodată, comunicarea telefonică între cei doi inculpați în data de 13.12.2014 este confirmată și de procesul-verbal de studiere a facturilor detaliate ale convorbirilor posturilor telefonice utilizate de către inculpata *****.

Astfel, postul telefonic cu numărul de apel ***** utilizat de către inculpata ***** efectuează 2 (două) apeluri telefonice şi expediază 7 (şapte) mesaje scrise către postul telefonic *****, utilizat de către  inculpatul *****, după cum urmează:

•la ora 0024, expediază mesaj text;

•la ora 0028, expediază mesaj text;

•la ora 0030, expediază mesaj text;

•la ora 0031, expediază mesaj text;

•la ora 0045, expediază mesaj text;

•la ora 0850, poartă o convorbire de 6 minute şi 48 de secunde;

•la ora 1737, poartă o convorbire de 16 minute şi 53 de secunde;

•la ora 2105, expediază mesaj text;

•la ora 2106, expediază mesaj text.

 Inculpata ***** a declarat că în dimineața zilei de 14.12.2014 s-a trezit în jurul orei 0730, după care s-a dus să verifice starea în care se află soțul său, constatând că acesta dormea profund. Inculpata a precizat că s-a speriat că soțul său se va trezi și își va da seama ce îi făcuse, astfel încât l-a sunat pe inculpatul *****. Inculpata a precizat că a vorbit de mai multe ori cu acesta, atât prin convorbiri telefonice cât și prin mesaje tip sms.

Efectuarea unui număr foarte mare de convorbiri și comunicări telefonice între cei doi inculpați, în dimineața zilei de 14.12.2014 este confirmată și de procesul-verbal de studiere a facturilor detaliate ale posturilor telefonice utilizate de către aceștia, din care rezultă că în data de 14.12.2014, în intervalul orar 0827 – 0953, postul telefonic cu numărul de apel ***** utilizat de către inculpata ***** a efectuat 6 apeluri către postul telefonic cu numărul *****, utilizat de către inculpatul *****, după cum urmează:

•la ora 0827 o convorbire cu durata de 6 minute și 6 secunde;

•la ora 0843 o convorbire cu durata de 2 minute și 29 secunde;

•la ora 0851 o convorbire cu durata de 1 minut și 41 secunde;

•la ora 0854 o convorbire cu durata de 3 minute și 46 secunde;

•la ora 0921 o convorbire cu durata de 54 secunde;

•la ora 0953 o convorbire cu durata de 46 secunde.

Frecvența și durata acestor convorbiri și comunicări telefonice realizate de către cei doi inculpați, în data de 13.12.2014 și în dimineața zilei următoare,  relevă în mod obiectiv, atât faptul că evenimentul care le-a generat avea o importanță majoră, cât și cooperarea efectivă dintre cei doi inculpați cu privire la comiterea faptelor.

Trebuie precizat că în acea dimineaţă fetiţa victimei a încercat să se joace cu tatăl ei, însă acesta a fost în imposibilitate fizică să facă acest lucru din cauza din cauza medicamentelor ce îi fuseseră administrate cu o seară înainte.

 Inculpata a arătat că inițial, i-a cerut coinculpatului să vină la locuința sa, însă ulterior s-a răzgândit, comunicându-i că o să o ducă mai întâi pe fiica sa minoră la mama ei, apoi îl va lua și pe el de acasă, și împreună vor reveni în imobilul unde se afla victima, în stare de semiconștiență.

Afirmațiile inculpatei ***** se coroborează cu declarația inculpatului *****, care a arătat că „în dimineața zilei de 14.12.2014, în jurul orei 08.30, am fost contactat telefonic de către inculpată, ce era agitată, spunându-mi că i-a dat somnifere soțului său și că e posibil ca acesta să fi murit. Mi-a mai spus că  o să o ducă pe ***** la mama ei,  urmând să ne întâlnim în apropiere de locuința mea, pentru a stabili ce era de făcut cu privire la cadavru. Mi-a spus să-mi las telefoanele mobile acasă, ca să nu le folosesc în această perioadă de timp, lucru pe care l-am făcut.

Am intrat într-o stare de panică după ce am aflat aceste lucruri. În jurul orei 09.30, inculpata m-a sunat și mi-a spus că a lăsat-o pe ***** la mama ei, cerându-mi să cobor pentru a merge împreună la locuința sa. Am ieșit din imobilul unde locuiam și m-am urcat în autoturismul suspectei, marca Toyota Auris cu nr. de înmatriculare B-78-SWL, după care, împreună, ne-am deplasat la imobilul din *****. 

Inculpatul ***** a precizat că în momentul în care s-a întâlnit cu coinculpata avea asupra sa „o pereche de cătușe din metal, cu încuietoare și chei, o rolă de bandă adezivă pânzată de culoare argintie și un pachet cu bride pe care le cumpărasem anterior și le aveam în locuință.”

Cu privire la rola de bandă adezivă și colierele din plastic autoblocante de culoare albă - fasete (bridele), inculpatul *****, în declarația din data de 06.05.2015, a arătat că au fost achiziționate dintr-un hypermarket (cel mai probabil Bricostore Pantelimon) cu o săptămână înainte de comiterea faptei, ca urmare a unei discuții avute cu coinculpata, în scopul ascunderii cadavrului.

 Achiziționarea prealabilă a mai multor bunuri, în scopul facilitării transportului și al ascunderii cadavrului victimei ***** rezultă și din declarația inițială a inculpatei, din data de 16.04.2015.

 Astfel, aceasta a declarat că după ce și-a lăsat fiica la locuința mamei sale, s-a întâlnit cu inculpatul *****, acesta având asupra sa „nişte bride (n.n. coliere din plastic autoblocante de culoare albă – fasete), scotch argintiu, folie de plastic, saci de gunoi de 240 litri, cătuşe metalice şi o pereche de manuşi. Toate bunurile le-am cumpărat împreună cu ***** cu aproximativ o săptămână în urmă de la Bricostore Pantelimon. De cum am plecat de acasă, ***** și-a pus mănuşile pe mână. Erau nişte mănuşi cauciucate.”

De asemenea, împrejurarea că cei doi inculpați au premeditat comiterea faptelor, planificând în concret modul de acțiune, procurându-și în prealabil substanțe cu efect tranchilizant și bunuri pe care să le folosească în scopul transportului și al ascunderii cadavrului, rezultă și din declarația martorului cu identitate protejată *****.

Astfel, acesta a declarat că, după luarea măsurii arestării preventive, a stat în aceeași cameră de deținere cu inculpatul *****, care i-a povestit aspectele menționate anterior, referitoare la pregătirea comiterii infracțiunii.

În cuprinsul declarației din data de 05.05.2015, inculpata a negat achiziționarea prealabilă a mai multor bunuri cu scopul de a fi folosite la ascunderea cadavrului victimei și la facilitarea transportării acestuia, precizând că acestea erau deținute în locuința sa, fiind cumpărate anterior, dar în scopuri menajere.

Această afirmație a inculpatei este nesinceră și nu poate fi reținută, fiind contrazisă de declarația inițială a acesteia, de declarațiile coinculpatului, de declarația martorului cu identitate protejată *****, dar și de modalitatea concretă de comitere a faptei, modalitate care reprezintă în fapt, o transpunere integrală a modului de săvârșire a faptei prestabilit de către inculpați, cu privire la administrarea de substanțe cu efect tranchilizant și la exercitarea de acte de violență asupra victimei aflate în stare de inconștiență în scopul uciderii acesteia, urmate de legarea cadavrului,  introducerea acestuia în diferiți recipienți și mai apoi, transportarea și ascunderea acestuia .

Inculpatul a arătat că în timpul deplasării spre locuința victimei, inculpata i-a spus că soțul său era încă în viață în momentul în care a părăsit locuința conjugală, însă era într-o stare de moleșeală.

În continuare, inculpata *****  a declarat că după ce revenit la locuința sa, în jurul orei 1030 a pătruns în interior, iar inculpatul *****  a rămas în dreptul ușii de acces în imobil. Inculpata a afirmat că în acest moment a observat că soțul său nu se mai afla pe canapeaua din sufragerie, ci se mutase în dormitor. Inculpata l-a întrebat cum se simte, iar acesta i-a răspuns că este foarte obosit, neputând să articuleze cuvintele. Inculpata a revenit lângă coinculpat, căruia i-a comunicat că soțul său se mutase în dormitor și i-a spus că „trebuie să acţionăm, deoarece se trezeşte şi îşi dă seama ceea ce a făcut. Imediat ***** a intrat în casă s-a dus în dormitor, l-a întors pe soţul  meu pe burtă şi i-a pus cătuşele la mâini, cu mâinile la spate. Soţul meu nu a opus niciun fel de rezistenţă în acest moment. În acest timp eu am rămas în uşa dormitorului.

Imediat ***** i-a apăsat faţa soţului meu în pernă, încercând să-l sufoce, stând cu genunchii pe spatele soţului meu. În acest moment eu am plecat din dormitor deoarece nu puteam să văd, stând pe holul apartamentului. În acest timp am auzit nişte zgomote şi icnete ca şi cum soţul meu se opunea. Când nu am mai auzit gălăgie m-am dus să văd ce se întâmplă, iar ***** era în continuare pe spatele soţului meu apăsându-i faţa în pernă. Imediat ***** s-a oprit din acţiunea sa, a coborât din pat şi a început să-i înfăşoare faţa soţului meu cu folia pe care o luase la el de când a intrat în dormitor.

***** mi-a spus că „acum am făcut-o, hai să mă ajuţi!”. M-am dus lângă ***** şi până să pun mâna pe ceva, acesta mi-a spus să mă duc să-mi pun mănuşi în mâini. Am pus pe mâini nişte mănuşi chirurgicale şi am revenit în dormitor la *****.”

Inculpatul ***** a recunoscut faptul că a exercitat acte de violență asupra victimei, aflată în neputința de a se apăra ( neputință cauzată de efectul tranchilizant al comprimatelor administrate în seara zilei de 13.12.2014),  arătând însă, spre deosebire de inculpata *****, că la exercitarea acestor acte de violență a participat în mod activ și coinculpata. Astfel, inculpatul a declarat că, după ce a pătruns în locuința victimei, a constatat că aceasta nu se afla pe canapeaua din sufragerie, așa cum îi spusese anterior coinculpata. „***** a intrat de mai multe ori în dormitor și mi-a spus că e momentul „să fac ceea ce trebuie”, pentru că ***** se afla într-o stare de semiconștiență. Am intrat în dormitor și l-am văzut pe ***** întins pe patul din dormitor, cu fața în jos, cu capul în pernă, având mâna stângă lateral la un unghi de 45 grade față de corp și mâna dreaptă pe lângă corp, respirând cu dificultate. Am observat că era îmbrăcat cu pantaloni de pijama si un maiou alb.

I-am pus cătușele cu mâinile la spate și în timp ce ***** l-a ținut de picioare, eu i-am apăsat capul în pernă vreme de aproximativ un minut. ***** a încercat să riposteze dar nu a avut suficientă forță.

În continuare, i-am controlat funcțiile vitale și am constatat lipsa acestora, precum și faptul că nu mai respira și nu mișca. În acel moment ***** i-a dat drumul la picioare iar eu i-am scos cătușele.”

Inculpatul a susţinut constant-atât în declaraţiile date cât şi cu ocazia reconstituirii (a se vedea fotografia de la fila 119, vol II dup) şi a confruntării cu inculpata că aceasta a ţinut victima de picioare cât el a sufocat-o cu perna.

Modalitatea propriu-zisă de săvârșire a faptei, descrisă de către cei doi inculpați, prin exercitarea de acte de violență asupra victimei *****, căreia în prealabil i-au fost administrate substanțe cu efect tranchilizant  se coroborează cu concluziile raportului de autopsie medico-legală nr.A3/563/2015. Astfel, potrivit actului medico-legal „moartea lui ***** a fost violentă. S-a datorat asfixiei mecanice prin sufocare. Sindromul asfixic care a dus la moartea victimei s-a putut produce prin obstruarea orificiilor respiratorii superioare cu corp-obiect de consistență scăzută (moale) cu legătură directă de cauzalitate în tanatogeneză.

La autopsie s-au constatat leziuni traumatice obiectivate prin infiltrat sanguin epicranian temporal stâng și inerscapulo-ventricular precum și excoriație toraco-abdominală antero-lateral stâng, care s-a putut produce prin lovire cu corp dur și comprimare abdominală, aceste leziuni traumatice au putut avea un rol favorizant adjuvant în tanatogeneză.

La autopsie, pe fondul putrefacției s-au constatat șanțuri de comprimare la nivelul părților moi de la nivelul neurocraniului, viscerocraniului și ambelor gambe care s-au putut produce prin comprimarea și turgescența părților moi prin putrefacție, însă la acest nivel nu s-au constatat infiltrate hemoragice vitale.”

După ce victima nu mai manifesta semne vitale, cei doi inculpați, având intenția de a ascunde urmele comiterii infracțiunii, prin deplasarea cadavrului într-o altă locație, l-au îmbrăcat pe acesta. Astfel, inculpata a precizat că împreună cu inculpatul ***** l-a îmbracat pe soțul său cu pantalon, pulover, geacă și pantofi de culoare maro. Totodată, cei doi i-au legat victimei mâinile şi picioarele cu coliere din plastic autoblocante de culoare albă (fasete) cumpărate anterior, după care au pus cadavrul acestuia în saci menajeri pe care i-a luat din propria locuință, iar ulterior au legat acești saci cu scotch pânzat de culoare gri-argintiu. În continuare, inculpata a arătat că împreună cu coinculpatul a introdus cadavrul soțului său într-un troler de culoare maro, înfășurând trolerul cu o folie de plastic transparent. Totodată, aceasta a menționat că perna cu care fusese sufocat soțul său (care purta urme de vomă ale acestuia) precum și mănușile folosite pentru a nu lăsa urme, au fost introduse în saci menajeri, împreună cu celelalte obiecte destinate comiterii faptei, cu intenția de a le abandona ulterior.

Afirmațiile inculpatei ***** se coroborează cu declarația inculpatului *****. Astfel acesta a arătat că, „de comun acord, am hotărât să îmbrăcăm victima și să o transportăm într-o altă locație, cu autoturismul lui.

***** mi-a adus o pereche de mănuși de uz casnic, din cauciuc de culoare neagră pe care mi le-am pus pe mâini. Ea a folosit o pereche de mănuși din material plastic de uz cosmetic, pe care cred că le are în continuare în bucătărie în ultimul sau penultimul sertar de jos. Am folosit mănuși pentru a nu lăsa urme de orice natură.

Împreună l-am îmbrăcat cu hainele pe care le purtase cu o zi înainte și care se aflau pe un scaun lângă pat, constând în: o pereche de boxeri a căror culoare nu mi-o amintesc, pantaloni tip jeans de culoare maro, maiou de culoare albă, pulover cu anchor de culoare maro, o pereche de ciorapi-posibil maro și o pereche de pantofi sport din piele de culoare maro. Nu am observat leziuni de violență pe cadavru.

***** a venit cu propunerea să băgăm cadavrul în saci mari de plastic și apoi într-un troler mare pe care îl avea în locuință. ***** a mers în holul locuinței și a adus din debara un sul de aproximativ 50 cm cu saci din plastic de culoare neagră și un tambur de aproximativ 50 cm lungime cu folie subțire, transparentă, pentru ambalat.

În continuare, am înfășurat o singură dată capul cadavrului cu folie transparentă peste care am fixat o bridă,  apoi i-am legat picioarele cu bride din plastic, dar nu-mi amintesc câte legături am folosit. Am adus cadavrul în poziția ghemuit și folosind mai multe bride, am făcut legătura între brida de pe capul cadavrului și cele de la picioare. Nu-mi amintesc în ce poziție au rămas mâinile și nu știu dacă le-am legat. După această operațiune, cadavrul a ajuns pe parchet, lângă pat, în poziția ghemuit.

 Am folosit doi saci din sulul descris anterior. Am tras primul sac peste cadavru, dinspre cap spre picioare, iar pe al doilea, în direcția inversă, apoi am aplicat prin înfășurare de mai multe ori, peste saci, bandă adezivă din rola pe care o aveam asupra mea. Din dressing-ul aflat în incinta dormitorului, ***** a adus un troler de mari dimensiuni, prevăzut cu roți, cu mâner fix și mâner extensibil,  din material textil impermeabil, de culoare maro. Am așezat cadavrul în troler, cu capul spre roți și picioarele spre mânerul extensibil. Precizez că picioarele nu au încăput în troler și au rămas în afara acestuia, mai exact încălțămintea. Am închis trolerul cu fermoarul, apoi l-am înfășurat pe lățime de mai multe ori cu folie de plastic transparentă de pe tambur. Am dus trolerul pe roți la ușa apartamentului.

 Am desfășurat aceste activități până în jurul orelor 14.00 și am așteptat să se însereze pentru a putea duce trolerul în mașina victimei. În acest timp am discutat cu *****, care mi-a spus că dacă eu nu spun nimic, nici ea nu va pomeni niciodată despre fapta săvârșită.”

Declarațiile celor doi inculpați cu privire la modul propriu-zis de comitere a faptei, la obiectele de vestimentație care se aflau asupra victimei, la introducerea cadavrului în saci menajeri, legarea acestuia cu obiecte de plastic,  precum și la folosirea unei folii din plastic transparent, se coroborează cu procesul-verbal de cercetare la fața locului.

Astfel, potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului, după deschiderea capacului compartimentului principal al genții tip troler din portbagajul autovehiculului menționat mai sus, s-a constatat, in interior, prezenţa unui colet ambalat în folii din plastic de culoare neagră, înfăşurat la exterior de mai multe ori cu o bandă adezivă de culoare gri metalizat fără inscripţii, cu inserţii din material textil, cu lăţimea de circa 5-6 cm.

După ce a fost îndepărtată parţial folia din plastic de culoare neagră prin tăiere, a fost relevat un corp uman aflat în stare avansată de putrefacţie. Potrivit raportului de autopsie medico-legală nr.A3/563/2015 „modificările cadaverice tardive așa cum au fost constatate necroptic pe data de 09.04.2015, atestă o stare de descompunere cadaverică situată între 7-10 zile.”Această estimare inițială a perioadei de descompunere este explicabilă, având în vedere condițiile particulare de conservare a cadavrului. Astfel, potrivit  raportului de autopsie medico-legală menționat anterior „conservarea cadavrului în condiții deosebite cum ar fi refrigerația, absența oxigenului ca factor catalizator al putrefacției etc., nu poate exclude ca decesul să poată data din luna decembrie 2014”.

În continuare, s-a constatat că la nivelul gâtului şi membrelor, cadavrul prezenta mai multe legături formate din coliere din plastic autoblocante de culoare albă (fasete), iar capul era înfăşurat într-o folie din plastic de culoare neagră asemănătoare cu cea din care a fost constituit ambalajul exterior al coletului.

Cadavrul se afla în poziţie decubit lateral stânga, cu picioarele flectate la piept, iar mâinile introduse între picioare, pe lângă piept, într-o poziţie asemănătoare cu poziţia fetală.

Au fost îndepărtate prin tăiere colierele din plastic şi ambalajul de la nivelul capului, ocazie cu care s-a constatat că la nivelul regiunii faciale, sub ambalajul din plastic de culoare neagră ce a fost îndepărtat, se afla o înfăşurare constituită din folie transparentă compusă din 2,5 straturi. Incipienţa înfăşurării este situată cervical posterior, are forma unei funii uşor răsucite, care se desfăşoară progresiv spre zona mandibulară dreapta, se continuă pe regiunea facială, obstrucţionând căile respiratorii, după care se finalizează în regiunea temporal stânga. Această folie nu prezintă zone de rupere sau tăiere fiind compactă şi este puternic impregnată cu lichid cadaveric de putrefacţie.

De asemenea, trebuie precizat că potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului, în debaraua și bucătăria locuinței unde a fost omorâtă victima *****, s-au descoperit mai multe role cu folie de plastic transparentă, având aceleași caracteristici cu folia aplicată în regiunea facială a cadavrului.

Totodată, cu ocazia cercetării la fața locului s-a constatat că victima purta următoarele obiecte de vestimentaţie:

•pulover de culoare maro la baza gâtului, cu mânecă lungă, ce prezintă o etichetă cu inscripţia „REG”;

•maieu, probabil alb, cu etichetă ce prezintă inscripţia „NEW STAR” şi inscripţii cu caractere arabe;

•pantalon din material doc de culoare maro, cu fermoar la şliţ, cu etichetă cu inscripţia „Pierre Cardin” – în buzunarul pantalonului din stânga faţă au fost găsite patru bancnote de 50 de Euro, o bancnotă de 10 lei, două bancnote de 5 lei şi două fragmente de hârtie deteriorate cu lichid cadaveric, obiecte care au fost ridicate pentru continuarea cercetărilor;

•curea din piele maro cu cataramă din metal de culoare argintie;

•chilot de culoare neagră;

•ghete din piele de culoare maro, cu talpă din cauciuc maro, cu fermoar median anterior.

Se reține că elementele de detaliu cu privire la îmbrăcămintea cadavrului precum și la modalitatea concretă de ambalare a acestuia și la obiectele folosite în acest scop, rezultate din declarațiile inculpaților sunt confirmate de cercetarea la fața locului. Totodată, trebuie precizat că aceste elemente de detaliu,  nu puteau fi cunoscute decât de către autorii faptei.

 De asemenea, trebuie precizat că pe exteriorul genții unde se afla cadavrul victimei se afla o etichetă ce conţine un înscris ce prezintă o depunere scripturală olografă de culoare neagră efectuată cu un instrument scriptural cu vârf gros de tip cariocă, respectiv „*****;*****; *****”.

Potrivit raportului de constatare criminalistică grafoscopică nr.449.633/16.04.2015 mențiunile olografe „*****” existente pe eticheta genții tip troler găsită în portbagajul autovehicului marca „Opel Vectra” cu nr. de înmatriculare ***** la data de 08.04.2015, au fost executate de către inculpata *****.

 Împrejurarea că cei doi inculpați au manipulat trolerul în interiorul căruia a fost descoperit cadavrul victimei este confirmată de raportul de expertiză criminalistică genetică nr.758198/20.04.2015.

Astfel, genotiparea ADN-ului extras din urma de pe „roata nr.6” a trolerului a relevat prezența alelor (alelă - definiție DEX : nume dat oricărei gene dintr-o pereche sau dintr-o serie de gene alternative care pot ocupa același locus și care controlează diferitele expresii) din profilul genetic al inculpatului *****, genotiparea ADN-ului extras din urma de pe „fața posterioară colț stânga sus” a trolerului a evidențiat alelele inculpaților *****  și *****, genotiparea ADN-ului extras din urma de pe „cheia fermoarului din spate al trolerului” a evidențiat alelele inculpaților *****  și *****, iar genotiparea ADN-ului extras din urma de pe „colier etichetă mâner superior bagaj” a pus în evidență un profil genetic majoritar identic cu profilul genetic al inculpatei ***** .

În continuare, inculpatul  ***** a declarat că, după comiterea faptei,  s-au gândit să meargă la Bricostore Băneasa, pentru a cumpăra diluant, în scopul de a incendia mașina victimei cu cadavrul în ea. În aceleași împrejurări, inculpații au abandonat restul de coliere din plastic autoblocante de culoare albă – fasete și banda adezivă rămase după introducerea în troler, în condițiile descrise anterior, a cadavrului, o serie de bunuri care purtau urmele infracțiunii comise, precum și cătușele metalice folosite pentru imobilizarea victimei, înainte de asfixierea mecanică a acesteia.

Astfel, inculpatul ***** a declarat că „am luat cu noi restul de bride rămase și banda adezivă pe care le-am aruncat într-un tomberon din parcarea imobilului, iar pantalonii de pijama ai victimei și perna peste care i-am apăsat capul le-am pus într-un sac de plastic de culoare neagră, pe care l-am aruncat la o europubelă din incinta complexului. Am mers în  Bricostore în jurul orei 15.00, de unde am cumpărat trei recipiente din plastic cu diluant a câte un litru fiecare,  pe care ***** le-a achitat cu cardul bancar. Ulterior am decis să nu folosim diluantul și să nu incendiem mașina victimei. De aici, am mers în zona Universității Bioterra, pe str. Madrigalului, pe malul Lacului Băneasa, în care am aruncat cătușele, în dreptul unor plăci de beton de pe malul lacului, la aproximativ 15-20m de Șos. Ion Ionescu de la Brad.  Ne-am deplasat apoi împreună în zona Lacului Fundeni pe Șos. Fundeni, pentru a găsi un loc în care să abandonăm cadavrul. Negăsind niciun loc propice, ne-am întors în apartamentul *****, unde am ajuns în jurul orei 19.00.

Împreună cu ***** am coborât trolerul cu cadavrul până în fața blocului. ***** mi-a dat cheia mașinii victimei, mi-a spus unde se află, și am adus-o în fața blocului. Am urcat amândoi trolerul în portbagaj, eu apucând de partea superioară a trolerului iar *****, de partea inferioară, de roți, ***** aflându-se pe partea dreaptă a mașinii. Din locuință, înainte să ieșim, ***** mi-a dat o geacă de culoare maro închis, cred că din piele, ce se afla în cuierul din casă, despre care mi-a spus că e a victimei și să o las în mașină. Nu cunosc conținutul buzunarelor gecii.”

În privinţa trolerului, inculpata ***** a declarat în faza urmăririi penale (15.04.2015) că în anul 2009 sau 2010 ea şi soţul ei au fost împreună în Siria, iar de la acel moment nu l-au mai folosit deoarece era foarte mare; acest troler inculpata îl ţinea în dressing.

Cu privire la aceleași aspecte, inculpata ***** a precizat că „ în jurul orei 1400 am plecat la Bricostore pentru a cumpăra diluant deoarece voiam să-l punem în maşină şi să-i dăm foc maşinii. Ulterior s-a răzgândit şi am fost la Carrefour Băneasa de unde am umpărat o prelată deoarece vroia să ascundă maşina. Am fost de asemenea şi în Ikeea de unde am cumpărat nişte perne, o pilota si o protectie pentru saltea in locul celor pe care noi le bagasem în sac.”

În continuare, inculpatul ***** a precizat că înainte de a pleca de la locul faptei, coinculpata i-a dat telefonul său de serviciu cu nr. de apel *****, pentru a comunica telefonic în legătură cu modul în care se desfășura operațiunea de transport a cadavrului, în scopul ascunderii acestuia.

Inculpatul a mai declarat că „am plecat singur cu mașina victimei, purtând în continuare mănușile, și m-am deplasat pe șoseaua de centură, până la Otopeni, unde am intrat în București, am trecut prin localitatea Pipera-Tunari, am mers apoi pe Șos. Petricani, str. D-na Ghica, Șos. Pantelimon, după care am abandonat autoturismul pe o bretea de circulație a Șos. Pantelimon, pe partea stângă, în sensul de mers către Lacul Pantelimon, în dreptul imobilului cu nr.255. N-am mai vrut să continui drumul, am coborât din mașină, am încuiat-o și am aruncat mănușile și cheia la un coș de gunoi de pe un stâlp, în timp ce mă deplasam către casă. Am sunat-o pe ***** când am ajuns la intersecția Șos. Pantelimon cu Șos Vergului și i-am spus că am abandonat mașina și plec spre casă. După câteva minute am sunat-o din nou și i-am spus că am ajuns în apropierea stației de metrou Costin Georgian. Mi-a spus că ajunge și ea în zonă imediat. Ne-am întâlnit acolo și mi-a spus că a aruncat telefoanele în Lacul Băneasa, unde am aruncat eu cătușele. Asupra ei avea portofelul cu acte al victimei, pe care mi l-a dat. L-am aruncat într-o gură de canal prevăzută cu grilă metalică, situată în stația de autobuz din dreptul gurii de metrou Costin Georgian.

În continuare, ***** m-a condus cu mașina ei până în dreptul blocului în care locuiam, am coborât și am mers acasă. Ea a plecat la mama ei pentru a o lua pe ***** acasă în *****.

Cred că am mai vorbit în acea seară cu ***** la telefon, dar nu mai știu conținutul convorbirilor”

Declarația inculpatului ***** se coroborează cu declarația inculpatei *****. Astfel, aceasta a precizat că „am revenit în jurul orei 18.00, iar ***** a spus că este cel mai bine să punem cadavrul în maşină şi să abandonăm maşina undeva, fără a spune locul. ***** a luat trolerul cu liftul iar eu l-am aşteptat jos. Eu am rămas cu trolerul, iar ***** s-a dus să aducă maşina soţului meu. Amândoi am pus trolerul în maşină, eu am apucat de roţile acestuia, după care acesta a plecat cu maşina soţului meu.

Când a plecat din casă a luat cu el şi paşaportul soţului meu, pe care urma să-l arunce. I-am dat acestuia telefonul meu de serviciu pentru a putea vorbi, deoarece el nu avea telefonul la el.

Eu am revenit acasă, de unde am plecat peste 20 de minute având asupra mea telefoanele soţului meu şi portofelul în care se aflau şi actele acestuia. Imediat am plecat să arunc telefoanele în lacul de lângă Universitatea Biotera, zona Siseşti. În prealabil am convenit cu ***** să ne întâlnim în zona Bd. Nicolae Grigorescu.  Am ajuns acolo în jurul orei 20.00 şi l-am sunat pe ***** si mi-a spus sa il astept in zona Costin Georgian. I-am arătat acestuia că nu am aruncat portofelul, iar el l-a luat şi l-a aruncat într-un canal, exact acolo unde parcasem.

Atunci ***** mi-a spus că a lăsat maşina cu cadavrul soţului meu în ea în zona Pantelimon pe o străduţă. Mi-a spus de asemenea că a rupt cheia maşinii şi a aruncat-o împreună cu paşaportul, dar nu mai ţin minte unde anume mi-a spus că le-a aruncat.

Până m-am reîntâlnit ***** cred că am vorbit cu el la telefon de două ori. Am vorbit cu el de pe telefonul meu de serviciu, pe care i-l dădusem anterior.

În continuare l-am lăsat pe ***** acasă la el, iar eu am fost la mama mea, de unde am luat fetiţa şi am venit acasă la mine.”

 Împrejurarea că inculpatul ***** a primit de la coinculpată telefonul de serviciu al acesteia, astfel încât cei doi inculpați să poată comunica cu privire la activitățile de transport și de ascundere a cadavrului și a celorlalte urme ale infracțiunii,  este confirmată de procesul-verbal de analiză a facturii detaliate a convorbirilor telefonice de la posturile utilizate de către inculpata *****. De asemenea, această împrejurare reflectă intenția inculpaților de a împiedica, ulterior, posibilitatea de a stabili că, în perioada imediat ulterioară comiterii faptei, aceștia au comunicat telefonic.

Astfel, în data de 14.12.2014, postul telefonic cu ***** aparținând inculpatei ***** efectuează 2 (două) apeluri către postul telefonic *****, care îi aparține tot acesteia,  primul la ora de 2003 cu o durată de 59 de secunde, iar al doilea apel telefonic la ora 2008, cu o durată de 18 secunde.

De asemenea, din declarațiile celor doi inculpați, a rezultat că în data de 14.12.2014, după comiterea faptei, inculpata *****, în scopul de a-și crea un alibi și de a întări afirmația  potrivit căreia soțul său plecase de la locuința comună, iar ea nu avea cunoștință despre locul în care se află acesta, i-a trimis acestuia mai multe mesaje tip sms. Acest aspect este confirmat de procesul-verbal de studiere a facturilor detaliate ale convorbirilor telefonice ale celor doi soți.

Astfel, în data de 14.12.2014, postul telefonic ***** utilizat de către inculpata ***** expediază 8 (opt) mesaje text, dintre care 4 sunt expediate pe numărul de apel ***** al victimei ***** (la orele 14:35; 14:35; 14:35 şi 19:21), iar celelalte sunt expediate pe numărul de apel ***** utilizat tot de victima ***** (la orele 14:35;14:35;14:36 şi ora 19:21).

În data de 16.04.2014, cei doi inculpați au participat la efectuarea reconstituirii, relatând modul de comitere a faptei, locurile în care au abandonat cadavrul victimei precum și bunurile folosite la săvârșirea infracțiunii, la ascunderea și transportul cadavrului.

Având în vedere aspectele relatate de către cei doi inculpați cu prilejul reconstituirii, s-a procedat la continuarea cercetării la fața locului.

Astfel, în data de 30.04.2015, în interiorul unui canal pluvial situat în București, str. Lucrețiu Pătrășcanu, stația R.A.T.B. „Bd. Basarabia”, între conducta principală și spațiul de decantare (indicat de către inculpați cu prilejul reconstituirii) a fost descoperit portofelul victimei *****, în interiorul căruia se aflau actele de identificare a acesteia (permisul de conducere, pașaportul, permisul de ședere), diferite carduri bancare și alte înscrisuri.

De asemenea, în zona indicată de către inculpați din Lacul Băneasa, situat în București, str. Madrigalului, în dreptul imobilului cu nr.78, au fost descoperite cele două telefoane mobile folosite de către victima *****, marca Nokia, model E5-00, serie IMEI 358631045997020,  respectiv marca Apple Iphone 4s model A1387, serie IMEI 013536008919837.

Descoperirea acestor bunuri care au aparținut victimei, în locurile indicate de către inculpați, confirmă o dată în plus, săvârșirea infracțiunilor de către aceștia.

De asemenea, martorul cu identitate protejată *****a confirmat faptul că cei doi inculpaţi au plănuit să omoare victima sperând că toată averea le va reveni lor și că se vor căsători, scop în care inculpata a procurat pastile de Diazepam.

Astfel martorul a declarat că i-a povestit inculpatul ***** că el și prietena lui ***** au pus la cale să îl omoare pe soțul *****, *****. ***** a procurat pastile, Diazepam, dar și alte pastile de la mama ei, pe care i le-a pus în mâncare soțului ei în timp ce luau masa, *****, soțul și fiica lor.

A doua zi ***** l-a sunat pe inculpatul ***** care se alfa la muncă și i-a cerut să vină la ea pentru că soțul ei se simte rău. Inculpatul ***** i-a spus martorului că se temea că va fi omorâtă de soțul ei  așa că s-a hotărât să îl omoare ea prima.

Inculpatul i-a spus martorului că atunci când a ajuns acasă la ***** l-a găsit pe ***** având spume la gură, iar inculpatul ***** i-a pus perna pe față lui *****, ***** ținându-l pe ***** de picioare. Apoi l-au învelit pe ***** într-o folie transparentă, l-au băgat într-un geamantan și l-au dus împreună la mașină, apoi ***** i-a spus inculpatului ***** să scape de mașină și de cadavrul din portbagaj. Inculpatul ***** a lăsat mașina unde a fost găsită ulterior și au aruncat și telefoanele  mobile și actele lui *****, din câte îmi aduc aminte. Inculpatul ***** a lăsat mașina în acea zonă pentru că locuise anterior acolo și știa locul.

Inculpatul i-a povestit martorului că ***** deținea foarte mulți bani și proprietăți în România.

Inculpatul ***** i-a spus martorului că într-o seară a căutat pe internet modalități de omorî o persoană precum şi că a fost ideea ***** să îi dea lui ***** o supradoză de pastile, cei doi discutând de mai multe ori cu privire la uciderea lui *****.

Martorul a afirmat că niciodată nu i-a spus inc. ***** că *****, șeful lui ***** i-ar fi promis vreo sumă de bani pentru a recunoaște o faptă pe care nu a comis-o.

4.4. Comportamentul inculpaţilor după uciderea victimei

După uciderea victimei la data de 14.12.2014, cei doi inculpaţi au petrecut perioada sărbătorilor de iarnă împreună cu fetiţa inculpatei şi a victimei, cu sora, cumnatul și mama inculpatei. În perioada dintre Crăciun și Revelion inculpatul ***** a locuit la mansarda apartamentului blocului în care se afla locuința comună a celor doi soți-victima şi inculpata- situată în Bucureşti, *****, apoi a plecat înapoi la el la garsonieră, cei doi inculpaţi certându-se.

*****, sora inculpatei, a precizat în discuţiile cu consilierul de probaţiune, că în întoarsă în ţară din Germania în preajma sărbătorilor de iarnă în 2014, mergând în vizită la inculpata *****, l-a  găsit pe inculpatul ***** foarte lejer îmbrăcat, semn că era de-al casei. Întrebând-o pe sora sa, inculpata *****, dacă nu se teme că soţul ei, declarat dispărut la acea vreme, ar putea veni acasă oricând şi surprinde pe inculpat în locuinţa lor, aceasta i-a spus să se liniştească pentru că soţul ei nu vine sigur.

În faza judecăţii, sora inculpatei a arătat că nu doreşte să dea declaraţie.

De la mijlocul lunii februarie 2015 inculpatul s-a mutat din nou în mansardă.

4.5.Poziţia procesuală a inculpaţilor în faza urmăririi penale

Până la data de 16.04.2015 (inclusiv la momentul reţinerii lor de către organele de poliţie), cei doi inculpaţi au susţinut că nu s-au întâlnit la datele de 13.12 şi 14.12.2014. Astfel, inculpatul a declarat că la data de 13.12.2014 a ieşit din tură şi a dormit în locuinţa lui până în jurul orei 19, apoi până în jurul orei 21 a mâncat la mama lui, după care până la 3-4 dimineaţa a stat pe situ-uri de socializare, comunicând cu inculpata la telefon. Ziua de 14.12.2014, inculpatul a declarat că a petrecut-o cu mama lui şi că a dormit.

Inculpata a declarat că ziua de 13.12.2014 a petrecut-o împreună cu soţul ei şi cu fiica lor, arătând că în jurul orei 9 dimineaţa a dus-o pe fetiţă la mama ei, iar când s-a întors la domiciliu soţul ei se uita la televizor. La ora 14 inculpata a plecat la cumpărături la Carrefour Băneasa, la Mall Băneasa şi la Ikea, cumpărând produse alimentare, fără a vorbi cu inculpatul în perioada cât a făcut cumpărături. Imediat cum a ajuns la Carrefour i-a dat un mesaj pentru a-l întreba pe soţul ei dacă vrea să cumpere ceva pentru grătarul de duminică, dar acesta nu i-a răspuns la mesaj, motiv pentru care nu a cumpărat nimic pentru grătar, apoi soţul ei a plecat în jurul orei 19 pentru a se întâlni cu cineva, însă nu i-a spus dacă vine acasă în acea noapte.

În declaraţia din 15.04.2015 inculpata a declarat că pentru că nu îşi găsea telefonul de serviciu a apelat de pe telefonul de serviciu, motiv pentru care a apelat de pe telefonul personal telefonul de serviciu şi a văzut că telefonul de serviciu era în geantă. De asemenea, inculpata a declarat că nu a lăsat niciodată telefonul de serviciu altei persoane sau la birou, ambele telefoane ţinându-le în permanenţă la ea.

După momentul reţinerii celor doi inculpaţi, în aceeaşi zi de 16.04.2015, inculpatul ***** a formulat autodenunţ, arătând că în dimineaţa de 14.12.2014 inculpata a venit în apropierea blocului unde locuia el şi i-a spus că i-a pus mai multe somnifere soţului ei în mâncare şi crede că soţul ei a murit. Inculpata i-a spus că a făcut acest lucru pentru că soţul ei nu voia să divorţeze, că îl iubeşte pe inculpat şi că a făcut acest lucru pentru a putea fi împreună. Apoi inculpatul a descris modul în care au procedat la legarea victimei în apartamentul în care aceasta era moartă, introducerea cadavrului în doi saci negri de plastic, înfolierea capului cu folie transparentă, înfăşurarea sacilor cu scotch, introducerea cadavrului în troler, punerea trolerului în portbagajul maşinii acesteia, abandonarea maşinii pe Şos. Pantelimon, aruncarea cheilor de la maşină într-o pubelă din apropiere, aruncarea telefoanelor victimei în lacul de lângă Universitatea Biotera, aruncarea portofelului victimei conţinând actele de identitate ale victimei într-o canalizare din zona Costin Georgian.

După formularea autodenunţului, ambii inculpaţi au fost audiaţi, ocazie cu care au dat declaraţii în detaliu cu privire la uciderea victimei, modul de ascundere a cadavrului, declaraţiile lor fiind prezentate mai sus.

4.6.Poziţia procesuală a inculpaţilor în faza judecăţii

În faza judecăţii, în şedinţa publică din 24.09.2015 inculpatul ***** a arătat că nu doreşte să dea declaraţii, făcând câteva precizări în sensul că recunoaşte şi regretă fapta de omor asupra  victimei, considerând că nu a acţionat cu premeditare, luarea hotărârii fiind spontană.

De asemenea, inculpata ***** a recunoscut uciderea victimei în modalitatea precizată în rechizitoriu, cu precizarea că nu a ţinut picioarele victimei în timp ce era sufocată cu perna de inculpat.

Fiind întrebată de ce a susţinut varianta la posturile de televiziune că victima a fost ucisă de mafia arabă, inculpata a declarat că a procedat astfel pentru că aşa s-a înţeles cu inculpatul.

În şedinţa publică din data de 11.02.2016 inculpatului ***** i s-a luat un supliment de declaraţie, la cererea sa, ocazie cu care inculpatul a retractat recunoaşterea.

Trebuie precizat că încă din luna noiembrie 2015, în discuţiile ambilor inculpaţi cu consilierii de probaţiune, aceştia au susţinut varianta că partenerul de afaceri al victimei, *****, la scurt timp după descoperirea cadavrului victimei, i-ar fi solicitat inculpatei ***** o întrevedere privată, în cursul căreia i-a descris detalii despre locul şi modul în care a fost descoperită victima pentru a fi credibili şi i-ar fi sugerat ca cei doi inculpaţi să recunoască fapta de omor, urmând să fie răsplătiţi cu câte 250.000 lei fiecare. În plus, ***** urma să se asigure că fiica inculpatei va avea va avea o viaţă îndestulată. Inculpata ***** l-ar fi convins pe inculpatul ***** să accepte oferta şi în aceste condiţii au recunoscut uciderea victimei.

În suplimentul de declaraţie din 14.12.2016 inculpatul ***** a declarat următoarele:

„În data de 14.12.2014 am fost sunat de inculpata ***** urmând să ne petrecem toată ziua împreună.

M-am conversat de mai multe ori cu inculpata în acea zi pentru că nu se hotăra ce să facă în acel moment cu fetița ei și în final s-a hotărât să o lase la mama ei . Aceasta a venit la mine, la ora 10 în garsoniera pe care o aveam închiriată. Vizavi de garsoniera mea se află garsoniera mamei mele. Când eram acasă țineam ușile deschise și mai comunicam cu mama mea. În jurul orei 10:00 fiind ușile deschise s-a salutat cu mama mea și a intrat în garsonieră la mine. Apoi am închis ușa, am vorbit cu inculpata despre ce am făcut în acea zi. În jurul orei 13:00 am plecat împreună cu coinculpata la șhaormeria din zona Băneasa, apoi am mers în centrul comercial Băneasa, prima dată la Bricostore, de unde am luat diluant pentru a curăța parchetul din garsoniera mea, apoi ne-am deplasat în Carrefour din același centru comercial, apoi am mers împreună cu inculpata la Ikeea  de unde inculpata a cumpărat lenjerie de pat și perne pentru că urma  să vină sora ei din Germania și să o cazeze la mansardă. Apoi în jurul orelor 19:30 am mers cu inculpata la garsoniera mea, am mers apoi la magazinul Mega Image pentru a lua țigări și am vorbit cu inculpata de două ori la telefon. În jurul orei 20:00 inculpata a plecat să o ia pe fetiță de la mama ei. Pentru că la data de 10.04.2015 a fost făcută o percheziție la domiciliul inculpatei, în aceeași zi mi s-a luat o declarație în calitate de martor în care nu am spus că ne-am petrecut ziua de 14.12.2014 am petrecut-o împreună. La data de 16.04.2015 am formulat autodenunț, pe data de 11.04.2015 inculpata mi-a spus că s-a făcut o percheziție la ea acasă. De asemenea, mi-a spus că s-a întâlnit cu ***** care i-a spus că suntem principalii suspecți în dosar, că ar fi bine să luăm asupra noastră infracțiunea de omor.

***** mi-a spus că urma să primesc suma de 250.000 euro de la sora ei care urma să îi predea mamei mele. Pentru că era vorba de o sumă foarte mare de bani, deși am absolvit facultatea de drept am hotărât să recunosc o infracțiune de omor pe care nu am comis-o. Nu am fost curios să știu cine a comis omorul pe care eu urma să îl recunosc. M-au încântat banii. Deși infracțiunea de omor știam că este o infracțiune gravă și riscam să fiu arestat preventiv, am  considerat că din banii primiți, în următoarele luni îmi cumpăram câteva imobile pe care urma să le închiriez.

Deși riscam să îmi pierd libertatea și să o pierd pe inculpata ***** care urma și ea să își asume o faptă pe care nu a comis-o, am considerat că banii primiți ca urmare a închirierii a imobilelor pe care urma să le cumpăr erau suficienți pentru a  recunoaște acea faptă.

În data de 16.04.2015 am formulat autodenunț în care cu detaliile ce mi-au fost relatate de *****, am descris în amănunt fapta de omor pe care nu am comis-o.

Toate detaliile date în autodenunț și în declarațiile următoare, privind punerea de Diazepam în mâncarea victimei, faptul că am găsit victima cu spume la gură, că acesta horcăia, că i-am pus perna pe față și cătușele pentru a o imobiliza, că l-a ținut *****  pe ***** de picioare, au fost inventate de mine pentru a avea  mai multă credibilitate.

Nu îmi mai amintesc de mesajele date pe whaths up și de cele în care ***** i-a pus Diazepam în mâncare.

În luna februarie 2015 m-am mutat la inculpata *****  acasă.

Pentru că inculpata ***** dorea să închirieze mansarda m-am mutat în acea mansardă având în vedere că inculpata avea probleme financiare și am dorit să fiu aproape de ea.

Inculpata atunci când gătea îmi aducea și mie mâncare la mansardă. De fapt nu am plătit chirie și am contribuit la cheltuielile curente ale inculpatei. Deși am aflat despre decesul victimei în aprilie 2015 eu m-am mutat în mansardă în februarie 2015 cu toate că inculpata era o femeie căsătorită și își aștepta soțul acasă.

Eu eram un simplu chiriaș.

Discuțiile privitoare la închirierea mansardei le-am avut cu inculpata înainte de dispariția victimei. Cu toate acestea, pe 14.12.2014 inculpata a făcut cumpărături pentru a amenaja mansarda unde urma să îi cazeze pe sora și cumnatul ei ce urma să vină din Germania.

În copilărie, până la vârsta de 19-20 de ani am locuit în zona Pantelimon, în partea interioară a blocurilor unde a fost găsită abandonată mașina victimei.

Eu nu îl cunosc și nu m-am întâlnit niciodată pe Pătrașcu *****.

Întrebare avocat părți civile: De ce nu ați formulat un denunț împotriva lui ***** *****?

R. Pentru că nu aveam informații complete, nu l-am întâlnit niciodată pe acesta.

Am înțeles că inculpata ***** a formulat un denunț care am înțeles că s-a  pierdut,  nu s-a materializat. Pentru că nu am primit banii promiși am hotărât să spun adevărul în fața instanței.

Întrebări procuror: În momentul în care ați făcut autodenunțul ați primit vreun ban din suma promisă și când urma să îi primiți?

R. Nu, nu am primit niciun ban în câteva luni urma să primesc banii, însă nu a existat un termen clar.

Aveați vreo garanție că veți primi banii?

R. Cuvântul *****.

Tot de la ***** am știut locurile unde se găsesc telefoanele mobile și portofelul victimei.

Întrebări apărător parte civilă minoră: Unde ați petrecut sărbătorile de iarnă?

R. Perioada sărbătorilor de iarnă am petrecut-o cu *****, fetița ei, sora, cumnatul și mama *****. În perioada dintre Crăciun și Revelion am locuit la mansardă, apoi am plecat la mine la garsonieră.

După revelion nu am mai locuit în mansardă până în februarie când m-am întors acolo. Pe ***** nu l-am cunoscut. M-am gândit că e posibili să vină victima și să mă găsească petrecând sărbătorile cu ***** dar m-am gândit că dacă vine putem rezolva situația întrucât știa de relația noastră și erau despărțiți.

Până în luna decembrie nu m-am gândit să vin acasă la ***** să o întâlnesc pe victimă întrucât nu am considerat oportun.

Nu cunosc câte pastile i-a dat inculpata victimei.

Eu și inculpata ne-am cunoscut pe 12.09.2014. Cred că la sfârșitul lunii septembrie, începutului lunii octombrie relația noastră a devenit mai apropiată.

Întrebări apărător inculpat: Câți ani de închisoare credea că primește pentru infracțiunea de omor ?

La vremea respectivă am considerat că voi fi cercetat pentru omor simplu, puteam fi judecat conform procedurii de recunoaștere a vinovăției și calculul meu a fost că voi ieși după ce voi executa 10 ani închisoare. Nu am întrebat care era mobilul crimei pe care urma să o recunosc.

Refuz să răspund la întrebarea dacă am fost violent în căsnicia anterioară.

Refuz să răspund la întrebarea avocatei inculpatei unde locuia fosta mea soție.

Deși în data de 16.04.2015 înainte de momentul reținerii nu am recunoscut fapta, după reținerea mea am formulat autodenunț. În data de 11.04.2015 am purtat unica discuție cu inculpata cu privire la recunoașterea faptei și asumarea ei”.

Inculpata ***** a precizat în şedinţa publică din data de 11.02.2016 că nu doreşte să dea supliment de declaraţie cu precizarea că vrea să-şi clarifice ideile după ce va citi cele două înscrisuri pe care a recunoscut că ea le-a scris şi pe care sora ei le-a înmânat consilierilor de probaţiune.

Tribunalul constată că inculpata nu avea nevoie de clarificări din moment ce încă din luna noiembrie 2015, în faţa consilierului de probaţiune inculpata a susţinut că ia în calcul schimbarea declaraţiilor de recunoaştere a faptei de omor în sensul de a declara că ***** ***** i-ar fi oferit detaliile uciderii soţului ei cerându-i să recunoască fapta împreună cu coinculpatul pentru suma de 250.000 euro fiecare, similar cu ceea ce a susţinut inculpatul ***** în suplimentul de declaraţie din 11.02.2016.

De altfel,  după momentul arestării ei, inculpata i-a scris surorii ei *****, un bilet în care îi cerea să îi trimită „o scrisoare de ameninţare de la arabi”, fără nume la expeditor, o instruia să folosească mănuşi sau şerveţel, „scrisul de pe plic să fie ca cel din scrisoare, modificat şi să semene cu scrisul unui arab” . Astfel, instrucţiunile inculpatei către sora ei erau următoarele: „pe jumătate de coală albă, fără să laşi amprente, scrii cu litere de tipar puţin modificat de cum scrii tu de obicei: DACĂ VORBEŞTI O SĂ MORI ÎN ÎNCHISOARE ŞI AVEM SA LUAM COPILUL TAU. ALLAH NU IARTĂ!”

4.7. Înlăturarea apărărilor inculpaţilor

Aşadar, inculpatul a declarat la data de 11.02.2016 că a inventat toate detaliile date începând cu data de 16.04.2015, începând cu autodenunţul şi continuând cu declaraţiile ulterioare date în faţa organelor judiciare, pe motiv că, atât el (absolvent de drept fiind) cât şi inculpata (care de asemenea are studii superioare, lucrând în calitate de consilier relaţii internaţionale la Inspecţia Muncii) au fost încântaţi de suma promisă de ***** ***** inculpatei în cazul în care ar recunoaşte fapta-câte 250.000 euro fiecare.

Inculpatul nu a putut să precizeze din ce motiv, deşi cei doi inculpaţi s-au pus de acord să recunoască uciderea victimei la data de 11.04.2015 în cursul singurei conversaţii pe care au avut-o pe această temă, până la data de 16.04.2016 inclusiv, aceştia au dat declaraţii în care nu au recunoscut comiterea faptei. După ce s-a produs reţinerea inculpatului *****, acesta a formulat autodenunţ.

Tribunalul constată că declaraţia inculpatului dată la data de 11.02.2016 este nesinceră şi este infirmată de probele administrate în cauză.

Astfel, nu este credibilă o asemenea apărare în sensul că inculpaţii ar fi recunoscut o infracţiune de omor pentru suma de 250.000 euro, fără să-i intereseze cine este autorul infracţiunii şi care a fost mobilul crimei, pentru care nu s-a plătit niciun avans şi nici nu aveau vreo garanţie că îi vor primi, în condiţiile în care riscau să fie arestaţi preventiv pentru o infracţiune gravă astfel că banii nu le-ar fi folosit din moment ce şi-ar fi pierdut libertatea.

Totodată, astfel cum s-a constatat prin rapoartele de expertiză psihiatrică efectuate în faza judecăţii, ambii inculpaţi aveau discernământ la data comiterii infracţiunilor.

De asemenea este nerealistă susţinerea inculpatului în sensul că a inventat toate detaliile furnizate în declaraţiile de recunoaştere a crimei pentru a fi mai credibil întrucât numai autorul crimei putea cunoaşte asemenea detalii exacte.

Mai mult decât atât, inculpatul a declarat în faţa instanţei, iar inculpata a susţinut în faţa consilierului de probaţiune că ar fi avut loc o singură întrevedere cu ***** ***** în care acesta le-ar fi furnizat detaliile comiterii crimei şi deşi încă din data de 11.04.2015 cei doi inculpaţi susţin că au vorbit şi după o singură discuţie în aceeaşi zi au hotărât să recunoască omorul, se constată că este nesinceră această afirmaţie întrucât din dosarul de urmărire penală rezultă că ei au negat această faptă inclusiv la data de 16.04.2015 şi abia după ce s-a produs reţinerea lor, au recunoscut fapta.

De altfel, inculpata ***** nici nu avea nevoie de suma de 250.000 euro, datorită soţului ei având o situaţie financiară foarte bună, ea deţinând împreună cu soţul ei bunuri mult peste această sumă. Atfel, în luna mai 2014 când s-a pus problema divorţului între inculpată şi victimă, cei doi soţi au convenit că inculpatei i-ar fi revenit o sumă cuprinsă între 4-6000 lei lunar pentru întreţinerea fiicei minore, apartamentul ***** şi autovehiculul pe care aceasta îl avea în posesie. Inculpata mai are şi o cotă de ½ din dreptul de proprietate asupra unității individuale (apartament compus din trei camere și dependințe cu cota indiviză de 1,453% din suprafața de folosință comună a imobilului și 16,26 m2 teren în folosință) situate în *****, teren în proprietate și apartament în curs de execuție în suprafață de 95,61 m2, nr. CF ***** situată în ***** 1, teren intravilan, în suprafață de 11.247 m2, (teren în proprietate, LOT *****, situat în B*****, bunuri care depăşesc cu mult suma de 250.000 euro pe care ar fi primit-o de la ***** *****.

Mai mult, la percheziţia domiciliară făcută în locuinţa inculpatei şi a victimei a fost găsită o sumă importantă-14.050 euro, ceea ce demonstrează o dată în plus că inculpata nu avea nevoie de suma de 250.000 euro, bunurile deţinute de ea şi soţul ei fiind superioare acestei sume.

De asemenea, trebuie remarcat şi faptul că, obiectiv vorbind, o persoană nu avea cum să furnizeze, într-o singură discuţie, aspecte atât de amănunţite privitoare la

-modul de ucidere a victimei- administrarea în prealabil victimei a mai multor comprimate de „Diazepam” şi sufocarea victimei prin apăsarea capului acesteia în pernă,

-obiectele vestimentare cu care victima era îmbrăcată în apartament înainte de uciderea ei- „pantaloni de pijama si un maiou alb”,

-împrejurarea că perna cu care fusese sufocată victima „purta urme de vomă ale acesteia”

-împrejurarea că la momentul intrării în camera victimei, aceasta respira profund iar la un moment dat a început să horcăie

-poziţia în care a găsit victima la momentul intrării lui în apartament-„pe partea stângă a patului, spre fereastră, în poziţie decubit ventral, cu capul pe pernă”

-obiectele vestimentare cu care a fost îmbrăcată victima după suprimarea vieţii („pantalon, pulover, geacă și pantofi de culoare maro”-declaraţiile inculpatei; „o pereche de boxeri a căror culoare nu mi-o amintesc, pantaloni tip jeans de culoare maro, maiou de culoare albă, pulover cu anchor de culoare maro, o pereche de ciorapi-posibil maro și o pereche de pantofi sport din piele de culoare maro-declaraţiile inculpatului”)- obiecte vestimentare identice cu cele menţionate în procesul-verbal de cercetare la fața locului la momentul găsirii victimei în portbagajul maşinii,

-modul detaliat de înfoliere şi înfăşurare şi introducere în troler ( „am înfășurat o singură dată capul cadavrului cu folie transparentă peste care am fixat o bridă,  apoi i-am legat picioarele cu bride din plastic, dar nu-mi amintesc câte legături am folosit. Am adus cadavrul în poziția ghemuit și folosind mai multe bride, am făcut legătura între brida de pe capul cadavrului și cele de la picioare.

Am închis trolerul cu fermoarul, apoi l-am înfășurat pe lățime de mai multe ori cu folie de plastic transparentă de pe tambur… Am folosit doi saci din sulul descris anterior. Am tras primul sac peste cadavru, dinspre cap spre picioare, iar pe al doilea, în direcția inversă, apoi am aplicat prin înfășurare de mai multe ori, peste saci, bandă adezivă din rola pe care o aveam asupra mea. Din dressing-ul aflat în incinta dormitorului, ***** a adus un troler de mari dimensiuni, prevăzut cu roți, cu mâner fix și mâner extensibil,  din material textil impermeabil, de culoare maro. Am așezat cadavrul în troler, cu capul spre roți și picioarele spre mânerul extensibil. Precizez că picioarele nu au încăput în troler și au rămas în afara acestuia, mai exact încălțămintea. Am închis trolerul cu fermoarul, apoi l-am înfășurat pe lățime de mai multe ori cu folie de plastic transparentă de pe tambur”)- identic cu cel descris în procesul-verbal de cercetare la fața locului la momentul găsirii victimei în portbagajul maşinii,

-faptul că picioarele victimei nu au permis închiderea trolerului-„picioarele nu au încăput în troler și au rămas în afara acestuia, mai exact încălțămintea”- identic cu cel descris în procesul-verbal de cercetare la fața locului la momentul găsirii victimei în portbagajul maşinii şi astfel cum se poate observa şi din planşele fotografice de la filele 17-18 vol II, dup

-traseul detaliat descris de inculpatul a fi fost urmat până la momentul abandonării maşinii cu victima în portbagaj- „am plecat singur cu mașina victimei, purtând în continuare mănușile, și m-am deplasat pe șoseaua de centură, până la Otopeni, unde am intrat în București, am trecut prin localitatea Pipera-Tunari, am mers apoi pe Șos. Petricani, str. D-na Ghica, Șos. Pantelimon,

-locul exact unde a fost parcată iniţial de inculpat maşina victimei, în perioada 14.12.2014-8.04.2015- am abandonat autoturismul pe o bretea de circulație a Șos. Pantelimon, pe partea stângă, în sensul de mers către Lacul Pantelimon, în dreptul imobilului cu nr.255. N-am mai vrut să continui drumul, am coborât din mașină, am încuiat-o și am aruncat mănușile și cheia la un coș de gunoi de pe un stâlp, în timp ce mă deplasam către casă”

-împrejurarea că până la 19-20 de ani inculpatul a locuit în zona unde a abandonat maşina victimei, el cunoscând foarte bine zona şi ştiind unde să poziţioneze maşina pentru a nu fi observată; de altfel, dacă drumarii nu ar fi mutat maşina în care se afla victima ucisă în luna aprilie 2015, este posibil ca nici până astăzi aceasta să nu fi fost găsită- am locuit în zona Pantelimon, în partea interioară a blocurilor unde a fost găsită abandonată mașina victimei (declaraţia din 11.02.2016)

-locul exact unde au fost aruncate toate bunurile care au crezut inculpaţii că îi pot incrimina- am aruncat mănușile și cheia maşinii la un coș de gunoi de pe un stâlp, în timp ce mă deplasam către casă; restul de bride rămase și banda adezivă pe care le-am aruncat într-un tomberon din parcarea imobilului, iar pantalonii de pijama ai victimei și perna peste care i-am apăsat capul le-am pus într-un sac de plastic de culoare neagră, pe care l-am aruncat la o europubelă din incinta complexului; în zona Universității Bioterra, pe str. Madrigalului, pe malul Lacului Băneasa, în care am aruncat cătușele, în dreptul unor plăci de beton de pe malul lacului, la aproximativ 15-20m de Șos. Ion Ionescu de la Brad; inculpata a aruncat telefoanele în Lacul Băneasa, unde am aruncat eu cătușele. Asupra ei avea portofelul cu acte al victimei, pe care mi l-a dat. L-am aruncat într-o gură de canal prevăzută cu grilă metalică, situată în stația de autobuz din dreptul gurii de metrou Costin Georgian

Faţă de cele expuse mai sus, vor fi înlăturate din ansamblul probator suplimentul de declaraţie dat în faza judecăţii de inculpatul ***** la data de 11.02.2016 precum şi susţinerile inculpatei în acelaşi sens, formulate în faţa consilierului de probaţiune, acestea fiind infirmate de celelalte mijloace de probă.

Pe de altă parte, probatoriul administrat pe parcursul procesului penal din care rezultă fără dubiu că cei doi inculpaţi sunt autorii crimei, nu mafia arabă şi nu cămătarii, astfel cum au susţinut inculpaţii după începerea cercetării judecătoreşti, nu se limitează la declaraţiile inculpaţilor care au recunoscut comiterea crimei începând cu data de 16.04.2015, după reţinerea lor, ci declaraţiile lor de recunoaştere au venit doar să confirme şi să se coroboreze cu celelalte mijloace de probă administrate.

-astfel, administrarea mai multor comprimate de „Diazepam” victimei în premomentul decesului rezultă din raportul de autopsie medico-legală nr.A3/563/2014 şi nu putea fi cunoscută decât de autorii omorului, cei doi inculpaţi.

Această concluzie este întărită şi de faptul că la data de 16.04.2015 cei doi inculpaţi au recunoscut sufocarea victimei cu perna şi administrarea în prealabil de Diazepam, iar raportul toxicologic care a confirmat prezenţa Diazepamului a fost întocmit la data de 28.04.2015.

Împrejurarea că inculpata ***** a procurat pastile de Diazepam cu puţin timp înainte de uciderea victimei rezultă atât din declaraţia martorei ***** *****, mama inculpatei (martora a precizat că în perioada octombrie-noiembrie, fiica sa i-a cerut mai multe comprimate de „Diazepam”, o singură dată, motivând această solicitare de faptul că are probleme cu somnul. Martora a precizat că „i-am dat fiicei mele acordul pentru ca aceasta să ia comprimatele de „Diazepam” din cutia în care le țineam, iar aceasta le-a luat”), precum şi din declaraţiile martorului cu identitate protejată *****(care a declarat că cei doi inculpaţi au pus la cale să îl omoare pe soțul *****, *****. ***** a procurat pastile, Diazepam, dar și alte pastile de la mama ei).

-uciderea victimei s-a produs prin sufocare, potrivit raportului de autopsie medico-legală nr.A3/563/2015 („moartea lui ***** a fost violentă. S-a datorat asfixiei mecanice prin sufocare s-au constatat leziuni traumatice obiectivate prin infiltrat sanguin epicranian temporal stâng și inerscapulo-ventricular precum și excoriație toraco-abdominală antero-lateral stâng, care s-a putut produce prin lovire cu corp dur și comprimare abdominală șanțuri de comprimare la nivelul părților moi de la nivelul neurocraniului, viscerocraniului și ambelor gambe), aspect relatat de cei doi inculpaţi la data de 16.04.2015 şi care nu putea fi cunoscut decât de autorii omorului, în condiţiile în care după data de 28.04.2015 a fost finalizat şi înaintat parchetului raportul de autopsie medico-legală nr.A3/563/2015

-victima a fost introdusă în troler după uciderea ei de către autorii omorului, iar aceştia sunt cei doi inculpaţi, întrucât potrivit raportului de expertiză criminalistică genetică nr.758198/20.04.2015 pe „fața posterioară colț stânga sus” a trolerului şi pe „cheia fermoarului din spate al trolerului” în care a fost găsită victima ucisă a fost găsit ADN-ul celor doi inculpaţi .

În privinţa trolerului, inculpata ***** a declarat în faza urmăririi penale (declaraţia din 15.04.2015) că în anul 2009 sau 2010 ea şi soţul ei au fost împreună în Siria, iar de la acel moment nu l-au mai folosit deoarece era foarte mare; acest troler inculpata îl ţinea în dressing. În consecinţă, din 2009 sau 2010, acest troler nu a mai fost folosit nici de cei doi soţi şi nici de inculpată până la momentul introducerii victimei ucise în el.

-conform procesului-verbal de cercetare la fața locului, în debaraua și bucătăria locuinței unde a fost omorâtă victima *****, s-au descoperit mai multe role cu folie de plastic transparentă, având aceleași caracteristici cu folia aplicată în regiunea facială a cadavrului găsit în maşina abandonată pe Şos. Pantelimon.

-de asemenea, doar autorii crimei puteau cunoaşte

1. obiectele vestimentare cu care victima era îmbrăcată în apartament înainte de uciderea ei, precum şi

2. obiectele vestimentare cu care a fost victima introdusă în troler după uciderea ei, locul exact unde au fost aruncate toate bunurile care au crezut că îi pot incrimina- mănușile și cheia maşinii victimei, restul de bride rămase și banda adezivă, pantalonii de pijama ai victimei și perna plină de voma victimei, telefoanele portofelul cu acte al victimei,

3. faptul că picioarele victimei nu au permis închiderea trolerului,

4. locul exact unde a fost parcată iniţial de inculpat maşina victimei, precum şi locul unde a fost ulterior mutată de drumari maşina în portbagajul căreia a fost pusă victima

5. modul detaliat de înfoliere şi înfăşurare şi introducere în troler,

Toate aceste detalii fiind furnizate de inculpaţi în declaraţiile de recunoaştere a faptei şi fiind confirmate de cele două procese-verbale de cercetare la faţa locului- cel de la momentul găsirii victimei în maşină şi respectiv cel din locuinţa comună a inculpatei cu cea a victimei

- inculpatul a locuit în zona unde a abandonat maşina victimei, el cunoscând foarte bine zona şi ştiind unde să poziţioneze maşina pentru a nu fi observată,

- împrejurarea că cei doi inculpaţi au petrecut împreună sărbătorile de iarnă în 2014 (perioada dintre Crăciun şi revelion), după uciderea victimei la data de 14.12.2014, sora inculpatei *****, mergând în vizită la inculpata *****, l-a  găsit pe inculpatul ***** foarte lejer îmbrăcat, semn că era de-al casei. Întrebând-o pe sora sa, inculpata *****, dacă nu se teme că soţul ei, declarat dispărut la acea vreme, ar putea veni acasă oricând şi surprinde pe inculpat în locuinţa lor, aceasta  i-a spus să se liniştească pentru că soţul ei nu vine sigur, ceea ce demonstreazăî faptul că ambii inculpaţi ştiau că soţul inculpatei era decedat.

-de asemenea, descoperirea bunurilor care au aparținut victimei, în locurile indicate de către inculpați, confirmă o dată în plus, săvârșirea infracțiunilor de către aceștia.

Astfel, în data de 30.04.2015, în interiorul unui canal pluvial situat în București, str. Lucrețiu Pătrășcanu, stația R.A.T.B. „Bd. Basarabia”, între conducta principală și spațiul de decantare (indicat de către inculpați cu prilejul reconstituirii) a fost descoperit portofelul victimei *****, în interiorul căruia se aflau actele de identificare a acesteia (permisul de conducere, pașaportul, permisul de ședere), diferite carduri bancare și alte înscrisuri.

De asemenea, în zona indicată de către inculpați din Lacul Băneasa, situat în București, str. Madrigalului, în dreptul imobilului cu nr.78, au fost descoperite cele două telefoane mobile folosite de către victima *****, marca Nokia, model E5-00, serie IMEI Matache Simona,  respectiv marca Apple Iphone 4s model A1387, serie IMEI Matache Simona.

Expertizarea psihiatrică a inculpaţilor

În raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1/11632/2015 întocmit de Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici pentru inculpatul ***** concluziile au fost următoarele: neagă comiterea faptei; nelinişte, stare de angoasă, anxietate, acumulare de afecte negative cu potenţial exploziv. Inculpatul nu prezintă afecţiuni psihice manifeste la momentul examinării, având discernământul păstrat în raport de infracţiunile pentru care este cercetat.

În raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1/11633/2015 întocmit de Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici pentru inculpata ***** concluziile au fost următoarele: neagă comiterea faptei; instabilitate emoţională, profilul pulsional relevă puternice pulsiuni exhibiţioniste frustrate temporar, teamă, reţinere în a se revela, posibilă nesinceritate; sentimente de culpabilitate. Inculpata are discernământul păstrat în raport de infracţiunile pentru care este cercetată.

Situaţia de fapt reţinută mai sus a rezultat din coroborarea mijloacelor de probă analizate detaliat mai sus: declarațiile inculpaților date în faza urmăririi penale începând cu data de 16.04.2015, după reţinerea lor precum şi cele date la termenul din 24.09.2015 în faza judecăţii; declarațiile martorilor *****– martor cu identitate protejată, *****, ***** ***** - audiaţi la termenul din  22.10.2015; *****, audiaţi la termenul din  05.11.2015; *****, ***** - audiaţi la termenul din  03.12.2015, *****;  referate de evaluare psiho-socială, rapoarte de expertiză psihiatrică pentru cei doi inculpaţi; procese-verbale de cercetare la fața locului, însoțite de planșe fotografice; procese-verbale de reconstituire, însoțite de planșe fotografice; procese-verbale de analiză/studiere; facturi convorbiri telefonice emise de operatorii de telefonie mobilă; înscrisuri bancare; procesele-verbale de constatare și investigație întocmite în cauză; raportul de autopsie medico-legală nr.A3/563/2015, însoțit de planșă fotografică; raportul de expertiză criminalistică genetică nr.758198/20.04.2015;  raportul de expertiză criminalistică genetică nr.758200/11.05.2015; raportul de constatare criminalistică grafoscopică nr.449.633/16.04.2015; procese-verbale de percheziție domiciliară, însoțite de planșe fotografice; înscrisuri emise de A.N.C.P.I. cu privire la situația imobilelor deținute de către cei doi inculpați; acte de cercetare penală întocmite de către lucrători din cadrul Poliției Sectorului 1 București în dosarul constituit ca urmare a dispariției victimei; înscrisuri referitoare la diferite societăți comerciale, care aveau legătură cu victima; înscrisuri medicale și radiografiile dentare ale victimei; înscrisuri; procese-verbale de verificare.

5. Încadrare juridică

Sub aspectul laturii obiective, fapta inculpatului ***** constând în aceea că,  în dimineața zilei de 14.12.2014, în timp ce se afla în imobilul din Bucureşti, *****, inculpatul împreună cu iubita lui, inculpata *****, profitând de starea de neputință de a se apăra în care se afla victima *****, soțul inculpatei ***** (stare generată de faptul că în seara zilei de 13.12.201, inculpata i-a dat victimei produse medicamentoase cu efect tranchilizant, respectiv Diazepam și, posibil Xyzal, pe care le-a introdus, fără cunoștința acesteia, în alimentele consumate la masa de seară), a exercitat acte de violență asupra victimei ***** (sufocarea victimei cu perna), timp în care inculpata a ţinut victima de picioare, care au condus la decesul acesteia, în cursul aceleiași zile întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat prevăzută de  art.188 alin. (1) – art.189 alin. (1) lit.a) din C.pen.

Sub aspectul laturii obiective, fapta inculpatei ***** constând în aceea că în seara zilei de 13.12.2014, în timp ce se afla în imobilul din Bucureşti, *****, pe fondul unui plan dinainte stabilit cu *****, inculpata i-a administrat victimei *****, soțul său, în scopul de a-l ucide, produse medicamentoase cu efect tranchilizant (Diazepam și, posibil Xyzal), pe care le-a introdus, fără cunoștința victimei, în alimentele consumate de către aceasta la masa de seară, după care, în dimineața zilei de 14.12.2014, văzând că nu s-a produs decesul victimei, l-a chemat în locuinţa sa şi a victimei pe inculpatul ***** şi, profitând de starea de neputință de a se apăra în care se afla victima, inculpatul ***** a exercitat acte de violență asupra acesteia (sufocarea victimei cu perna), timp în care inculpata a ţinut victima de picioare, care au condus la deces, în cursul aceleiași zile, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat, comisă asupra unui membru de familie prevăzută de  art.188 alin.(1) – art.189 alin. (1) lit.a) din C.pen., cu aplic. art. 199 alin. (1) din C.pen.

Tribunalul va respinge cererea formulată de avocata inculpatei de schimbare a încadrării juridice din coautorat la infracţiunea de omor calificat comisă asupra unui membru de familie în complicitate la aceeaşi infracţiune pentru considerente le vor fi expuse în continuare.

Tribunalul consideră că s-a dovedit mai presus de orice dubiu participarea inculpatei la infracţiunea de omor calificat comisă asupra soţului ei în calitate de coautor şi nu de complice.

Astfel, pe fondul înţelegerii anterioare dintre inculpaţi cu privire la uciderea victimei, în seara de 13.12.2014 inculpata i-a administrat victimei *****, soțul său, în scopul de a-l ucide, produse medicamentoase cu efect tranchilizant (Diazepam și, posibil Xyzal), pe care le-a introdus, fără cunoștința victimei, în alimentele consumate de către aceasta la masa de seară. A doua zi de dimineaţă, văzând că victima nu a decedat şi temându-se că acesta va anunţa poliţia dându-şi seama ce a încercat să facă inculpata, inculpata l-a chemat pe iubitul ei să termine ceea ce începuse ea cu o seară înainte.

Întrucât victima se afla în imposibilitate fizică să opună rezistenţă sau să riposteze la orice acţiune agresivă îndreptată împotriva sa, din cauza tranchilizantelor ce îi fuseseră administrate de inculpată cu o seară înainte, sufocarea victimei a fost un lucru facil pentru inculpatul *****. Această acţiune a inculpatei reprezintă mai mult decât un ajutor dat de inculpată, reprezintă un act material în acţiunea de ucidere a victimei care a fost începută de inculpată şi a fost finalizată de iubitul ei, inculpatul *****.

Jurisprudenţa instanţei supreme incidentă în cauză

Reamintim că prin decizia nr. 300 din 1 februarie 2012 a I.C.C.J., Secţia penală s-a considerat că „persoana care a imobilizat victima infracţiunii de omor calificat săvârşită în public prin aplicarea mai multor lovituri de cuţit, anihilându-i orice posibilitate de apărare şi ripostă, are calitatea de coautor la săvârşirea infracţiunii de omor calificat prevăzută în art. 174 şi art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., acţiunea de imobilizare a victimei având caracter determinant, esenţial în acţiunea conjugată de ucidere a victimei.

 Există coautorat la omor ori de câte ori mai mulţi făptuitori săvârşesc în mod intenţionat împotriva unei persoane acte specifice de violenţă de natură să-i cauzeze moartea. Se produce, într-un anume fel, o distribuţie a acţiunilor, unele de intensitate mai mare, altele mai mică, dar toate orientate spre aceeaşi finalitate: suprimarea vieţii persoanei. Ea dirijează actele fiecărui coautor, stabilind caracterul de faptă unică realizată de toţi împreună, indiferent dacă contribuţiile sunt simultane sau succesive, în acelaşi loc sau în locuri diferite.

Pentru ca unul dintre coautori să răspundă pentru omor, el trebuie să fi săvârşit împotriva victimei, direct sau indirect, activ sau pasiv, un act de violenţă. În acelaşi timp, actul de violenţă al făptuitorului nu trebuie să acopere în întregime sfera actului tipic, căci el nu se priveşte izolat, ci în raport cu totalitatea actelor săvârşite de coautori. Cu alte cuvinte, fiecare act de violenţă conţine un dinamism propriu, fizic şi psihic, prin care participă la fapta în ansamblu, demonstrând astfel unitatea structurală a acesteia. Potrivit doctrinei juridice, condiţiile coautoratului sunt: a) unitatea indivizibilă a acţiunilor mai multor făptuitori; b) cooperarea subiectivă a făptuitorilor.

În cele mai multe cazuri, contribuţiile coautorilor sunt inegale, în sensul că numai unul sau o parte dintre aceştia săvârşesc acte specifice de ucidere, iar ceilalţi săvârşesc acte care, în sine, nu posedă eficienţa necesară rezultatului, dar se află în strânsă interdependenţă cu primele, completându-le. Dacă s-ar privi fracţionat contribuţiile, nu s-ar realiza nimic concludent asupra sensului juridic al coautoratului.

Jurisprudenţa a confirmat, în mod constant, acest punct de vedere. Astfel, au caracter de acte de coautorat la omor: lovirea victimei cu cuţitul, chiar dacă nu a provocat decesul acesteia, dar a fost de natură să slăbească puterea de rezistenţă şi de apărare, permiţând celuilalt inculpat să aplice lovitura mortală; aplicarea de lovituri peste spate, în timp ce alt inculpat loveşte victima în cap; lovirea victimei cu obiecte şi cu picioarele, ceea ce a contribuit la înfrângerea rezistenţei acesteia şi a posibilităţii de apărare; în general, acţiunile care sunt conjugate şi indispensabile comiterii infracţiunii de omor.

Imobilizarea victimei, pentru ca un alt făptuitor să fie în măsură să-i aplice lovitura mortală, exprimă forţă şi dinamism într-un moment decisiv şi, ca urmare, constituie, împreună cu acţiunea de ucidere, o unitate indivizibilă. În loc ca infractorul singur să lupte cu victima, să-i învingă rezistenţa şi apoi să-i aplice lovitura mortală, un coautor, sau mai mulţi, imobilizează victima chiar în momentul în care un altul aplică acea lovitură. Ca urmare, activitatea de imobilizare a victimei este legată direct şi nemijlocit de activitatea care constituie latura obiectivă a infracţiunii de omor.

Unitatea acţiunii de imobilizare a victimei cu acţiunea de ucidere, efectuată de alt coinculpat, se axează pe caracterul indispensabil al primei acţiuni, fără de care cealaltă acţiune nu ar fi posibilă. De fapt, imobilizarea victimei în momentul de pericol maxim pentru viata ei echivalează cu un adevărat act de violenţă, susceptibil de a cauza moartea acelei victime.

Aşadar, toate contribuţiile care au legătură între ele, fiind conjugate şi unificate într-un ansamblu specific, orientat spre realizarea uciderii persoanei, au caracter de acte de coautorat la omor. Nu are relevanţă, din punct de vedere al cauzalităţii juridice, care dintre actele săvârşite de coautori a provocat leziunea care, în final, a cauzat moartea victimei, căci ceea ce caracterizează coautoratul este unitatea acţiunilor, capacitatea lor de a se integra aceluiaşi sistem sau model de explicaţie.

Coautorul nu acţionează singur, ci în cooperare cu alt făptuitor (sau mai mulţi). Ca atare, coautorul trebuie să urmărească şi să accepte producerea rezultatului cauzat nu numai de acţiunea lui, ci de totalitatea acţiunilor, ceea ce presupune că el trebuie să cunoască celelalte acţiuni şi finalitatea lor şi, în mod conştient, să-şi orienteze activitatea astfel încât să se integreze finalităţii în ansamblu.

Elementul cooperării subiective - adică reprezentarea totalităţii acţiunilor şi voinţa de a se realiza, prin efortul comun, activitatea de ucidere a unei persoane - se obţine din analiza împrejurărilor în care fapta a fost comisă”.

De asemenea, se constată că deşi inculpata a negat în mod constant faptul că a ţinut victima de picioare, apărarea ei a fost infirmată atât de declaraţiile constante în această privinţă date de inculpatul ***** începând cu data de 16.04.2015, de întărirea acestor afirmaţii cu ocazia reconstituirii şi a confruntării dintre el şi inculpată, dar şi de declaraţia martorului cu identitate protejată *****, care a declarat că, după arestare, inculpatul ***** i-a spus că atunci când a ajuns el acasă la inculpată, a găsit-o pe victimă având spume la gură, iar inculpatul ***** i-a pus perna pe față victimei, inculpata ținând victima de picioare.

Premeditarea în comiterea infracțiunii de către cei doi inculpaţi este dată de faptul că aceştia au discutat înainte despre uciderea victimei de mai multe ori cu privire la posibile moduri de suprimare a vieţii victimei-administrarea de medicamente, sodă caustică şi au căutat în prealabil modalităţi de a ucide o persoană şi, în realizarea acestui scop, inculpata a procurat anterior Diazepam de la mama sa, martora ***** *****, cu intenţia să-l administreze victimei *****, fără cunoștința acesteia, substanță cu efect tranchilizant.

De asemenea, inculpaţii au planificat modalitatea de ucidere a victimei şi au pregătit modalitatea de ascundere și de transport a cadavrului, prin folosirea mai multor bunuri, pe care le dețineau sau pe care le-au achiziționat în acest sens, respectiv o geantă tip troler, folie din plastic transparent, saci menajeri, bandă adezivă și legături formate din coliere din plastic autoblocante de culoare albă (fasete), aruncarea obiectelor care îi puteau lega de uciderea victimei şi incrimina, declararea dispariţiei victimei susţinându-se că aceasta avea datorii şi intenţiona să plece din ţară. Totodată, inculpaţii şi-au construit alibiuri pentru ziua când au ucis victima.

După uciderea victimei, inculpații ***** și ***** au profanat cadavrul acesteia, prin aceea că au legat cadavrul (prin aplicarea în zona gâtului şi a membrelor a mai multor legături formate din coliere din plastic autoblocante de culoare albă - fasete, înfășurându-i capul  într-o folie din plastic), au introdus cadavrul (într-o poziţie asemănătoare cu poziţia fetală, cu picioarele flectate la piept și mâinile introduse între picioare, pe lângă piept) în saci menajeri (înfăşurați la exterior de mai multe ori cu o bandă adezivă) și mai apoi, într-o geantă tip troler, pe care au introdus-o în portbagajul autoturismului marca „Opel Vectra”, cu numărul de înmatriculare *****, pe care l-au abandonat în București, șos. Pantelimon, în dreptul imobilului cu nr.255, sector 2, unde cadavrul a fost descoperit în stare de putrefacție, în data de 08.04.2015, aducând astfel atingere sentimentului de respect datorat morților, fapta acestora întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de profanare de cadavre sau morminte, prev. de  art.383 alin.(1) din C.pen.

Infracţiunea de profanare de cadavre sau morminte în varianta profanării de cadavre este destinată a incrimina faptele ce aduc atingere respectului ce trebuie arătat morţilor şi mormintelor în care aceştia sunt îngropaţi, respect ce trebuie să existe în orice societate civilizată.

Situaţia premisă pentru a putea fi reţinută această infracţiune, este aceea a existenţei unui cadavru sau unui mormânt împotriva căruia făptuitorul îşi îndreaptă acţiunile sale profanatoare, pe care le comite cu intenţie directă sau indirectă.

Legiuitorul a avut în vedere cu prilejul incriminării faptei orice atingere adusă unui cadavru (cu excepţia celor necesare ritualului de înmormântare) şi care ar putea aduce atingere sentimentelor de respect şi pietate datorate morţilor.

 Reamintim că în practica judiciară au fost catalogate ca având acest caracter desenarea unor cruci pe pieptul cadavrului prin zgârierea tegumentului cu un cuţit (C.A. Tg. Mureş- decizia penală 59/A din 22.05.2009), incendierea cadavrului în scopul de a şterge urmele unui omor (Î.C.C.J, Secţia Penală, decizia nr. 907/2003, publ. în Pandectele Române nr. 5/2004, Î.C.C.J, Secţia Penală, decizia nr. 3670/2007, publ. în Jurisprudenţa Secţiei Penale  din 2007), secţionarea cadavrului şi introducerea acestuia într-o ladă (Tribunalul Suprem, Secţia Penală, decizia nr. 192/1980, publ. în Revista Română de Drept nr. 9/1980), tăierea cadavrului, aflat în coşciug, la nivelul feţei cu un briceag (Judecătoria Buhuşi, sentinţa penală nr. 59/2009, nepublicată), întreţinerea de raporturi sexuale după deces, aplicarea mai multor lovituri de cuţit şi introducere în anus şi vagin de obiecte (Î.C.C.J, Secţia Penală, decizia nr. 1490/2008) sau introducerea cadavrului într-o hazna (Î.C.C.J, Secţia Penală, decizia nr. 2313/2009).

De asemenea, din interpretarea prevederilor art. 383 C.pen. rezultă că pot fi încadrate în această infracţiune şi lovirea, vătămarea, tăierea, străpungerea cadavrului, întoarcerea acestuia în altă poziţie, degradarea, distrugerea, suprimarea, sustragerea cadavrului sau unei părţi din acesta, a cenușii, dezgroparea, dezbrăcarea cadavrului, aruncarea oaselor sau  rămășiţelor pământești ori a cenușei, murdărirea cadavrului, atașarea unui obiect sau însemn de natură a leza memoria persoanei decedate (a se vedea în acest sens şi decizia nr. 907/2003 a Curţii Supreme de Justiţie).

Reamintim că potrivit Deciziei nr. 35 din 22 septembrie 2008 a Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dată în recurs în interesul legii–care este de actualitate- în cazul în care acţiunea de ucidere este urmată de o a doua faptă, de profanare a cadavrului, aceste două fapte distincte, succesive, au fiecare un obiect juridic diferit, deoarece lezează fiecare o altă valoare socială, respectiv în cazul omorului viaţa persoanei, iar în cazul infracţiunii de profanare de morminte respectul datorat morţilor, adică acele valori avute în vedere de legiuitor la incriminarea celor două fapte în texte autonome, instanţa supremă statuând că „…nu prezintă importanţă modul în care s-a ajuns la un cadavru care să facă obiectul profanării la care se referă textul de lege menţionat. De aceea, în cazul în care acţiunea de ucidere este urmată de o a doua faptă, de profanare a cadavrului, aceste două fapte distincte, succesive, trebuie că primească haina juridică firească fiecăreia, corespunzătoare infracţiunii de omor în forma în care a fost săvârşită, precum şi infracţiunii de profanare de morminte, aflate în concurs real.” De asemenea, s-a arătat că „existenţa infracţiunii de profanare nu este subordonata vreunui scop, iar dacă totuşi se constată că s-a acţionat cu un eventual scop ori mobil, acestea nu pot fi avute în vedere decât în procesul de individualizare a pedepsei. Aşadar, în ipoteza în care un cadavru este dezmembrat sau incendiat ori distrus în alt mod în scopul ascunderii infracţiunii de omor săvârşite anterior, s-au săvârşit două infracţiuni concurente, în sensul prevederilor art. 33 lit. a) din Codul penal” .

De asemenea, potrivit jurisprudenţei instanţei supreme „Omorul săvârşit de făptuitor asupra bunicii sale, urmat de profanarea cadavrului victimei, în scopul de a împiedica descoperirea faptei de omor, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat prevăzută în art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen. şi ale celei de profanare de morminte prevăzută în art. 319 C. pen, în concurs real de infracţiuni (decizia nr. 2313/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie).

În consecinţă, chiar dacă inculpaţii au profanat cadavrul victimei după uciderea acesteia în scopul de a împiedica descoperirea faptei de omor, acţionând cu intenţie indirectă sub aspectul profanării, se constată că cele două acţiuni ale lor îmbracă forma a două infracţiuni distincte, infracţiunea de profanare de cadavre sau morminte nefiind subordonata vreunui scop.

Sub aspectul laturii subiective, inculpaţii au săvârşit infracţiunile concurente cu intenţie-directă în cazul infracţiunii de omor calificat şi cu intenţie indirectă în cazul infracţiunii de profanare de cadavre sau morminte.

6. Individualizarea judiciară a pedepselor

Potrivit art. 103 alin. 2 c.p.rpen, condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

De asemenea, conform art. 396 alin. 2 condamnarea se pronunţă dacă instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.

Raportat la probatoriul administrat în cauză instanţa constată, mai presus de orice îndoială rezonabilă, că faptele inculpaţilor există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpaţi.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaţilor,  se vor va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 74 c.pen:

-gravitatea infracţiunilor săvârşite, dată de severitatea pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunile comise-pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau închisorii de la 15 la 25 de ani pentru infracţiunea de omor calificat, de împrejurările concrete de comitere- inculpaţii sunt acuzaţi că pe fondul unui plan dinainte stabilit, la data de 13.12.2014 inculpata ***** i-a administrat victimei *****, soțul său, în scopul de a-l ucide, produse medicamentoase cu efect tranchilizant (Diazepam și, posibil Xyzal), pe care le-a introdus, fără cunoștința victimei, în alimentele consumate de către aceasta la masa de seară, după care, în dimineața zilei de 14.12.2014, văzând că nu s-a produs decesul victimei, l-a chemat în locuinţa sa şi a victimei pe inculpatul ***** şi, profitând de starea de neputință de a se apăra în care se afla victima, inculpatul ***** a exercitat acte de violență asupra acesteia prin încătuşarea şi apoi sufocarea victimei cu perna provocând decesul victimei, timp în care inculpata a ţinut victima de picioare şi cu

-periculozitatea infractorilor-inculpata ***** era căsătorită cu victima de 18 ani, cei doi aveau împreună o fetiţă de 9 ani, hotărând să o lipsească pe fetiţa ei minoră de tatăl pe care îl iubea foarte mult, de sprijinul afectiv şi financiar pe care acesta i-l oferea şi pe care ar fi continuat să i-l ofere dacă nu ar fi suprimat în mod brutal viaţa soţului ei.

De asemenea instanţa reţine că inculpata a dat dovadă de foarte mult sânge rece, premeditând comiterea infracţiunii cu amantul ei la mai puţin 3 luni de la momentul când s-au cunoscut pentru a rămâne cu toate bunurile pe care soţul ei le avea şi pentru a se putea căsători cu  inculpatul, de o aşa manieră, încât i-a administrat tranchilizante soţului ei cu intenţia de a-l ucide în timp ce fetiţa lor era în casă, fiindu-i indiferentă împrejurarea că în ziua următoare dacă victima ar fi murit din cauza supradozei cu Diazepam, fetiţa şi-ar fi găsit tatăl în această stare. De altfel, în dimineaţa de 14.12.2014 fetiţa a încercat să se joace cu victima, însă aceasta s-a aflat în imposibilitate fizică din cauza administrării de către soţia sa a tranchilizantelor.

De asemenea, trebuie remarcată preocuparea inculpatei pentru a-şi asigura un alibi, prin felul în care a plănuit cu inculpatul să ascundă cadavrul, prin aruncarea lucrurilor care îi puteau lega de uciderea victimei şi incrimina, inclusiv prin faptul că inculpata a vorbit de pe telefonul de serviciu cu inculpatul în timp ce cumpărau obiectele ce le erau necesare pentru ascunderea cadavrului-pentru a nu se face legătura între ei mai târziu- şi trimiterea de mesaje de pe telefonul victimei pentru a da impresia că la data de  14.12.2014, după ora 14, victima era încă în viaţă.

Aceeaşi preocupare a inculpatei de a găsi o scăpare, inclusiv prin acuzarea unor persoane nevinovate care nu au nicio legătură cu faptele, se observă şi după momentul arestării ei, când i-a scris surorii ei *****, un bilet în care îi cerea să îi trimită „o scrisoare de ameninţare de la arabi”, fără nume la expeditor, o instruia să folosească mănuşi sau şerveţel, „scrisul de pe plic să fie ca cel din scrisoare, modificat şi să semene cu scrisul unui arab” . Astfel, instrucţiunile inculpatei către sora ei erau următoarele: „pe jumătate de coală albă, fără să laşi amprente, scrii cu litere de tipar puţin modificat de cum scrii tu de obicei: DACĂ VORBEŞTI O SĂ MORI ÎN ÎNCHISOARE ŞI AVEM SA LUAM COPILUL TAU. ALLAH NU IARTĂ!”

Totodată se remarcă faptul că la trei zile după uciderea victimei, încercând să disimuleze faptele inclusiv prin declanşarea unor căutări inutile punând organul de urmărire pe piste false, inculpata a declarat dispariţia victimei sugerând că aceasta ar fi putut fi prinsă de cămătarii la care avea datorii ori că ar fi plecat din ţară pentru a scăpa de cei cărora le datora mari sume de bani ori chiar că ar face parte dintr-o grupare islamică şi să fi părăsit România.

Totodată, se remarcă lipsa acesteia de compasiune, afecţiune pentru membrii apropiaţi ai familiei, lipsă de ataşament şi respect prin aceea că după 10 zile de la uciderea victimei, l-a adus în casă, în apropierea fetiţei pe care o lipsise de tatăl ei în preajma sărbătorilor de iarnă, când relaţiile devin mai strânse între membrii familiei, pe amantul ei împreună cu care îi ucisese tatăl.

De asemenea, în biletul adresat din arest de inculpată surorii ei *****, recunoscut de inculpată în şedinţa publică din data de 17.12.2015 ca fiind scris de ea, inculpata a scris următoarele: ”v-am luat prin surprindere şi v-am stricat rostul şi planurile pe care le aveaţi în Germania, dar sper să reuşim şi dacă nenorocitul acela-victima, n.n.- are bunuri de-ale lui ***** pe numele lui să fie trecute pe numele ***** şi să avem toţi o viaţă şi un viitor mai bun. Să ştii că nu îmi pare rău de ceea ce am făcut pt. că oricum acel monstru era hotărât să nu mă lase să trăiesc fericită şi liniştită şi nici pe *****. Ar fi obligat-o să treacă în religia lui când mai creştea şi ar fi obligat-o să se mărite cu vreun arăbete de-al lui. Oricum, faptul că mă ameninţa în ultima vreme că îmi ia copilul pt. că el are mai mulţi bani să o crească, mă ameninţa că dacă rămâne în România, o să ia el mansarda şi o să o aducă şi pe jegoasa aia să stea deasupra noastră, nu voia să mă lase să îmi refac viaţa, ca să nu fie *****. -inculpatul *****, n.n.- tatăl *****, de parcă el era un tată model, asta m-a făcut să-mi pierd minţile şi să îi pun Diazepam în ceai. Nu îl mai suportam. Voiam să dispară din viaţa noastră, să nu îl las să îşi bată joc şi de ***** cum şi-a bătut joc de mine.”

De asemenea

-inculpatul ***** a dat dovadă de foarte mult sânge rece, premeditând comiterea infracţiunii împreună cu inculpata la mai puţin 3 luni de la momentul când s-au cunoscut pentru a rămâne cu toate bunurile pe care soţul ei le avea şi pentru a se putea căsători cu  inculpata, căutând pe internet diferite moduri de a ucide o persoană şi discutând cu inculpata cu privire la posibilitatea de a-i administra soţului ei sodă caustică sau o supradoză de somnifere.

Trebuie remarcată preocuparea inculpatului pentru a-şi asigura un alibi, prin felul în care a plănuit cu inculpata să ascundă cadavrul, prin aruncarea lucrurilor care îi puteau lega de uciderea victimei şi incrimina, inclusiv prin faptul că inculpatul a vorbit de pe telefonul de serviciu cu inculpata în timp ce cumpărau obiectele ce le erau necesare pentru ascunderea cadavrului-pentru a nu se face legătura între ei mai târziu- şi trimiterea de mesaje de pe telefonul victimei pentru a da impresia că la data de  14.12.2014, după ora 14, victima era încă în viaţă, singura preocupare a inculpatului de a găsi o scăpare determinându-l să adopte un comportament de acuzare a unor persoane nevinovate care nu au nicio legătură cu faptele.

Lipsa de remuşcări a inculpatului se deduce şi din faptul că după ce a ucis victima s-a mutat în casa acestuia petrecând după 10 zile de la suprimarea vieţii victimei sărbătorile de iarnă împreună cu inculpata şi cu fetiţa de 9 ani care îşi aştepta tatăl acasă, mutându-se apoi în luna februarie în mansarda apartamentului inculpatei şi continuând traiul în comun cu inculpata.

-conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal-deşi iniţial în faza urmăririi penale, după data de 16.04.2015 şi în faza judecăţii, până în noiembrie 2015 inculpaţii au recunoscut comiterea infracţiunii de omor, ulterior aceştia au revenit arătând că victima ar fi fost ucisă de partenerul de afaceri al victimei;

-nivelul de educaţie, vârsta, situaţia familială şi socială- inculpata ***** este în vârstă de *****, are studii *****., de profesie *****., are un copil minor rezultat din căsătoria cu victima și nu are antecedente penale; inculpatul ***** este în vârstă de *****., are studii *****., de profesie *****.și nu are antecedente penale

În ceea ce priveşte alegerea dintre pedepsele alternative prevăzute de lege în privinţa infracţiunii de omor calificat (pedeapsa închisorii/detenţiunii pe viaţă) şi dozarea pedepselor,  tribunalul va avea în vedere pericolul social concret sporit în cauză al faptei, care justifică aplicarea unor pedepse aspre, de natură să asigure funcţiile de constrângere, exemplaritate şi reeducare a inculpaţilor, pedeapsa fiind menită să determine înlăturarea deprinderilor antisociale ale inculpaţilor, dar şi să dea o minimă satisfacţie rudelor îndurerate de dispariţia prematură a victimei, precum şi opiniei publice profund marcată de asemenea fapte violente, cu încălcarea gravă a dreptului fundamental la viaţă.

Tribunalul consideră că individualizarea pedepsei trebuie să aibă ca scop determinarea aplicării unei pedepse juste, atât sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, cât şi prin punctul de vedere al nevoii de reeducare a inculpaţilor. În această manieră se realizează şi scopul pedepsei, cel de prevenţie generală şi specială.

Pentru a se putea aprecia în mod concret gravitatea faptei şi pentru a se realiza o justă individualizare a pedepsei este necesar a se raporta fapta dedusă judecăţii la sistemul general de valori acceptat de societate şi care ar trebui să se reflecte în hotărârea pronunţată.

De asemenea, este important a se analiza conţinutul concret al faptei, acţiunea sau inacţiunea concretă, mijloacele folosite, urmarea imediată şi în egală măsură, caracterul şi importanţa obiectului infracţiunii, caracterul şi importanţa urmărilor acesteia, prejudiciul efectiv produs, evaluarea gravităţii faptei, a atitudinii psihice a inculpaţilor faţă de fapta comisă şi urmările produse.

Totodată tribunalul consideră că în ansamblul criteriilor indicate de art. 74 C. pen., persoana inculpaţilor reprezintă doar un reper, astfel că simpla împrejurare că inculpaţii nu au antecedente penale nu poate prevala faţă de criteriul gradului de pericol social concret ridicat pe care îl prezintă fapta acestora.

În consecinţă, raportat la circumstanţele concrete în care inculpaţii au premeditat şi pus în aplicare hotărârea de a suprima viaţa victimei, având în vedere că lăcomia a fost mobilul principal în comiterea acestei infracţiuni, la modul atent în care au aruncat obiectele care îi puteau lega de comiterea omorului şi mai târziu incrimina, modul cum au ascuns cadavrul victimei, ţinând cont de lipsa lor de remuşcare privitor la uciderea victimei, de faptul că în mod constant au încercat să inducă organele judiciare în eroare mai întâi cu privire la căutările victimei date dispărute după ce ei o uciseseră şi apoi după ce au fost arestaţi, recurgând nu numai la minciuni cu privire la împrejurările uciderii victimei, care până la un punct ar putea fi privite ca fiind acceptate şi incluse în sfera dreptului la apărare, ci şi la acuzarea unor persoane nevinovate de uciderea victimei, apelând inclusiv după arestarea lor la instruirea unor persoane străine de dosar să trimită scrisori de ameninţare care să pară a fi fost scrise de cetăţeni arabi, pentru a se justifica astfel schimbarea declaraţiilor, instanţa consideră că doar prin aplicarea  pedepsei detenţiunii pe viaţă pentru fiecare din cei doi inculpaţi se reflectă pericolul social concret al infracţiunii de omor calificat comise de ei şi se evidenţiază funcţiile preventivă, represivă şi educativă ale pedepsei.

Se va avea în vedere că exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei inculpaţilor, contribuind la reeducarea lor, iar fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată, stabilirea unei pedepse juste şi proporţionale contribuie la realizarea finalităţii acesteia.

În temeiul art.66 alin.1 - art.67 alin.2 C.p., se vor interzice inculpatei drepturile prev. de art.66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n  C.p. (dreptul de a comunica cu părţile civile *****. ***** *****., *****. *****., *****., membri de familie ai victimei, cu inculpatul ***** şi de a se apropia de aceştia), pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale-în raport de infracţiunea de omor calificat, respectiv pe o durată de pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale-în raport de infracţiunea de profanare de cadavre sau morminte.

În temeiul art.65 alin.1 C.p., se vor interzice inculpatei drepturile prev. de art. 66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n  C.p. (dreptul de a comunica cu părţile civile *****., membri de familie ai victimei, cu inculpatul ***** şi de a se apropia de aceştia), care se execută din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Aceste interdicţii ca pedeapsă complementară şi accesorie sunt justificate de următoarele:  după 18 ani de căsnicie petrecuţi cu victima, la trei luni după ce l-a cunoscut pe inculpat, inculpata a suprimat viaţa soţului ei pentru a rămâne cu amantul şi a se bucura de toate avantajele financiare –bani şi proprietăţi pe care soţul său le-a câştigat prin muncă-, de împrejurarea că după 10 zile de la uciderea tatălui fetiţei pe care inculpata pretinde că o iubeşte, l-a adus acasă pe ucigaşul tatălui ei, fetiţa fiind extrem de ataşată de tatăl ei, în perioada sărbătorilor de iarnă, când aceasta în mod obişnuit petrecea această perioadă împreună cu tatăl ei, având în vedere că, potrivit referatului de evaluare, inculpatul a fost surprins de sora inculpatei admonestând-o pe minoră şi chiar a lovit-o de câteva ori, iar în faza judecăţii a fost adus la cunoştinţa instanţei faptul că inculpata plănuia să o ia pe minoră din plasamentul surorii ei şi să o dea în plasament numitei Bordea Liliana, persoană pe care a întâlnit-o în arest, fiind acuzată de comiterea unor infracţiuni informatice, inculpata fiind nemulţumită de faptul că sora ei nu o aducea suficient de des pe minoră să o vadă, indiferent ce consecinţe ar produce acest fapt asupra minorei, instanţa consideră că interesul superior al minorei este acela ca minora să nu mai interacţioneze cu inculpata din moment ce aceasta din urmă, prin deciziile pe care le-a luat, a afectat grav viitorul şi dreptul la dezvoltare armonioasă a minorei într-un climat familial în care să se bucure de iubirea, ocrotirea şi prezenţa ambilor părinţi.

De asemenea, din moment ce inculpata nu a dovedit să aibă remuşcări faţă de fapta comisă, iar din biletul trimis din arest de inculpată surorii ei-fila 417 verso, vol I al instanţei) rezultă că în legătură cu familia victimei singura preocupare a inculpatei era aceea să o înveţe pe sora ei să îl mintă pe fratele victimei cu privire la taxa şcolară a minorei: „chiar dacă rezolvi să plăteşti mai puţin la şcoală, spune-le că te costă 500 de euro şi nu trebuie să ştie *****., aşa că poţi să mai ceri 500 de euro de la el sau de la arăbeţi” –este justificată şi interzicerea inculpatei a dreptului de a comunica cu părţile civile *****., membri de familie ai victimei.

În temeiul art.66 alin.1 - art.67 alin.2 C.p., se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art.66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n  C.p. (dreptul de a comunica cu părţile civile *****., membri de familie ai victimei, cu inculpata ***** şi de a se apropia de aceştia), pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale-în raport de infracţiunea de omor calificat, respectiv pe o durată de pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale-în raport de infracţiunea de profanare de cadavre sau morminte.

În temeiul art.65 alin.1 C.p., se  vor interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n  C.p. (dreptul de a comunica cu părţile civile minora *****.  membri de familie ai victimei, cu inculpata ***** şi de a se apropia de aceştia), pe o durată de 5 ani, care se execută din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

 Din moment ce inculpatul l-a ucis pe tatăl minorei şi respectiv pe fiul şi fratele părţilor civile menţionate mai sus, ţinând seama şi de împrejurarea că în perioada scurtă cât a convieţuit cu inculpata şi cu minora a fost surprins admonestând-o şi lovind-o pe minoră, se constată că este justificată aplicarea interdicţiilor menţionate mai sus ca pedeapsă complementară şi accesorie.

În condiţiile în care după trei luni de când s-au cunoscut cei doi inculpaţi au suprimat viaţa soţului inculpatei, în scopul de a rămâne cu toate bunurile victimei, au sesizat poliţia cu privire la dispariţia victimei deşi ştiau că aceasta este decedată, iar în faza judecăţii au acuzat persoane nevinovate de comiterea omorului pe care iniţial l-au recunoscut cu lux de amănunte, se constată că este justificată interdicţia ca pedeapsă complementară şi accesorie pentru inculpaţi de a dreptul de a comunica unul cu celălalt şi de a se apropia unul de celălalt.

În temeiul art. art.383 alin.(1) din C.pen., inculpaţii vor fi condamnaţi la pedeapsa de 3 ani închisoare fiecare.

În baza art. 38, art.39 lit. a Cp şi art.45 alin. 3 lit. a Cp se vor contopi pedepsele principale aplicate fiecărui inculpat prin prezenta, urmând ca inculpaţii să execute pedeapsa cea mai grea, a detenţiunii pe viaţă şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n  C.p.  pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul 45 alin. 5 c.pen. și art.65 alin.1 C.p., se vor interzice inculpaţilor drepturile prev. de art. 66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n  C.p. care se execută din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Raportat la natura şi gravitatea infracţiunii de omor calificat, ţinând seama de circumstanţele comiterii acestor infracţiuni şi de valoarea socială lezată- infracţiunea de omor calificat este îndreptată împotriva celui mai important drept al omului, dreptul la viaţă, care este un drept esenţial, fundamental care constituie condiţia exercitării celorlalte drepturi garantate, infracţiunea fiind prin ea însăşi un pericol concret pentru ordinea publică şi nu doar un pericol abstract la adresa relaţiilor sociale protejate de legea penală, având în vedere pronunţarea prezentei hotărâri de condamnare, instanţa apreciază că prin lăsarea în libertate a inculpaţilor s-ar crea pericol pentru ordinea publică, astfel că în baza art. 399 alin. 1 c.pr.pen va menţine arestarea preventivă a celor doi inculpaţi; măsura este executorie cf. art. 399 alin. 4 c.pr.pen.

În temeiul art.72 C.pen., se va computa în raport de ambii inculpaţi durata reţinerii şi a arestării preventive, de la data de 16.04.2015 la zi.

7. Latura civilă a cauzei

Se constată că în termen legal au formulat pretenţii civile constituindu-se părţi civile rudele victimei după cum urmează:

-părţile civile ***** *****. (mama victimei), *****. (fraţii victimei), *****. (sora victimei) solicitând câte 250.000 euro fiecare cu titlu de daune morale; partea civilă *****. a solicitat şi suma de 630,76 lei reprezentând cheltuieli de înhumare şi suma de 9000 USD trimisă inculpatei pentru a face demersuri în vederea găsirii fratelui său cât victima era dată dispărută şi pentru a o ajuta pe fiica inculpatei şi a victimei, nepoata sa (înscrisul de la fila 119, vol I al instanţei şi precizările privitoare la latura civilă aduse la termenul din 28.01.2016)

- partea civilă minoră  *****. (prin avocat din oficiu, curator şi persoana căreia i-a fost încredinţată în plasament *****) a solicitat suma globală de 288.000 euro reprezentând daune materiale, suma de 1500 euro/lună până la împlinirea vârstei de 25 ani şi 600.000 euro cu titlu de daune morale.

Părţile civile au solicitat obligarea în solidar a inculpaţilor la plata despăgubirilor civile solicitate.

Dispoziţiile codului civil incidente în cauză

1.în privinţa obligaţiei de a plăti pensie de întreţinere

Art. 529. - (1) Întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti.

 (2) Când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii.

Art. 530. - (1) Obligaţia de întreţinere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului şi, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învăţătură şi pregătire profesională.

(2) Dacă obligaţia de întreţinere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanţa de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreţinere, stabilită în bani.

(3) Pensia de întreţinere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreţinere. Dispoziţiile art. 529 alin. (2) şi (3) rămân aplicabile.

Art. 533. - (1) Pensia de întreţinere se plăteşte în rate periodice, la termenele convenite de părţi sau, în lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotărâre judecătorească.

 (3) De asemenea, părţile pot conveni sau, dacă sunt motive temeinice, instanţa de tutelă poate hotărî ca întreţinerea să se execute prin plata anticipată a unei sume globale care să acopere nevoile de întreţinere ale celui îndreptăţit pe o perioadă mai îndelungată sau pe întreaga perioadă în care se datorează întreţinerea, în măsura în care debitorul întreţinerii are mijloacele necesare acoperirii acestei obligaţii.

Art. 1.386.- (3) Dacă prejudiciul are un caracter de continuitate, despăgubirea se acordă sub formă de prestaţii periodice.

Art. 1.390. - (1) Despăgubirea pentru prejudiciile cauzate prin decesul unei persoane se cuvine numai celor îndreptăţiţi, potrivit legii, la întreţinere din partea celui decedat.

2.în privinţa daunelor materiale

Art. 1.381. - (1) Orice prejudiciu dă dreptul la reparaţie.

(2) Dreptul la reparaţie se naşte din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat.

Art. 1.382. - Cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ţinuţi solidar la reparaţie faţă de cel prejudiciat.

Art. 1.385. - (1) Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel.

(2) Se vor putea acorda despăgubiri şi pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică.

Art. 1.386. - (1) Repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situaţiei anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putinţă ori dacă victima nu este interesată de reparaţia în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilite prin acordul părţilor sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească.

(2) La stabilirea despăgubirii se va avea în vedere, dacă prin lege nu se prevede altfel, data producerii prejudiciului.

Art. 1.392. - Cel care a făcut cheltuieli pentru îngrijirea sănătăţii victimei sau, în caz de deces al acesteia, pentru înmormântare are dreptul la înapoierea lor de la cel care răspunde pentru fapta ce a prilejuit aceste cheltuieli.

3.în privinţa daunelor morale

Art. 1.391. - (2) Instanţa judecătorească va putea, de asemenea, să acorde despăgubiri ascendenţilor, descendenţilor, fraţilor, surorilor şi soţului, pentru durerea încercată prin moartea victimei, precum şi oricărei alte persoane care, la rândul ei, ar putea dovedi existenţa unui asemenea prejudiciu.

Instanţa constată că în cauză sunt îndeplinite cumulativ elementele răspunderii civile delictuale: fapta ilicită a inculpaţilor constând în uciderea victimei *****, prejudiciile materiale suferite de părţile civile constând în efectuarea de cheltuieli pentru înhumarea victimei, neplata pensiei de întreţinere în favoarea fetiţei victimei după decesul victimei, plata unor sume inculpatei pentru suportarea cheltuielilor privitoare la găsirea victimei în perioada cât aceasta a fost dată dispărută precum şi pentru întreţinerea minorei, prejudiciile morale pentru durerea încercată prin moartea victimei, legătura de cauzalitate directă între fapta ilicită şi prejudicii, vinovăţia dovedită a inculpaţilor.

În ceea ce priveşte plata daunelor materiale

1.partea civilă minoră

-cererea de despăgubiri formulată pentru partea civilă minoră în vârstă de *****. *****. - născută la data de *****. prin avocat din oficiu, curator şi persoana căreia i-a fost încredinţată în plasament *****: s-a solicitat suma globală de 288.000 euro reprezentând daune materiale, suma de 1500 euro/lună până la împlinirea vârstei de 25 ani

Declaraţiile martorilor audiaţi în faza judecăţii cu privire la relaţia de afecţiune dintre victima ***** şi fetiţa sa, precum şi cu privire la contribuţia victimei la plata cheltuielilor de întreţinere a minorei:

-martorul *****.: victima îşi iubea foarte mult fetiţa şi de la victimă ştie că aceasta acorda suma de 1000 euro/lună pentru cheltuielile fetiţei,

-martorul *****.: victima avea foarte mare grijă de fetiţă, chiar dacă se afla la Constanţa, lăsa totul şi venea în Bucureşti să îşi vadă fetiţa,

-martora *****.: în prezenţa ambilor părinţi fetiţa era mai ataşată de tată,

-martoru l*****.  *****. avea o relaţie foarte apropiată cu fetiţa lui, aceasta era viaţa lui; victima se ocupa de toate cheltuielile, iar fetiţei îi cumpăra tot ce îşi dorea, 

-martora*****.:  ***** avea o relaţia apropiată cu fetiţa, pe care o diviniza, o suna zilnic, plănuise să-şi petreacă sărbătorile de iarnă împreună cu fetiţa lui; de asemenea, martora a declarat că victima o trimitea pe martoră la bancă pentru a depune banii necesari cheltuielilor familiei sale care locuia în Bucureşti-5-6.000 lei/lună;

-martorul *****.: victima era foarte legată de fetiţa sa, o mare parte din conversaţiile pe care le aveau se raportau la fetiţa; victima contribuia la întreţinerea fetiţei şi îi dădea câţi bani dorea

Instanţa, în acord şi cu disp. art. 533 alin. 3 c.civ., consideră că nu se mai justifică acordarea unei prestaţii periodice pentru perioada 14.12.2014 (data decesului victimei, tatăl minorei) şi până la data pronunţării hotărârii, având în vedere că obligaţia de întreţinere vizează satisfacerea nevoilor în timp, iar pensia de întreţinere trebuie să răspundă unor nevoi urgente pentru procurarea celor necesare traiului, astfel că se va stabili o sumă globală pentru această perioadă de 1 an şi 2 luni.

Instanţa are în vedere la stabilirea acestei sume globale, suma de 6000 lei pe lună (aprox. 1500 euro) pe care martora *****. a declarat că victima o trimitea lunar pentru cheltuielile fetiţei (1500 euro/lună x 14 luni=21.000 euro), reprezentând sumă globală cu titlu de pensie de întreţinere de la data  decesului victimei şi până la data pronunţării.

Având în vedere că potrivit art. 533, art. 1.386 alin. 3 şi art. 1.390 alin. 1,  prejudiciul are un caracter de continuitate, este justificată acordarea unei despăgubiri părţii civile minore sub formă de prestaţii periodice, parte civilă căreia victima îi presta lunar pensie de întreţinere şi care prin moartea tatălui îi este lipsită de acest drept, va acorda părţii civile *****. ***** Cristina suma de  1500 euro /lună până la împlinirea vârstei de 18 ani cu titlu de pensie de întreţinere.

2.Partea civilă *****., fratele victimei

-cererea privind plata daunelor materiale formulată de partea civilă *****.: suma de 630,76 lei reprezentând cheltuieli de înhumare şi suma de 9000 USD trimisă inculpatei pentru a face demersuri în vederea găsirii fratelui său cât victima era dată dispărută şi pentru a o ajuta pe fiica inculpatei şi a victimei.

Se constată că potrivit facturii fiscale de la fila 125, vol I al instanţei, s-a făcut dovada plăţii de către partea civilă *****. sumei de 630,76 lei pentru înhumarea victimei.

În ceea ce priveşte cererea privind acordarea sumei de 9000 USD trimisă inculpatei pentru a face demersuri în vederea găsirii fratelui său cât victima era dată dispărută şi pentru a o ajuta pe fiica inculpatei şi a victimei, din înscrisurile depuse la dosar şi din declaraţia martorului *****. rezultă indubitabil că partea civilă i-a trimis bani cu acest titlu inculpatei, însă suma dovedită este de 1800 euro (a se vedea chitanţa din 6.03.2015 de la fila 127, vol I al instanţei, din josul paginii), celelalte chitanţe depuse neputând fi luate în calcul întrucât sunt din anii 2011 şi 2012, anterior decesului victimei, neavând legătură cu fapta de omor.

În ceea ce priveşte daunele morale

În prealabil trebuie precizat că tribunalul a respins cererea avocatului părţii civile minore *****.  ***** Cristina privind efectuarea unei expertize psihologice pentru a constata suferinţa minorei în raport de dispariţia bruscă din viaţa ei a tatălui ei întrucât instanţa consideră că prin decesul victimei este evident faptul că s-a produs un prejudiciu moral părţii civile minore care a fost lipsită în mod brusc de prezenţa şi afecţiunea tatălui ei pe care martorii au declarat că fetiţa îl iubea foarte mult.

În ceea ce priveşte solicitarea formulată părţile civile, tribunalul are în vedere că suprimarea vieţii victimei de către inculpaţi reprezintă o pierdere iremediabilă pentru părţile civile (a tatălui, respectiv a fratelui şi fiului), ţinând cont de şocul pe care probabil nu îl vor depăşi niciodată, produs de anunţarea decesului victimei şi a modului în care aceasta a fost ucisă şi apoi legată şi înfoliată pentru a i se ascunde cadavrul în troler, părţile civile fiind lipsite pentru totdeauna de afecţiunea victimei şi de dreptul de a se bucura de prezenţa unuia din membrii familiei lor decedat, dar şi de sprijinul său moral şi financiar.

În privinţa cererii de acordare a daunelor morale, instanţa reţine că aceasta este parţial întemeiată. Astfel, pe de o parte, dificultatea cuantificării prejudiciului moral nu poate suprima protecţia acordată persoanelor prejudiciate în urma săvârşirii infracţiunii, iar pe de altă parte, marja mare de apreciere de care se bucură instanţa în această materie nu trebuie să se materializeze nici în stabilirea unor daune morale într-un cuantum nejustificat de mare.

Referitor la despăgubirile pentru daune morale solicitate de părţile civile, la stabilirea cuantumului sumelor acordate, instanţa are în vedere că moartea victimei constituie o pierdere ireparabilă, care necesită o reparaţie morală echitabilă şi se impune stabilirea unei proporţionalităţi între suferinţa provocată, care, deşi nu poate fi cuantificată, poate fi estimată, şi sarcina impusă inculpaţilor, în solidar, de a suporta plata despăgubirilor ce vor fi acordate cu titlu de daune morale.

Determinarea sumelor de bani de natură a alina, în speţă, suferinţa cauzată părţilor civile s-a făcut prin luarea în considerare a particularităţilor lor psihice şi afective, a legăturilor de afecţiune existente între fetiţa minoră, mama şi fraţii victimei, astfel cum au rezultat din probele administrate, şocul resimţit de către fetiţă şi părinţi în urma decesului subit al fiului şi afectarea profundă a echilibrului lor psihic şi emoţional reprezintă urmări incontestabil generate de infracţiunea ce a făcut obiectul judecăţii.

În vederea cuantificării daunelor morale către părţile civile, care se circumscriu unei categorii de prejudicii definită ca „prejudiciu de afecţiune”, a cărui compensare prin acordarea unor sume de bani a fost constant admisă în jurisprudenţă şi reglementată ulterior expres de prevederile art. 1391 alin. 2 C.civ., instanţa a ţinut seama şi de natura infracţiunii comise de inculpaţi (infracţiunea de omor calificat), de vârsta victimei (52 de ani la data decesului survenit la 14.12.2014), de suferinţele psihice cauzate fetiţei, mamei şi fraţilor victimei, determinate de decesul tatălui, fiului şi respectiv fratelui lor, şi a stabilit suma de 300.000 euro cu titlu de daune morale în favoarea părţii civile minore *****. ***** *****. şi câte 100.000 euro cu titlu de daune morale în favoarea părţilor civile *****.  considerând că acestea au un caracter rezonabil şi nu au o valoare vădit disproporţionată faţă de pierderea ireversibilă suferită de părţile civile, ca urmare a suprimării vieţii victimei infracţiunii de omor.

Faţă de cele expuse mai sus, în baza art. 25 şi art. 397 c.pr.pen. se vor admite în parte acţiunile civile formulate de părţile civile *****..

Vor fi obligaţi  inculpaţii în solidar la plata următoarelor despăgubiri civile:

- suma de 630,76 lei (cheltuieli de înhumare) şi 1800 euro (cheltuieli pentru căutarea victimei dispărute) cu titlu de daune materiale şi 100.000 euro cu titlu de daune morale în favoarea părţii civile *****.,

- suma de câte 100.000 euro cu titlu de daune morale în favoarea fiecăreia din părţile civile *****.,

- suma de 21.000 euro cu titlu de daune materiale reprezentând suma globală cu titlu de pensie de întreţinere de la data decesului victimei -14.12.2014 şi până la data pronunţării, suma de  1500 euro /lună până la împlinirea vârstei de 18 ani cu titlu de pensie de întreţinere şi 300.000 euro cu titlu de daune morale în favoarea părţii civile minore *****..

Se vor respinge celelalte pretenţii civile.

7. Măsuri asiguratorii

În vederea reparării prejudiciului cauzat părților civile, până la concurenţa sumelor de 722.800 euro şi 630,76 lei se va menţine măsura asigurătorie a sechestrului cu privire la următoarele bunuri aparținând inculpatei *****, astfel cum a fost instituită prin ordonanța din data de 29.06.2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București,:

•Cota de ½ din dreptul de proprietate asupra unității individuale (apartament compus din trei camere și dependințe cu cota indiviză de 1,453% din suprafața de folosință comună a imobilului și 16,26 m2 teren în folosință) situate în *****.  - imobil înscris în cartea funciară nr. *****. a municipiului București, *****;

•Unitatea individuală (teren în proprietate și apartament în curs de execuție în suprafață de 95,61 m2, nr. CF *****,) situată în *****. imobil înscris în cartea funciară nr. *****,  a municipiului București, Sector 1*****,;

•Teren intravilan, în suprafață de 11.247 m2, (teren în proprietate, situat în București *****,, imobil înscris în cartea funciară nr. *****, a municipiului București *****,,.

•Sumei de 14.050 euro, descoperită și ridicată cu prilejul percheziției domiciliare efectuate la locuința inculpatei *****, situată în Bucureşti, , consemnată la CEC Bank – Unitatea Victoria (Calea Victoriei nr.11, sector 3), conform recipisei de consemnare nr. *****,

8. Alte dispoziţii

În baza art.7 din Legea nr.76/2008 se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpaţi în vederea înscrierii în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

9. Cheltuieli judiciare

Se va dispune avansarea sumei de 170 lei reprezentând costul expertizelor psihiatrice efectuate în privinţa inculpaţilor din fondul Ministerului Justiţiei în contul RO 98 TREZ. 7045009X. XX00.0183 Trezoreria Statului Sector 4 Bucureşti.

 În temeiul art.274 alin.1 C.proc.pen., inculpaţii vor fi obligaţi la plata sumei de 25.450 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Se va dispune avansarea onorariilor avocaţilor desemnaţi din oficiu cf. delegaţiilor nr. *****, , ***** şi cuvenit curatorului părţii civile minore-av*****, ***** *****,, substituită de av. *****,.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea privind schimbarea încadrării juridice formulată de avocata inculpatei *****.

1.1. În temeiul art.188 alin.(1) – art.189 alin. (1) lit.a) din C.pen., cu aplic. art. 199 alin. (1) din C.pen., condamnă pe inculpata ***** la pedeapsa detenţiunii pe viaţă.

În temeiul art.66 alin.1 - art.67 alin.2 C.p., interzice inculpatei drepturile prev. de art.66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n  C.p. (dreptul de a comunica cu părţile civile *****, membri de familie ai victimei, cu inculpatul ***** şi de a se apropia de aceştia), pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art.65 alin.1 C.p., interzice inculpatei drepturile prev. de art. 66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n  C.p. (dreptul de a comunica cu părţile civile *****,, membri de familie ai victimei, cu inculpatul ***** şi de a se apropia de aceştia), pe o durată de 5 ani, care se execută din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

1.2. În temeiul art. art.383 alin.(1) din C.pen., condamnă inculpata la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În temeiul art.66 alin.1 - art.67 alin.1 C.p., interzice inculpatei drepturile prev. de art.66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n  C.p. (dreptul de a comunica cu părţile civile *****,, membri de familie ai victimei, cu inculpatul ***** şi de a se apropia de aceştia), pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art.65 alin.1 C.p., interzice inculpatei drepturile prev. de art. 66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n  C.p. (dreptul de a comunica cu părţile civile *****,, membri de familie ai victimei, cu inculpatul ***** şi de a se apropia de aceştia), pe o durată de 2 ani, care se execută din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 38, art.39 lit. a Cp şi art.45 alin. 3 lit. a Cp contopeşte pedepsele principale aplicate inculpatei prin prezenta, urmând ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea, a detenţiunii pe viaţă şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n  C.p.  pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul 45 alin. 5 c.pen. și art.65 alin.1 C.p., interzice inculpatei drepturile prev. de art. 66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n  C.p. care se execută din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art.399 alin.1 Cpp., menţine măsura arestării preventive a inculpatei.

În temeiul art.72 C.pen. deduce din pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive de la 16.04.2015 la zi.

2.1. În temeiul art.188 alin. (1) – art.189 alin. (1) lit.a) din C.pen., condamnă pe inculpatul ***** la pedeapsa detenţiunii pe viaţă.

În temeiul art.66 alin.1 - art.67 alin.2 C.p., interzice inculpatului drepturile prev. de art.66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n  C.p. (dreptul de a comunica cu părţile civile *****,, membri de familie ai victimei, cu inculpata ***** şi de a se apropia de aceştia), pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art.65 alin.1 C.p., interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n  C.p. (dreptul de a comunica cu părţile civile *****,, membri de familie ai victimei, cu inculpata ***** şi de a se apropia de aceştia), pe o durată de 5 ani, care se execută din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

2.2. În temeiul art. art.383 alin.(1) din C.pen., condamnă inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În temeiul art.66 alin.1 - art.67 alin.1 C.p., interzice inculpatului drepturile prev. de art.66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n  C.p. (dreptul de a comunica cu părţile civile *****,, membri de familie ai victimei, cu inculpata ***** şi de a se apropia de aceştia), pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art.65 alin.1 C.p., interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n  C.p. (dreptul de a comunica cu părţile civile *****,, membri de familie ai victimei, cu inculpata *****  şi de a se apropia de aceştia), pe o durată de 2 ani, care se execută din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 38, art.39 lit. a Cp şi art.45 alin. 3 lit. a Cp contopeşte pedepsele principale aplicate inculpatului prin prezenta, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, a detenţiunii pe viaţă şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n  C.p.  pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul 45 alin. 5 c.pen. și art.65 alin.1 C.p., interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 alin.1 lit.a ,b,e,j,n  C.p. care se execută din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art.399 alin.1 Cpp., menţine măsura arestării preventive a inculpatului.

În temeiul art.72 C.pen. deduce din pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive de la 16.04.2015 la zi.

Latura civilă a cauzei

În baza art. 25 şi art. 397 c.pr.pen. admite în parte acţiunile civile formulate de părţile civile *****,.

Obligă inculpaţii în solidar la plata următoarelor despăgubiri civile:

- suma de 630,76 lei (cheltuieli de înhumare) şi 1800 euro (cheltuieli pentru căutarea victimei dispărute) cu titlu de daune materiale şi 100.000 euro cu titlu de daune morale în favoarea părţii civile *****,,

- suma de câte 100.000 euro cu titlu de daune morale în favoarea fiecăreia din părţile civile *****,,

- suma de 21.000 euro cu titlu de daune materiale reprezentând suma globală cu titlu de pensie de întreţinere de la data decesului victimei -14.12.2014 şi până la data pronunţării, suma de  1500 euro /lună până la împlinirea vârstei de 18 ani cu titlu de pensie de întreţinere şi 300.000 euro cu titlu de daune morale în favoarea părţii civile minore *****,.

Respinge celelalte pretenţii civile.

Menţine măsura asigurătorie a sechestrului cu privire la următoarele bunuri aparținând inculpatei *****, astfel cum a fost instituită prin ordonanța din data de 29.06.2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București, în vederea reparării prejudiciului cauzat părților civile, până la concurenţa sumelor de 722.800 euro şi 630,76 lei:

•Cota de ½ din dreptul de proprietate asupra unității individuale (apartament compus din trei camere și dependințe cu cota indiviză de 1,453% din suprafața de folosință comună a imobilului și 16,26 m2 teren în folosință) situate în *****,  - imobil înscris în cartea funciară nr. *****, a municipiului București, *****;

•Unitatea individuală (teren în proprietate și apartament în curs de execuție în suprafață de 95,61 m2, nr. *****,) situată în București, *****, imobil înscris în cartea funciară nr. *****, a municipiului București, *****,;

•Teren intravilan, în suprafață de 11.247 m2, (teren în proprietate, LOT *****,, situat în București *****,, imobil înscris în cartea funciară nr. *****, a municipiului București, *****.

•Sumei de 14.050 euro, descoperită și ridicată cu prilejul percheziției domiciliare efectuate la locuința inculpatei *****, situată în Bucureşti, *****,, consemnată la CEC Bank – Unitatea Victoria (Calea Victoriei nr.11, sector 3), conform recipisei de consemnare nr. *****,

În baza art.7 din Legea nr.76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpaţi în vederea înscrierii în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

Dispune avansarea sumei de 170 lei reprezentând costul expertizelor psihiatrice efectuate în privinţa inculpaţilor din fondul Ministerului Justiţiei în contul RO 98 TREZ. 7045009X. XX00.0183 Trezoreria Statului Sector 4 Bucureşti.

 În temeiul art.274 alin.1 C.proc.pen., obligă inculpaţii la plata sumei de 25.450 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Dispune avansarea onorariilor avocaţilor desemnaţi din oficiu cf. delegaţiilor nr. *****, şi cuvenit curatorului părţii civile minore-av. *****,, substituită de av. *****,.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15.02.2016.

Preşedinte  Grefier

*****, *****,

Domenii speta

Spete similare