Pretenţii - prin folosirea instalaţiei de apă caldă a clădirii de parati fără a avea acordul coproprietarilor, paraţii şi-au asumat posibilitatea ca apa caldă preparata de centrala termică a acestora să ajungă inclusiv în spaţiile comune ale clădirii, mo

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 14.04.2014 sub nr. dosar nr.17851/299/2014, reclamanta Asociţia de Proprietari a imobilului situat în ..., reprezentată de S.I., a chemat în judecată pe pârâţii P.D.M. şi P.S.M., prin care a solicitat obligarea pârâţilor, în solidar, la plata sumei de 24.141,65 lei către reclamantă, din care cote de întreţinere în cuantum de 12.770,80 lei şi penalităţi de 11.370,85 lei, ambele sume aferente perioadei martie 2011 – decembrie 2013, pentru imobilul apartament situat în ..., apartament nr. …, sector 1. Totodata, reclamanta a solicitat obligarea paraţilor la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, în fapt, astfel cum rezulta din Certificatele de moştenitor nr.77/10.11.2000 si, respectiv, nr.40/13.09.2013, eliberate de BNP  „M.R.” paraţii sunt moştenitorii părinţilor lor (P.N. si P.A.S.), proprietarii apartamentului … din imobilul situat ....

A susţinut că deoarece in timpul vieţii, autoarea paraţilor P.A.S. (decedata la 26.09.2012) nu a achitat cota ce-i revenea din cheltuielile comune aferente locatiunii in imobil si derivate din calitatea sa de proprietara, pentru perioada ianuarie 2005 - 23 februarie 2011, a fost nevoita sa o acţioneze in judecata.

Prin Sentinta civila nr. 8527/05.2011 a Judecătoriei Sector 1, irevocabila prin Deciza nr.977/ 03.04.2014 a Tribunalului Bucureşti - Secţia a V a Civila, P.A.S. a fost obligată la plata sumei de 17.123,21 lei către reclamantă, reprezentând cote de întreţinere restante şi penalităţi.

A învederat că reclamanţii au continuat sa nu achite cota ce le revine din cheltuielile comune, avand un debit pe intervalul martie 2011- decembrie 2013 de 24.141,65 lei, din care 12.770,80 lei cote comune si 11.370,85 lei penalitati.

In drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art.46, 49 din Legea nr.230/2007, H.G. nr.1588/2007 şi art.453 C.pr.civila.

În probaţiune, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri şi  interogatoriul pârâtilor, anexând la cerere, în copie, înscrisuri (f.9-72).

Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

În data de 20 iunie 2014, pârâţii au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant a reclamantei şi a semnatarului cererii introductive de instanţă, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor, iar, pe fond, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

Cu privire la exceţia lipsei calităţii procesuale pasive, pârâţii au arătat că nu se face dovada, nici prin acţiune si nici prin actele anexate acesteia a mandatului acordat de Comitetul Executiv al Asociaţiei de Proprietari, prin care s-a hotarat efectuarea procedurii de mediere si acţionarea in instanta a pârâţilor.

Astfel, atata timp cat nu exista documente care sa ateste ca s-a hotarat, in mod legal si cu respectarea prevederilor legale in materie, actionarea in instanta a pârâţilor P.P.M. si P.S.M. nu exista niciun temei juridic al acţionarii pârâţilor in judecata de către Asociatia de Proprietari si niciun mandat al „preşedintei" sa formuleze aceasta acţiune in instanta.

Au invocat faptul că pârâţii nu sunt membrii Asociaţiei de Proprietari din imobilul situat in ..., sector 1.

În acest context, pârâţii au precizat ca, in conformitate cu prevederile legale in materie, asociatia de proprietari se poate indrepta impotriva membrilor Asociaţiei, conform prevederilor art.3 din Legea nr.230/2007, actualizata.

În apărare, pârâţii au aratat că sunt proprietarii apartamentului situat in ..., Bucureşti (conform Certificat de moştenitor nr.40/13.09.2013).

Au susţinut că începând cu anii 2002-2003 ceilalţi locatari ai clădirii i-au anuntat ca s-au debransat de la agentul termic, fara insa ca pârâţilor sa li se prezinte vreo dovada in acest sens.

Astfel, in contextul in care pârâţii nu au fost de acord cu debransarea si nici nu au fost convocaţi la vreo Adunare Generala in care sa se supună la vot acest aspect, au ramas branşaţi la sistemul de alimentare cu agent termic.

Din acel moment, reprezentanţii Asociaţiei de proprietari susţin ca aceştia nu mai beneficiaza de agent termic/apa prin branşamentul clădirii si le imputa pârâţilor aproape întreg consumul de apa aferent fiecărei luni.

In acest context, pârâţii au refuzat sa achite un serviciu de care ceilalţi  proprietari nu le-au făcut niciodata dovada ca nu mai beneficiaza si bineinteles si eventuale accesorii ale sumelor calculate in mod abuziv si nelegal de către Asociaţia de proprietari.

Au subliniat că prin acţiune reclamanta nu precizeaza daca membrii acesteia mai beneficiaza de branşament si de apa in perioada pentru care li se solicita plata acestor cheltuieli si penalitati. Reclamanta nu explica care este raţiunea pentru care celelalte apartamente au in fisele privind repartiţia cheltuielilor pe lunile solicitate consum infim de apa si care este raţiunea pentru care sumele aferente acestora nu corespund sumelor calculate pârâţilor.

In acest context, pârâţii au înţeles sa se raporteze si la condiţiile de certitudine, lichiditate si exigibilitate ale creanţei solicitate de reclamanta si in privinţa careia aceasta precizeaza ca sunt indeplinite, facand urmatorele observaţii:

Calculele prezentate la dosarul cauzei de către reclamanta, reprezentând cote cheltuieli martie 2011 - decembrie 2013 nu sunt certe, lichide si exigibile având in vedere inexistenta reala a consumului imputat de către aceştia apartamentului pârâţilor.

Calculele prezentate la dosarul cauzei de către reclamanta, reprezentând cote cheltuieli martie 2011 - decembrie 2013 nu sunt certe, lichide si exigibile, avand in vedere valorile eronate precizate total consum pe apartament total de plata pentru apa, penalitati, total de plata in contextul in care in spaţiul aferent apartamentului pârâţilor, respectiv rubrica 3, nu sunt detaliate sub nicio forma aspectele privind consum la apometre si pierderi 10%, in contextul in care din acestea rezulta si valorile totale ale sumelor si penalitatilor.

Calculele prezentate la dosarul cauzei de către reclamanta, reprezentând cota cheltuieli nu sunt certe, lichide si exigibile avand in vedere si menţionarea in acestea a unor sume eronate si incorecte aferente celorlalte apartamente, in condiţiile in care nu exista niciun inscris oficial si nicio dovada a debransarii acestora de la branşamentul comun si pe cale de consecinţa a consumului real al acestora al apei din imobil.

Au arătat că reclamanta nu a facut dovada scriptica a sumelor solicitate cu titlu de penalitati aplicate de A.N. (care asa cum se precizeaza in fisa se aplica doar sumelor aferente apartamentului pârâţilor).

Chiar si in contextul emiterii si prezentării fiselor de cheltuieli, sumele solicitate nu sunt certe, lichide si exigibile, acestea nefiind datorate de către pârâţi, deoarece pârâţii nu au înregistrat un consum atat de mare, astfel cum se solicita de către reclamanta, şi pârâţii nu sunt singurii beneficiari ai acestor utilităţi.

Pârâţii contesta astfel modalitatea de calcul si de stabilire a sumelor aferente perioadei martie 2011 - decembrie 2013 si din perspectiva faptului ca pe langa rubrica reprezentând „total de plata pentru apa"', reclamanta mentioneaza si rubrica reprezentând „penalitati aplicate de A.N." , fara sa se prezinte niciun detaliu tehnic - matematic privind calculul acestor penalitati si niciun înscris din care sa rezulte imputarea acestor sume de către furnizorul de utilitati A.N..

Pârâţii contesta si modalitatea de stabilire a sumelor reprezentând penalităţi din următoarele motive: nu s-a facut dovada procentului de stabilire acestora; nu s-a facut dovada impunerii acestora de către furnizorul de apa; nu s-a facut dovada calculului acestora.

În drept, pârâţii au invocat art.205, art.207 CPC, precum si prevederile NCC, Legea nr.230/2007, modificata si actualizata si HG 1588/2007 modificata si actualizata.

În probaţiune, pârâţii au solicitat administrarea probei cu înscrisuri, martori, interogatoriul reclamantei si expertiza tehnica si contabila.

În data de 20 iunie 2015, pârâţii au formulat cerere reconvenţională, prin care au solicitat: obligarea reclamantei-pârâte la plata sumei de 10.000 lei, reprezentând sume aferente consumului de gaz metan evidenţiat în facturile emise de D., pe care pârâţii-reclamanţi le-au achitat, şi care reprezintă susţinerea consumului de gaz care se regăseşte în agentul termic/apă caldă şi care deserveşte apartamentele membre ale asociaţiei şi unele dintre spaţiile comune şi private ale condominiului, ca urmare a debranşării acestora necorespunzătoare şi neevidenţiate în înscrisurile asociaţiei; obligarea reclamantei-pârâte la plata dobânzii legale, de la data formulării prezentei cereri; obligarea reclamantei-pârâte la debranşarea membrilor Asociaţiei de proprietari de la consumurile şi racordurile ce deservesc spaţii comune şi private din condominiu, membrii care nu s-au debranşat în mod corect, în termen de 30 de zile de la data pronunţării sentinţei instanţei; obligarea la plata de daune interese cominatorii, în cazul neîndeplinirii obligaţiei de debranşare a membrilor asociaţiei de proprietari care nu s-au debranşat în mod corect şi complet; cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, pârâţii-reclamanţi au arătat că potrivit  Referatului de expertiza tehnica nr.15/15.11.2011 intocmit de expert tehnic MLPTL rezulta ca „centrala termica proprietatea familiei P. furnizeaza apa calda menajera, atat pentru apartamentul propriu cat si pentru unei spatii comune si private ale unora din locatarii din imobil ce nu s-au debransat complet. Nu exista de asemenea procese verbale de debransare recunoscute de ambele parti”.

Conform Adresei emise de către SC I.P. SRL, „specialistii noştri au constatat funcţionarea centralei termice in condiţiile in care consumatorii din apartamentul dvs, erau inchisi, ceea ce duce la concluzia existentei altor consumatori”.

Conform Referatului privind expertiza tehnica pentru specialitatea instalatii sanitare si instalatii termice aferente imobilului de locuit S+P+3E situat in ..., au învederat că „ca urmare a acestei situatii evident anormale, ce conduce la defalcarea incorecta a cheltuielilor pentru incalzire si a.c.c. intre cele 8 apartamente ale imobilului, se recomanda urmatoarele (...)”.

Au precizat ca suma solicitata de pârâţii-reclamanţi de 10.000 lei este estimativa si a fost calculata de pârâţii-reclamanţi raportat la media facturilor de gaze ale celorlalţi locatari raportat la consumul aferent apartamentului cu nr.3.

Pârâţii-reclamanţi considera ca aceasta suma va fi stabilita cu certitudine sub forma certitudinii existentei ei si a obligării reclamantei-parate la acordarea acesteia, precum si sub forma cuantumului acesteia, urmare efectuării in cadrul acestui dosar a unei expertize tehnice.

Au precizat ca au invocat aceasta situatia in scris Asociaţiei de Proprietari, solicitând in mod expres reglementarea acestor aspecte insa Asociaţia nu a inteles sa soluţioneze aceste inadvertenţe, aspecte prejudiciabile pentru pârâţi.

În drept, pârâţii au invocat art.205, art.207 CPC, precum si prevederile NCC, Legea nr.230/2007, modificata si actualizata si HG 1588/2007 modificata si actualizata.

În probaţiune, pârâţii au solicitat administrarea probei cu înscrisuri, martori, interogatoriul reclamantei si expertiza tehnica si contabila.

În data de 21.07.2014, reclamanta-pârâta a formulat întâmpinare la cererea reconvenţională, prin care a solicitat respingerea acesteia, ca neîntemeiata.

În apărare, reclamanta-pârâta a asociaţia este formata din 7 apartamente plus cel al pârâţilor, toate aceste apartamente fiind debranşate de la centrala blocului.

A arătat că neachitarea cotelor părţi de către proprietarii apartamentului nr.3 a obligat toţi ceilalţi proprietari să-şi instaleze centrale de apartament, operaţiune care s-a efectuat fără a perturba accesul celorlalti locatari la utilităţile curente şi cu avizul S.C. D. S.R.L.

A susţinut că debranşările au fost anunţate oficial prin declaraţiile scrise către Asociaţie cu cerere de verificare la faţa locului.

A arătat că, în speţă, calculul coeficienţilor de suprafaţă încălzită au fost pârâtului P. D. în ziua de 30.11.2005, in sedinta asociatiei.

A învederat că asociaţia nu a renunţat la gura de gaze din spalătorie, ci a cerut ca D. să-i monteze contor separat pentru a-şi putea delimita corect consumurile respective.

Partile comune au fost debransate prin declaraţii oficiale. Mai mult de atât si garajele au fost debransate de la apa calda si s-au montat apometre pentru apa rece la garajele apartamentelor 5, 7 si 8.

Afirmaţia ca centrala termica a apartamentului 3 furnizează agent termic (apa calda si încălzire ) pentru spatii comune este complet falsa si nu corespunde realitatii.

Aşadar, listele de întretinere nu pot sa cuprindă consumuri de gaze inexistente la părţile comune. Cat priveşte părţile private nedebransate puteau fi nominalizate de paraţi daca ele existau sau exista si in prezent.

Defectarea centralei termice a imobilului dateaza de cand P. D. a preluat-o, neavand abilitatea si nici autorizatia de exploatare a unei centrale cu gaze.

Susţinerea paraţilor ca aceştia ar fi achitat vreo factura la D. sau A.N. este neadevarata si nedovedita, aceştia neachitand din anul 2005 nici o cota de intretinere, si nici cheltuielile cu utilitatile, fapt pentru care a si formulat o noua acţiune judecătoreasca dupa ce a obtinut sentinta civila nr. 8527/05.2011 a Judecătoriei Sector 1 de obligare a acestora la plata cheltuielilor de intretinere aferente anilor 2005-2011.

În data de 06 noiembrie 2014, pârâţii-reclamanţi au depus raspuns la întampinare la cererea reconvenţională.

Pârâţii-reclamanţi au arătat că, în esenţă, cronologia evenimentelor a fost următoarea, şi anume întâi s-au produs „aşa-zisele debranşări ale membrilor asociaţiei”, iar urmare a consumului în continuare înregistrat de pârâti pe centrala blocului au hotărât să sisteze plata cotelor aferente apartamentului acestora.

Au susţinut că debraşarea s-a produs în mod abuziv în privinţa accesului pârâţilor la utilităţi, în sensul că aceştia au înţeles să oprească centrala blocului, pârâţii fiind puşi în situaţia de a ramane fără încălzire.

Au arătat că nu există avizul D. pentru operaţiunea de branşare individuala.

Au mai arătat că nu au fost anunţaţi cu privire la aceste debraşări. Nu au participat la nicio verificare la faţa locului a apartamentelor.

Au învederat că, în speţă, calculul coeficienţilor de suprafaţă încălzită vizează spaţiile comune, ceea ce înseamnă o primă recunoaştere a nedebranşării în privinţa acestor spaţii comune.

Au susţinut că D. nu a montat contor special, astfel încât consumul înregistrat este achitat de pârâţi. Au precizat că nu cunosc niciun aspect privind declaraţiile oficiale invocate de reclamantă.

Au arătat că debranşarea trebuia facuta cu firme specializate şi avizată şi atestată prin înscrisuri oficiale.

Pârâtii au atras atenţia asupra faptului că reclamanta-parata a recunoscut practic că debranşarea a vizat doar unele apartamente, respectiv nr.5, 7 şi 8.

La termenul de judecata din 07.11.2014, instanţa a respins atât  excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant, cât şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.

În data de 03 decembrie 2014, reclamanta a depus precizări privind modul de calcul al obiectului cererii.

În cauză, instanţa a administrat proba prin înscrisuri şi expertiză.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, din cuprinsul Certificatului de moştenitor nr.77/10.11.2000, reiese că moştenitorii defunctului P.N. S. sunt P.A.S. şi paratii P. D.-M.  P.S.M. (f.65, 66).

Prin sentinţa civilă nr.8527 din 04.05.2011 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr.3042/299/2008, instanţa a admis acţiunea formulată de Asociaţia de Proprietari în contradictoriu cu parata P. A S., în sensul că a obligat parata la plata sumei de 17.132,21 lei, reprezentând cote de întreţinere restante calculate din ianuarie 2005 şi pana la data de 23.02.2011 pentru apartamentul nr.3 situat în ... (f.15-16).

În data de 13.09.2013 a fost dezbătută succesiunea rămasă de pe urma defunctei P. A – S., decedata la data de 26.09.2012, în sensul că s-a stabilit că moştenitorii defunctei sunt P. D.-M. şi P.S.M., astfel cum rezultă din Certificatul de moştenitor nr.40 emis de BNP M.R. în dosarul succesoral nr.44/2013 (f.66).

Astfel, ţinând seama de efectul pozitiv al lucrului judecat al hotărârii judecătoreşti pronunţate în dosarul nr.3042/299/2008, de certificatele de moştenitor sus-menţionate, precum şi de împrejurarea că paraţii au recunoscut prin întampinare că sunt proprietarii apartamentului situat în ..., iar din actele dosarului nu  rezulta că ulterior soluţionării dosarului nr.3042/299/2008 s-ar fi schimbat situaţia juridică a apartamentului nr.3 situat în ..., instanţa apreciază că paratii au calitatea procesuală pasivă în cauza dedusă judecăţii.

În altă ordine de idei, ţinând seama de listele lunare de plata aflate la filele 19-54, precum şi de împrejurarea ca paratii nu au depus dovezi în sensul ca au achitat sumele determinate prin aceste liste, rezulta că deţinătorii apartamentului nr.3 nu şi-au îndeplinit obligatia de a achita asociaţiei de proprietari suma de 11.972,81 lei, reprezentând cota de contribuţie la cheltuielile asociaţiei  pentru consumul de apă aferent perioadei martie 2011 – decembrie 2013.

În drept, conform art. 46 din Legea nr. 230/2007, toţi proprietarii au obligaţia să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociaţiei de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuţie ce le revine la cheltuielile asociaţiei de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociaţia de proprietari.

Potrivit art. 32 alin. 2 din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1588/2007, repartizarea cheltuielilor sau a obligaţiilor financiare pe fiecare proprietate individuală revine administratorului, în cadrul contractului încheiat cu reprezentantul asociaţiei de proprietari a condominiului, lista de plată fiind semnată de administrator şi de un membru al comisiei de cenzori şi fiind aprobată de preşedinte prin semnătură şi aplicarea ştampilei asociaţiei, persoanele semnatare certificând şi răspunzând de corectitudinea listei de plată.

În temeiul prevederilor art. 50 din Legea nr. 230/2007, asociaţia de proprietari are dreptul să acţioneze în justiţie pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cheltuielilor comune, timp de mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.

Având în vedere dispoziţiile exprese ale art. 46 din Legea nr. 230/2007, cuantumul cotei de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari se stabileşte pe baza listelor de întreţinere, care au fost întocmite, semnate şi aprobate cu respectarea art. 32 din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1588/2007, nefiind necesar ca asociaţia de proprietari să depună documentele justificative pe baza cărora au fost întocmite listele de întreţinere sau să solicite efectuarea unui raport de expertiză contabilă în acest scop, cu excepţia cazului în care proprietarul invocă faptul că aceste liste de plată nu au fost întocmite în mod corespunzător.

Instanţa mai reţine şi împrejurarea că, potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. 1 lit. A lit. d) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1588/2007, proprietarii membri ai asociaţiei au dreptul să primească explicaţii cu privire la calculul cotei de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari şi, eventual, să o conteste la preşedintele asociaţiei de proprietari, în termen de 10 zile de la afişarea listei de plată, iar preşedintele asociaţiei de proprietari este obligat să răspundă la contestaţie în termen de 7 zile.

Faţă de cele mai sus expuse, instanţa apreciază că paratii datorează asociaţiei de proprietari suma de 11.972,81 lei (12.770,80 lei - 797,99 lei), reprezentând cota de întreţinere pentru consumul de apă din perioada ianuarie 2011 – decembrie 2013.

Vazand că asociaţia de proprietari nu a fost în măsura să prezinte vreun document justificativ referitor la serviciul de curatenie (contract individual de munca, contract de prestari servicii, facturi), instanţa apreciază că asociaţia de proprietari nu este îndreptătita să solicite obligarea paratilor la plata sumei de 797,99 lei, reprezentând serviciul de curatenie pentru perioada ianuarie 2011 – decembrie 2013.

Instanţa va înlătura apărările paratilor, pentru următoarele considerente:

Din facturile şi, respectiv, din adresa nr.34773 din 11.07.2011 (f.239), rezultă că în data de 20.04.2010 furnizorul A.N. şi-a îndeplinit obligaţia montării contorului principal de branşament la nivelul limitei de proprietate.

Paratii nu au demonstrat şi nici invocat faptul că apartamentul deţinut de aceştia ar avea repartitoare de costuri, în scopul individualizării consumului şi repartizării pe apartament a costurilor aferente consumului total de apă înregistrat la nivelul branşamentului imobilului.

Referitor la modul de stabilire a cheltuielilor aferente consumului de apă, instanţa observă ca potrivit art. 40 alin.1 din Anexa la H.G. nr.1588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, „Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute în actele normative în vigoare cu privire la asigurarea gradului de montare a repartitoarelor de costuri pentru apă sau încălzire, atunci repartizarea acestor utilităţi se stabileşte prin decizie a comitetului executiv al asociaţiei de proprietari, printr-un regulament propriu care trebuie să cuprindă prevederi cu privire la modul de citire, de calcul şi de repartizare a contravalorii consumurilor respective.” 

Potrivit art.5 din Anexa nr.1 la H.C.G.M.B. nr.41/2002 privind contorizarea consumurilor de apa rece, apa calda menajera si caldura la apartamentele din cadrul asociatiilor de locatari/ asociatiilor de proprietari din municipiul Bucuresti, „Adunarea Generala va stabili un cuantum pentru plata partilor comune referitor la consumul de apa rece, apa calda menajera si caldura. Cuantumul de plata aferent partilor comune, care revine detinatorilor de apartamente contorizate individual, nu va depasi 10% (zece la suta) din consumul total inregistrat de contoarele instalate in apartamente. In cazul in care absolut toate apartamentele sunt contorizate, cuantumul pentru partile comune va fi stabilit pe baza diferenta intre consumul inregistrat de contoarele general sau pasante de la imobile sau scari si suma consumurilor inregistrate la fiecare apartament.”

În acord cu dispoziţiile sus menţionate, prin procesul verbal din 22 decembrie 2010, asociaţia de proprietari a stabilit că „în cazul în care citirile apometrelor insumate şi consumul în sistem pausal de 8,4 ml/persoana/lună, conform ord. Nr.29/N din 23 Dec. 1993, nu acoperă consumul facturat de A.N., se aplica o majorare de 10% la citirile apometrelor contorizate, conform HCGMB nr.41/2002, iar diferenţa neacoperită se repartizează la apometrele necontorizate” (f.356).

Cât priveşte raportul de expertiză judiciara întocmit în cauză, instanţa va înlătura concluziile acestuia referitoare la modul de calcul al debitului principal, pentru următoarele considerente:

Conform art.1.3 teza I din Anexa la Ordinul nr. 29/1993 pentru aprobarea Normativului-cadru privind contorizarea apei şi a energiei termice la populaţie, instituţii publice şi agenţi economici, în vigoare începând cu data de 27 ianuarie 1994, „Până la generalizarea contorizării, stabilirea consumurilor de apă se face în regim pauşal, diferenţiat, iar (...)” 

Potrivit pct.4 din Lista de baremuri orientative pentru determinarea în sistem pauşal a consumurilor de apă pe categorii de consumatori, pentru imobilele cu instalaţii centrale de încălzire a apei (puncte şi centrale termice) în care este inclus şi consumul de apă caldă - 8,4 m3/persoană/ lună. 

Faţă de dispoziţiile sus-menţionate, având în vedere faptul că furnizorul de servicii de alimentare cu apă a montat contorul principal de branşament, instanţa apreciază că de la montarea acestui contor stabilirea consumurilor de apă nu se mai poate face în regim pausal, ci în condiţiile stabilite de asociaţia de proprietari coroborat cu Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr.41/2002.

Prin urmare, vazand că expertul judiciar a efectuat calculele plecând de la premisa greşită că lipseşte contorizarea generalizata şi că ar fi aplicabil sistemul pausal, instanţa a înlăturat concluziile raportului de expertiză întocmit de expert B.G. privind modul de calcul al debitului principal ca neutil soluţionării prezentului litigiu.

Având în vedere faptul că celelalte apartamente din condominiu au montate contoare de apă, se poate înţelege cu uşurinţă motivul pentru care valorile menţionate la rubrica „consum de apă” nu sunt identice sau comparabile.

În ceea ce priveşte apărarea referitoare la inexistenţa reala a consumului de apă imputat paraţilor sau ca paratii nu au înregistrat un consum atat de mare, instanţa apreciază că paraţii erau obligaţi să preia iniţiativa probei, întrucat reclamanta se afla în imposibilitate de a proba acest aspect, în special din cauză că nu are acces în apartamentul deţinut de parati.

Pentru acest motiv, instanţa va înlătura aceasta apărare, ca neîntemeiata.

Ţinând seama de dispoziţiile art.4 din Legea nr.230/2007, prin care asociaţia de proprietari poate impune obligaţii tuturor proprietarilor în legătură cu administrarea condominiului, instanţa va înlătura ca nerelevanta apărarea paraţilor în sensul că aceştia nu sunt membrii asociaţiei de proprietari.

De altfel, dispoziţiile invocate de parati, şi anume art.3 din Legea nr.230/2007, prevăd că fiecare proprietar are obligaţia de a plăti lunar cotă de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari, fără a se face vreo distincţie între membrii asociaţiei de proprietari şi ceilalti proprietari.

Având în vedere faptul ca, pe de o parte, montarea contorului de apă este urmata de aplicarea sigiliului de către operator, asociaţia de proprietari fiind tert fata de aceasta procedura, iar, pe de altă parte, că paratii nu au indicat macar un coproprietar care ar fi violat sigiliile aplicate de operator sau probe care să nască suspiciunea de fraudă, instanţa nu poate primi apărările paratilor referitoare la eventualele erori privind modul de calcul al consumului de apă pentru celelalte apartamente. 

În plus, în lipsa unui temei legal, instanţa va înlătura apărarea paratilor referitoare la  neparticiparea acestora la citirea apometrelor montate în celelalte apartamente.

Referitor la cererea de obligare la plata penalitatilor de întârziere, instanţa reţine următoarele:

În temeiul dispoziţiilor art. 49 alin. 1 din Legea nr. 230/2007, asociaţia de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanţă, afişată pe lista de plată, iar penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere şi se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depăşeşte termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăşi suma la care s-au aplicat.

Ţinând seama de constatările expertului judiciar, precum şi de sentinţa civilă nr.8527 din 04.05.2011 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr.3042/299/2008, reiese că prin procesul verbal al adunării asociaţiei de proprietari din 18.03.2003, la punctul 2, s-a stabilit că după expirarea termenului de 30 de zile de la data afisarii listei de plata, se puteau percepe penalităţi de întârzire de 0,2% pe zi pentru suma neachitată.

Ţinând cont de calculele facute de expertul judiciar B.G. şi de către expertul consilier Radulescu Dolores, reiese că, pentru neplata serviciilor de curatenie,  penalitatile percepute pana la data de 14.04.2014 (data sesizarii instanţei) sunt în cuantum de  619,12 lei.

Ţinând seama de faptul că instanţa a apreciat că reclamanta nu este îndrituita să solicite obligarea paratilor la plata sumei de 797,99 lei, reprezentând serviciul de curatenie pentru perioada ianuarie 2011 – decembrie 2013, reiese că asociaţia de proprietari nu are dreptul să perceapă penalităţi de 619,12 lei aferente acestor sume.

Faţă de cele mai sus expuse, ţinând seama de situaţia datoriilor financiare ale apartamentului nr.3 (f.18), precum şi de listele lunare de plata, instanţa apreciază ca pârâtii au obligatia de a achita asociaţiei de proprietari suma de 10.751,73 lei (11.370,85 lei – 619,12 lei), reprezentând penalităţi  de întârziere de la data scadenţei fiecarei sume si pana la data de 14.04.2014.

Ca atare, reclamanta nu trebuia să facă dovada penalităţilor facturate reclamantei de către A.N. S.A., ci faptul că paraţii au înregistrat restanţe la cotele de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari şi că penalităţile au fost calculate prin raportare la aceste debite, în limitele sistemului de penalizare stabilit de asociaţia de proprietari coroborat cu art.49 alin.2 din Legea nr.230/2007.

Referitor la cererea reconvenţională, instanţa reţine următoarele:

Tinand seama de Referatul de expertiză tehnică nr.15 din 15 noiembrie 2011 depus de paraţi (f.91-95), precum şi de apărările reclamantei-parate referitoare la cererea reconvenţională, reiese că familia P. a achiziţionat o centrală termică murala pe care a amplasat-o în boxa proprietate personala, racordându-se la instalaţia de apă caldă menajeră a blocului.

Având în vedere dispoziţiile art.649 alin.1 lit.c)  C.civil, instanţa constată că instalaţia de apă caldă menajeră a blocului reprezintă un bun comun.

Din actele dosarului nu reiese că paratii beneficiază de vreo hotărâre de atribuire a acestei instalaţii în folosinţa exclusivă a acestora (art.650 alin.2 C.civil).

Vazand că instalaţia de apă caldă a clădirii a fost folosită de parati fără a avea acordul coproprietarilor, paraţii asumandu-si posibilitatea ca apa caldă preparata de centrala termică a acestora să ajungă inclusiv în spaţiile comune ale clădirii, instanţa apreciază că asociaţia de proprietari nu este ţinută să plătească sumele solicitate la pct.1 din cererea reconvenţională, întrucat nu se poate reţine în sarcina asociaţiei de proprietari comiterea vreunei fapte ilicite sau că s-a imbogătit fără justă cauza.

De altfel, prin utilizarea instalaţiei de apă caldă a întregii clădiri, chiar paratii-reclamanţi se află în imposibilitate de a cuantifica şi proba beneficiul realizat de asociaţie sau eventual de ceilalţi coproprietari urmare a acestei operaţiuni.

Pentru aceste considerente, instanţa apreciază că primul petit al cererii reconvenţionale a fost formulat în mod nejustificat.

Nefiind îndreptăţiti să solicite plata sumelor de la punctul 1, fiind în strânsă legătură, instanţa apreciază că paraţii nu sunt îndrituiti a obţine dobanda legală.

Vazând că asociaţia de proprietari, în calitate de administrator al spaţiilor comune, nu are dreptul de a proceda la debranşarea coproprietarilor de la instalaţia de apă caldă a clădirii, precum şi împrejurarea că această operaţiune presupune şi acordul proprietarilor (care nu au fost chemaţi în judecata), instanţa apreciază că şi capatul 3 al cererii reconvenţionale a fost formulat în mod neîntemeiat.

Faţă de dispoziţiile art.906 C.pr.civilă, instanţa apreciază că solicitarea paratilor-reclamanţi de obligarea a asociaţiei de proprietari la plata daunelor cominatorii este inadmisibilă.

Pentru aceste considerente, instanţa va admite în parte cererea, în sensul că va obliga pârâţii să achite reclamantei suma totala de 22.724,54 lei, din care contravaloare cote de întreţinere aferente perioadei ianuarie 2011 – decembrie 2013 în cuantum de 11.972,81 lei, respectiv penalităţi de întârziere calculate până la data de 14.04.2014 în cuantum de 10.751,73 lei, şi va respinge cererea reconvenţională, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte cererea privind pe reclamant ASOCIAŢIA DE PROPRIETARI cu sediul în ….  şi pe pârât P.D.M., domiciliat în …. şi cu domiciliul ales în …., pârât P.S.M., cu domiciliul în …. şi cu domiciliul ales în …..

Obligă pârâţii să achite reclamantei suma totala de 22.724,54 lei, din care contravaloare cote de întreţinere aferente perioadei ianuarie 2011 – decembrie 2013 în cuantum de 11.972,81 lei, respectiv penalităţi de întârziere calculate până la data de 14.04.2014 în cuantum de 10.751,73 lei.

Respinge cererea reconvenţională, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 09.10.2015.

PRESEDINTE GREFIER

Domenii speta

Spete similare