Contestaţie în anulare. Art. 318 Cod procedură civilă.

Faptul că decizia contestată a fost rezultatul cercetării cauzei sub toate aspectele nu determină ca şi în cazul contestaţiei în anulare să poată fi verificate fiecare susţinere a părţii sub aspectul modului de soluţionare de către instanţa de recurs. Motivul contestaţiei în anulare este strict determinat de lege: necercetarea de către instanţa de recurs a vreunuia dintre motivele de casare sau modificare prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă.

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. xx/64/2016 contestatoarea A. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei civile nr. 1159/R/18.11.2015 pronunţată de Curtea de Apel Braşov solicitând anularea hotărârii atacate, rejudecarea recursului cu consecinţa modificării sentinţei civile nr. 671/C/07.11.2014 în sensul respingerii acţiunii principale şi admiterii cererii reconvenţionale.

În motivarea cererii contestatoarea arată că a criticat sentinţa pentru aceea că instanţa nu a observat că actul juridic dedus judecăţii este un act de drept public şi nu un act de drept privat, regulile după care se organizează executarea celor două categorii de obligaţii fiind diferite. Pe de altă parte, în cadrul dezbaterilor recurenta a cerut în mod expres ca la soluţionarea cauzei să fie avute în vedere dispoziţiile art. 8 alin. 3 din Legea nr. 554/2004.

Contestatoarea susţine ca în acest context, instanţa de recurs a fost investită cu chestiunea dacă unui contract administrativ, cum este cel în speţă, îi sunt aplicabile regulile consensuale de formare a contractului sau, dimpotrivă, îi sunt aplicabile regulile speciale care reglementează contractul administrativ.

Se mai arată că instanţa de recurs nu a răspuns nici criticii referitoare la chestiunea că părţile contractului de achiziţie publică respectiv A., B. S.A. şi C. S.A., prin actul lor de cesiune nu o consideră pe recurenta A. parte în acest contract.

Contestatoarea mai invocă faptul că decizia contestată este rezultatul unei greşeli materiale.

Prin recurs A. a arătat că nu îi pot fi opuse nici un fel de lucrări care nu au fost confirmate de dirigintele său de şantier. Curtea de Apel a reţinut că C. S.A. a încheiat „situaţii de lucrări, situaţii de plată şi procese-verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse la datele de 15.03.2010, 18.03.2010, 23.03.2010 şi 13.04.2010” şi că aceste acte au fost avizate de dirigintele de şantier numit de A., în condiţiile în care dirigintele de şantier desemnat de A. a fost indicat la 10.05.2010.

Se precizează că greşeala materială invocată constă în faptul că instanţa de recurs s-a aflat în eroare când a reţinut că situaţiile de lucrări întocmite de C. S.A. şi avizate de dirigintele de şantier al A.  sunt opozabile şi A.  care ar fi în culpă pentru că dirigintele de şantier desemnat doar la 10.05.2010 nu ar fi procedat la recepţionarea lucrărilor care erau la acea dată îngropate.

Intimaţii legal citaţi nu au formulat întâmpinare.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare şi nesuspensivă de executare, prin care se cere însăşi instanţei ce a pronunţat hotărârea atacată, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege, să îşi anuleze propria hotărâre şi să procedeze la o nouă judecată.

Potrivit art. 318 din Codul de procedură civilă în forma aplicabilă prezentei cauze, hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

Motivele contestaţiei în anulare speciale sunt, aşadar, expres şi limitativ prevăzute de lege, iar textul care o reglementează este de strictă interpretare.

În ceea ce priveşte primul motiv al contestaţiei referitor la nepronunţarea de către instanţa de recurs asupra unor motive de recurs formulate, Curtea reţine următoarele.

Aspectele invocate ca fiind necercetate de instanţa de recurs nu constiutie motive de recurs. Acestea sunt simple argumente, nefiind niciunul dintre motivele de casare sau modificare menţionate de art. 318 Cod procedură civilă care face trimitere la art. 304 Cod procedură civilă, text ce enumeră limitativ motivele de recurs.

Această situaţie este generată de faptul că iniţial în prezenta cauză, împotriva sentinţei civile nr. 671/C/07.11.2014 pronunţată de Tribunalul Braşov a fost formulat apel iar ulterior calea de atac a fost recalificată în recurs, fiind incident art. 304 indice 1.

Faptul că decizia contestată a fost rezultatul cercetării cauzei sub toate aspectele nu determină ca şi în cazul contestaţiei în anulare să poată fi verificate fiecare susţinere a părţii sub aspectul modului de soluţionare de către instanţa de recurs. Motivul contestaţiei în anulare este strict determinat de lege: necercetarea de către instanţa de recurs a vreunuia dintre motivele de casare sau modificare prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă.

Este evident că partea nu a invocat o astfel de omisiune.

În doctrină se face o distincţie clară între argumente şi motive de recurs fiind unanim admis că această cale extraordinară de atac are în vedere necercetarea unor motive de recurs şi nicidecum neanalizarea tuturor argumentelor invocate de parte. O interpretare contrară ar transforma calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare speciale într-o cale de atac ordinară, din moment ce instanţa care va soluţiona contestaţia în anulare ar trebui să reanalizeze toate aspectele invocate anterior, acestea nefiind structurate ca atare, ci putând fi orice critici formulate cu privire la hotărârea instanţei care a judecat fondul.

Ipoteza omisiunii cercetării unui motiv de recurs nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt şi de drept folosite de recurent în dezvoltarea unui motiv de modificare şi casare, întrucât instanţa este îndreptăţită să le grupeze şi să răspundă  motivului  de recurs printr-un considerent comun.

Prin urmare, chiar dacă în motivarea deciziei de recurs nu s-ar regăsi, literal, răspunsuri la toate argumentele de nelegalitate a actului administrativ contestat, decizia respectivă nu ar fi susceptibilă de a fi retractată în temeiul art. 318 teza finală Cod procedură civilă.

În speţă, decizia contestată cuprinde considerente ample pentru care instanţa de recurs a apreciat că sentinţa recurată este legală, motivându-se detaliat şi cu privire la aspectele învederate de contestatoare referitoare la calitatea procesuală pasivă a acesteia şi valabilitatea actelor juridice a căror nulitate a fost invocată de către contestatoarea recurentă.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea motiv al contestaţiei referitor la incidenţa unei greşeli materiale, Curtea reţine că ipoteza reglementată de textul art. 318 Cod procedură civilă vizează exclusiv greşelile materiale cu caracter procedural, care să fi condus la pronunţarea unei soluţii eronate, erori comise prin confundarea unor elemente sau date materiale ce au legătură cu aspectele formale ale judecăţii, cum ar fi anularea unei cereri ca netimbrată, deşi era ataşată dovada achitării taxei de timbru, greşita respingere a unui recurs ca fiind tardiv formulat, etc.

În speţă, susţinerile contestatorului nu pot fi încadrate în ipoteza unei greşeli materiale în sensul dispoziţiilor procedurale sus-citate, acestea constituind critici directe ale raţionamentului instanţei de control judiciar, a modului în care aceasta a reţinut situaţia de fapt şi aplicat dispoziţiile legale incidente.

La pronunţarea acestei soluţii instanţa are în vedere şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. În mod constant, Curtea reaminteşte faptul că nici o parte a unui proces nu poate determina redeschiderea acestuia, soluţionat definitiv şi irevocabil, numai în scopul de a obţine o rejudecare a cauzei; contestaţia în anulare nu poate avea semnificaţia unui „apel-recurs deghizat” ci trebuie să fie justificată numai de circumstanţe esenţiale şi imperative.

Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul art. 320 Cod procedură civilă, instanţa va respinge contestaţia în anulare, ca nefondată.

Domenii speta

Spete similare