Litigii profesionisti -pretentii

Pe rol judecarea cauzei Litigii cu profesioniştii privind pe reclamant şi pe pârât SOCIETATEA DE ASIGURARE-REASIGURARE PPP, intervenient B., având ca obiect pretenţii.

Asupra cauzei de faţă ,  constată următoarele

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi sub nr. 4661/99/2015  reclamanta RRR  a solicitat în contradictoriu cu pârâta SOCIETATEA  DE ASIGURARE REASIGURARE PPP  obligarea la despăgubiri , astfel: 10.000 euro i cu titlu de daune materiale, reprezentând ansamblul cheltuielilor efectuate cu spitalizarea, transportul, tratamentul recuperatoriu, medicamentaţia, alimentaţia specială a reclamantului şi  200000 euro i, daune morale reprezentând ansamblul suferinţelor fizice şi psihice, sumele urmând a fi actualizate cu dobânda BNR  din momentul producerii riscului asigurat – 04.01.2015  şi până la momentul plăţii efective a indemnizaţiei de către asigurator sume actualizate cu indicele de inflatie .

În fapt, s-a arătat că la data de 04.01.2015 a avut loc un accident rutier pe raza localităţii _  cand numitul B. nu a respectat viteza de circulatie si s-a rasturnat , in urma impactului reclamanta suferind o fractura ce a necesitat ingrijiri medicale de 65-70 zile, asa cum rezulta din certificatul medico legal atasat

Accidentul a făcut obiectul dosarului penal nr.487/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecatoria  Iaşi, dispunandu-se clasarea , fapta nefiind prevazuta de legea  penala. Or, autoturismul era asigurat RCA la momentul accidentului la societatea pârâtă.

Având în vedere că autovehiculul în cauză  este asigurat de pârâtă şi nemaifiind posibilă continuarea procesului penal, reclamantul a arătat că înţelege să se folosească de prezenta acţiune civilă pentru obţinerea despăgubirilor direct de la asiguratorul de răspundere civilă auto.

Terţii prejudiciaţi au o acţiune directă împotriva asiguratorului, în baza contractului de asigurare, care, pe de o parte, este o stipulaţie pentru altul, producându-şi efectele în beneficiul unei terţ (în speţă, terţul păgubit), constituind astfel, o reală excepţie de la principiul relativităţii contractelor, iar, pe de altă parte,  transferă răspunderea juridică civilă din persoana  asiguratului în persoana asiguratorului. Conform clauzelor contractuale şi legii, răspunderea civilă a făptuitorului este preluată în mod automat, în limitele poliţei de asigurare, de către societatea de asigurare,  ocazie cu care se naşte, în persoana persoanelor păgubite (partea civilă în cauză), un drept autonom împotriva asiguratorului.

În drept, s-au invocat disp. art. 1387 Cod civil,  art. 3, 4, 9, 43, 49, 50 alin. 1, 2 („în caz de vătămare corporală sau deces, despăgubirile se acordă atât pentru persoanele aflate în afara vehiculului care a produs accidentul, cât şi pentru persoanele aflate în acel vehicul, cu excepţia conducătorului vehiculului respectiv”) şi art. 54 din Legea nr. 136/1995  , Ordinul CSA nr.14/2011 modificat de Ordinul CSA 3/2013.

Pârâta nu a depus întâmpinare insa a depus concluzii perin care a solicitat cenzurarea pretentiilor solicitate in limita daunelor  dovedite cu documente justificative, asa cum prevăd ordinele emise de CSA, precum si L. nr. 136/1995,  daunele morale urmând a fi admise în parte.

A arătat pârâtul că studiile întocmite cu privire la cuantumul daunelor morale în caz de  vătămare corporală media despăgubirilor pentru daune morale pentru fiecare zi de îngrijiri medicale este de 344 lei, pentru vătămări ce au necesitat mai putin de 60 de zile îngrijiri medicale media este de 474 lei, iar peste 60 de zile, de 301 lei pe zi.

În dovedirea actiunii, reclamantul, prin avocat, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri si a probei cu 1 martor, probe administrate în cauză. S-a depus un raportde evaluatre psihologica in cauza.

Pârâtul a înaintat la dosar, în copie, înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului,  asupra fondului cauzei, instanţa reţine  următoarele:

In data de 04.01.2015 a avut loc un accident  pe DN 24 soldat cu victime. In accident a fost implicat autoturismul _ condus de B. , care s-a rasturnat din cauza neadaptarii vitezei la conditiile de drum In masina cu acesta se aflau reclamanta din prezenta cauza si martorul C. In urma accidentului doar reclamanta RRR a suferit leziuni  ce au necesitat ingrijiri medicale de 65-70 zile conform raportului de expertiza medico legale 37/15.01.2015 emis de IML si necontestat de parti.

In cazua s-a dispus clasarea avand in vedere ca fapta nu este prevazuta de legea penala.

Dispoziţii legale incidente :

Codul civil: art. 2223 alin 1: „ În cazul asigurării de răspundere civilă, asigurătorul se obligă să plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde potrivit legii faţă de terţele persoane prejudiciate şi pentru cheltuielile făcut de asigurat în procesul civil ”

Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, art. 49: „ Asiguratorul acorda despãgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguraţii rãspund fata de terţe persoane pagubite prin accidente de vehicule, precum şi tramvaie şi pentru cheltuielile fãcute de asiguraţi în procesul civil, în conformitate cu:a) legislaţia în vigoare din statul pe teritoriul cãruia s-a produs accidentul de vehicul şi cu cel mai mare nivel de despãgubire dintre cel prevãzut în legislaţia respectiva şi cel prevãzut în contractul de asigurare;b) legislaţia româneascã în vigoare, în cazul în care persoanele pagubite sunt cetãţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, în timpul unei cãlãtorii ce leagã direct doua teritorii în care este valabil tratatul de instituire a Comunitãţii Economice Europene, dacã nu exista birou naţional pe teritoriul traversat în care s-a produs accidentul..”

Ordinul nr. 14/2011pentru punerea in aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, art. 49: „  La stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării corporale sau al decesului unor persoane, se au în vedere următoarele:

1. în caz de vătămare corporală:

a) diferenţa dintre veniturile nete ale persoanei vătămate, probate cu documente fiscale, şi indemnizaţia primită din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul îşi desfăşoară activitatea şi/sau, după caz, din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, pe perioada spitalizării şi a concediului medical;

b) venitul mediu lunar net realizat din activităţi desfăşurate de persoana vătămată, probat cu documente justificative, în cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat;

c) salariul de bază minim brut pe economie, în cazul persoanelor păgubite aflate la data producerii accidentului în ultimul an de studii sau de calificare;

d) eventualele cheltuieli prilejuite de accident - cheltuieli cu transportul persoanei accidentate, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentaţie suplimentară, conform prescripţiilor medicale, probate cu documente justificative, şi care nu sunt suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările în vigoare;

e) cheltuielile cu îngrijitori pe perioada incapacităţii de muncă, dacă prin certificatul medical se recomandă acest lucru, însă nu mai mult decât salariul de bază minim brut pe economie;

f) daunele morale: în conformitate cu legislaţia şi jurisprudenţa din România;

2. în caz de deces:

a) cheltuielile de înmormântare, inclusiv pentru piatra funerară, precum şi cele efectuate cu îndeplinirea ritualurilor religioase, probate cu documente justificative;

b) cheltuielile cu transportul cadavrului, inclusiv cele de îmbălsămare, probate cu documente justificative, de la localitatea unde a avut loc decesul până la localitatea în care se face înmormântarea;

c) veniturile nete nerealizate şi alte eventuale cheltuieli rezultate în perioada de la data producerii accidentului şi până la data decesului, prevăzute la pct. 1, dacă acestea au fost cauzate de producerea accidentului;

d) daunele morale: în conformitate cu legislaţia şi jurisprudenţa din România., iar portivit art 24  din acelasi act normative (1) Asigurătorii RCA au obligaţia de a stabili limite de despăgubire, care nu pot fi mai mici decât limitele de despăgubire stabilite de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

(2) Limitele de despăgubire stabilite de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor sunt:

a) pentru pagubele materiale produse în unul şi acelaşi accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabileşte, pentru accidente produse începând cu anul 2012, la un nivel de 1.000.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României;

b) pentru vătămări corporale şi decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul şi acelaşi accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabileşte, pentru accidente produse începând cu anul 2012, la un nivel de 5.000.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României.

Aşa cum s-a precizat anterior, analizând actele şi lucrările dosarului, rezultă că acţiunea, este întemeiată în parte,  în limitele şi pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare.

 În ceea ce priveşte  răspunderea pârâtei,  Tribunalul reţine că, în raport cu dispoziţiile de ansamblu ale Legii nr.136/1995, astfel cum a fost modificată şi completată, asigurarea de răspundere civilă auto este un contract forţat, prin care asigurătorul se obligă ca, în schimbul primelor de asigurare ce le încasează, să acorde despăgubiri pentru prejudiciile de care asiguraţii ar trebui să răspundă faţă de terţe persoane păgubite prin accidente produse de vehicule, asupra bunurilor.

În acest sens,  instanţa supremă a statuat în mod obligatoriu, interpretând dispoziţiile art. 54 alin. 4 şi ale art. 57 din Legea nr. 136/1995, că: „din analiza dispoziţiilor legale şi a principiilor de drept la care s-a făcut referire rezultă că, în cazul producerii unui accident de circulaţie, având ca urmare cauzarea unui prejudiciu, pentru care s-a încheiat contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă, coexistă răspunderea civilă delictuală, bazată pe art. 998 din Codul civil, a celui care, prin fapta sa, a cauzat efectele păgubitoare, cu răspunderea contractuală a asigurătorului, întemeiată pe contractul de asigurare încheiat în condiţiile reglementate prin Legea nr. 136/1995. ” Decizia nr. I din 28 martie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite. Practica instanţei supreme a fost menţinută şi prin decizia 29 din 16 noiembrie 2009 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite.

În speţă, este de remarcat faptul că, autoturismul condus de B.  era asigurat la societatea pârâtă, conform poliţei ataste De asemenea,  este de necontestat împrejurarea că, reclamanta  a fost lovita  ca urmare a rasturnarii masinii , din culpa intervenientului care nu a adaptat viteza la conditiile de drum  asa cum rezulta din rezolutia Parchetului de pe langa Judecatoria Iasi confirmata de martorul audiat C..

Aşadar, nu poate fi  negată obligaţia pârâtei de a plăti despăgubiri pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde potrivit legii, faţă de  reclamant tinand cont de accidental de circulaţie în care a fost implicat autoturismul asigurat la pârâtă.

De altfel, în speţa de faţă, calitatea procesuală pasivă şi implicit răspunderea pârâtei a fost constatată în mod irevocabil prin prin decizia nr.  3239 din 11 octombrie 2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia a II-a civilă.

 În ceea ce priveşte întinderea daunelor materiale şi morale solicitate, instanţa constată pe de o parte că, aceasta nu se poate ridica la valorile solicitate de către reclamant , in speta  daunele materiale au fost dovedite partial .

 Astfel,  prin probele administrate în cauză reclamanta a făcut dovada daunelor materiale solicitate, respectiv suma de 610 lei contravaloare expertiza psiholaogica (fila 42 ds ), martorul audiat neputatnd da detalii cu privire la sumele cheltulite, ci doar ca a efectuat unele cheltuili insa nu cunoaste cuantumul acetora.

Fata de aceste aspecte retinute va admite in parte daunele materiale solictate in lita sumei de 610 lei .

Capătul de cerere referitor la daunele morale este întemeiat în parte.

Consideraţii  teoretice şi practice:

Aşa cum s-a statuat în literatura de specialitate şi practica judiciară în materie, daunele morale reprezintă un prejudiciu nepatrimonial, urmare a producerii unui accident auto care constau, de regulă, în suferinţa persoanei vătămate sau a rudelor directe celui decedat, în legătură cauzală directă cu accidentul respectiv şi  principiul care ar trebui să guverneze RCA-ul este repunerea în situaţia anterioară producerii accidentului a bunului avariat (prin reparare, recondiţionare, restaurare sau înlocuire cu un bun echivalent), iar în cazul victimelor, continuarea vieţii victimei supravieţuitoare, sau familiei victimei decedate în condiţii echivalente celor anterioare producerii accidentului şi/sau crearea de noi satisfacţii în viaţă, după caz.

Urmare a  accidentului auto,  au fost schimbata viata reclamantului,  ceea ce a făcut ca acesta sa fie privat o perioada indelungata de socializare, , fiind supus la tratemente medicale si recuperatorii, a fost nevoita sa sustina examene in lata sesiune sau oral ca urmare a imobilizarii mainii drepte , a ramas cu o cicatrice si va fi nevoita sa fie supus si altor interventii chirurgicale pentru extragere tija metalica. .

Prejudiciul moral suferit de către reclamant este inestimabil şi nu poate fi evaluat sau reparat pecuniar, însă prin acordarea de despăgubiri băneşti, acesta  se poate distanţa de grijile financiare cotidiene, pot obţine un climat plăcut în cămin şi satisfacţii de ordin moral, susceptibile de a le alina suferinţele psihice.

De asemenea,  instanţa reţine că, suferinţa reclamantei  generată de accident a dus la o depresie medie  cu tendinte patologice depresiv hipocondriace . Din raportul de evaluare phihologica rezulta ca reclamanta are o stare de anxietate , insecuritate, tendinte paranoid, incordare interioara, hipermotivitate , irascibilitate si mecanisme de coping extreme de intense ceea ce denota o ruminatie excesiva in raport cu accidental si urmarile acestuia . Astfel accidental in sine ce a necesitat ingrijiri medicale 65-70 zile si  medicatie ulterioare,  a determinat şi o veritabilă modificare a coordonatelor vieţii cotidiene, prin menţinerea unei traume psihice cu caracter de permanenţă, astfel că sumele de bani acordate trebuie să respecte pe lângă criteriul proporţionalităţii şi pe cel de a oferi satisfacţii compensatorii în măsură a le uşura reala condiţie morală, mai ales că situaţia anterioară este imposibil de restabilit.

În acest sens, este  relevata depozia martorului care a perceput ex propriis sensibus, schimbările survenite în viata  reclamantei precum şi suferinţele prin care acesta  a trecut. Astfel, pe lângă durerea firească  suferită ca urmare a traumei suferite, este de remarcat că martorul  a reltata ca reclamantei ii este friica sa mearga cu masina. Reclamantal s-a  aflat într-o stare de  inferioritate în raport cu situaţia anterioară producerii accidentului, a fost  nevoit să suporte mediul spitalicesc, fiind  totodată privat de o viaţă  normală corespunzătoare vârstei, consecinţele negative fiind  resimţite şi în prezent, conform declaraţiei martorului si a raportului de evaluare pshiholagica.

În ceea ce priveşte  cuantumul daunelor morale, Tribunalul are în vedere pe de o parte ca acesta  să nu aibă un caracter pur simbolic, ci să fie în măsură să amelioreze efectiv condiţiile de viaţă a reclamantei, prin procurarea unor satisfacţii morale, urmând a se avea în vedere şi gravitatea faptei cauzatoare de prejudicii şi valoarea protejată,  însă, în acelaşi timp se va asigura ca, acordarea unor sume de bani cu titlu de despăgubiri morale nu trebuie să depăşească sfera unor compensaţii destinate a alina suferinţa psihică şi nici să conducă la îmbogăţirea fără just temei a persoani  îndreptăţite.

 În acest sens, practica judiciară a statuat că: „Stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, instanţa de judecată trebuind să aibă în vedere o serie de criterii, cum ar fi: consecinţele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială.Chiar dacă instanţa procedează la o apreciere subiectivă a circumstanţelor particulare a cauzei, relativ la suferinţele fizice şi psihice ale victimelor unui accident de circulaţie acordarea unor sume de bani cu titlu de despăgubiri morale nu trebuie să depăşească sfera unor compensaţii destinate a alina suferinţa psihică şi nici să conducă la îmbogăţirea fără just temei a persoanelor îndreptăţite la reparaţie.”- Curtea de Apel Timişoara, Secţia a II-a civilă, Decizia civilă nr. 11 din 30 ianuarie 2013.

Pentru aceste considerente, chiar dacă instanţa nu poate repara răul produs părţii civile prin fapta ilicită a apreciat că o reparaţie echitabilă s-ar putea realiza prin obligarea pârâtei la plata unor sume cu titlu de daune morale. Prin acordarea sumelor de bani cu titlu de daune morale se urmăreşte acoperirea prejudiciului afectiv, constând în suferinţele psihice produse prin lezarea integritatii fizice si imobilizarii acetuia pe o perioada de timp .

 Faţă de aceste considerente, instanţa apreciază ca fiind echitabil  să oblige pârâta să plătească,  reclamantei 50000 lei  cu titlu de daune morale.

Potrivit dispoziţiei înscrise în art. 1381 alin 2 din Codul Civil, „ Dreptul la reparatie se naste din ziua cauzarii prejudiciului, chiar daca acest drept nu poate fi valorificat imediat”.

Raportat la această dispoziţie legală, este cert că dreptul pentru repararea atât a prejudiciului material, cât şi a celui moral s- a născut la data producerii accidentului de circulaţie.

Cererea de actualizare a sumei cu rata inflaţiei este fondată, urmând a fi admisă, deoarece actualizarea cu rata inflaţiei reprezintă valoarea actuală a sumei datorate în trecut, ca urmare a scăderii valorii reale a acesteia (damnum emergens), iar dobânda este o modalitate de reparare a prejudiciului, având ca obiectiv majorarea valorii reale a obligaţiei evaluabile în bani proporţional cu perioada lipsei de folosinţă a sumei de bani corespunzătoare acestei obligaţii. Cu alte cuvinte, dacă prejudiciul efectiv (damnum emergens) este constituit din suma de bani actualizată cu rata inflaţiei, dobânda la nivelul ratei de referinţă a BNR reprezintă beneficiul nerealizat (lucrum cessans). Astfel incat sumele ce au fost admise  vor fi actualizate cu dobanda legala şi cu indicele de inflaţie, de la data rămânerii definitive  a prezentei hotărâri şi până la momentul plăţii efective.

Va admite si cererea reclamantului  de actualizare a daunelor materiale admise de 610 lei cu dobânda legală şi cu indicele de inflaţie, de la data de 24.06.2015 –data efectuarii acestora cinform chitantei şi până la momentul plăţii effective, pe aceleasi considerente.

Ca urmare a caderii in pretentii , va obliga pârâţa  sa achite reclamantului  suma de 3712,7 lei , din care suma de 1560 lei reprezintă onorariul de avocat  si suma de 2152,7 lei  taxa de timbru, cheltuieli reduse in raport de admiterea in parte a actiunii .

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Admite în parte acţiunea reclamantei RRR  impotriva  pârâtei  SOCIETATEA DE ASIGURARE-REASIGURARE PPP si intervenient fortat B. domiciliat in _.

Obligă pârâta SOCIETATEA DE ASIGURARE-REASIGURARE PPP  să plătească reclamantei  suma de 610 lei cu titlu de daune materiale, suma de  50.000 lei cu titlu de daune morale.

Admite cererea reclamantului de actualizare a daunelor  morale acordate cu dobânda legală şi cu indicele de inflaţie, de la data rămânerii definitive  a prezentei hotărâri şi până la momentul plăţii efective.

Admite cererea reclamantului  de actualizare a daunelor materiale cu dobânda legală şi cu indicele de inflaţie, de la data de 24.06.2015(data efectuarii platii)  şi până la momentul plăţii efective.

In baza art 453 alin 2 cod procedura civila obliga pârâţa  sa achite reclamantului  suma de 3712,7 lei , din care suma de 1560 lei reprezintă onorariul de avocat  si suma de 2152,7 lei  taxa de timbru.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare ce se depune la Tribunalul Iasi .

Pronunţată în condiţiile art. 396 alin.2 C.pr.civ. la data de 04.02.2016

Domenii speta

Spete similare