Recurs litigii cu profesionişti. anularea actelor frauduloase ori a transferurilor cu caracter patrimonial anterioare deschiderii procedurii. nelegala compunere a completului de judecată.

SECŢIA A II – A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL.

RECURS LITIGII CU PROFESIONIŞTI. ANULAREA ACTELOR FRAUDULOASE ORI A TRANSFERURILOR CU CARACTER PATRIMONIAL ANTERIOARE DESCHIDERII PROCEDURII. NELEGALA COMPUNERE A COMPLETULUI DE JUDECATĂ.

-art.9 din Legea nr.85/2006;

-art.6 alin.1 paragraf II, art.11, art.53 din Legea nr.304/2004;

-art.95 – 96, 98 şi 99 alin.6 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

Decizia nr.399/20.06.2013 a Curţii de Apel Oradea - Secţia a II –a civilă,  de contencios administrativ şi fiscal.

Prin sentinţa nr.3150/F din 18 decembrie 2012, Tribunalul Bihor a respins  acţiunea în desfiinţarea actelor frauduloase formulată de reclamanta SC T. SRL, în contradictoriu cu pârâtele SC G. SRL, prin curator special C. O. şi SC A. SRL.

Pentru a pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că, prin încheierea de şedinţă din data de 13.11.2012 s-a admis ca întemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale active a creditoarei SC T.  P.  C.  SRL şi a respins acţiunea formulată de această reclamantă ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. De asemenea s-a respins ca neîntemeiată excepţia faţă de creditoarea SC T.  SRL aceasta fiind mandatată prin şedinţa adunării creditorilor din data de 12.11.2012 de a formula cerere întemeiată pe art.138 din L.85/2006.

De asemenea a fost admisă ca întemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale active a creditoarei SC T. P. C. SRL şi  respins ca neîntemeiată excepţia faţă de creditoarea SC T. SRL de a formula cerere de anulare a transferurilor patrimoniale, conform şedinţei adunării creditorilor din data de 12.11.2012.

Prin încheierea de şedinţă din data de 27.11.2012 judecătorul-sindic a dispus disjungerea cererii întemeiate pe dispoziţiile art.138 din L 85/2006 şi a trimis cauza la completul 10 în vederea analizării oportunităţii conexării la dosarul aflat pe rolul acestui complet având acelaşi obiect între aceleaşi părţi.

Judecătorul sindic a apreciat că cererea în anulare formulată împotriva pârâţilor este neîntemeiată, având în vedere următoarele:

Conform art.79 din Legea nr.85/2006 ,,Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii”.

Potrivit art.80 al.1 lit. a şi c din acelaşi act normativ „administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul sindic acţiuni pentru anularea constituirilor ori transferurilor de drepturi patrimoniale către terţi şi pentru restituirea de către aceştia a bunurilor transmise şi a altor prestaţii executate, realizate de debitor prin următoarele acte: acte de transfer cu titlu gratuit în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii…; acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii cu intenţia tuturor părţilor implicate în acestea  de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile”.

În speţă, judecătorul-sindic a reţinut că la data de 31.03.2009 prin hotărârea Adunării Generale Ordinare a Asociaţilor SC G. SRL s-a hotărât divizarea societăţii G.  SRL prin formarea unei societăţi noi care a primit denumirea de SC A. SRL.

Această din urmă societate, s-a înregistrat la ORC B. sub nr. J05/ din 03.07.2009 iar în baza Hotărârii AGOA anterior menţionată, s-a conceput un proiect de divizare care s-a încheiat la aceeaşi dată de 31.03.2009, proiectul fiind depus şi vizat de judecătorul delegat din cadrul ORC Bihor la data de 06.05.2009.

Examinând actele dosarului, respectiv cuprinsul proiectului de divizare şi procesul verbal anexat, judecătorul-sindic a reţinut că este vorba de o divizare parţială, iar societatea astfel nou înfiinţată preia o parte din patrimoniul debitoarei. La art. IX se prevede că datoriile şi creanţele SC G. SRL se transferă parţial. La art. X referitor la descrierea şi repartizarea activelor şi pasivelor ce urmează a fi transferate este descrisă construcţia care face parte din patrimoniul SC G. SRL şi care trece în proprietatea societăţii nou înfiinţată, prevăzându-se totodată că drepturile şi obligaţiile decurgând din contractul încheiat cu ANRM privind licenţa de exploatare, avizul şi autorizaţia pentru exploatarea apei termale din perimetrul H.  – B. 1 M.  vor fi preluate de către societatea nou înfiinţată. De asemenea, se prevede în mod expres că alte drepturi şi obligaţii decurgând din contractele încheiate de G. SRL nu vor fi preluate de societatea nou înfiinţată.

Proiectul de divizare a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a–IV–a , nr. 2821/25.05.2009.

La aceeaşi dată , 31.03.2009, asociatul unic al SC G. SRL a întocmit şi semnat un proces verbal prin care se hotărăşte transferul de la SC G. SRL către societatea SC A. SRL a unor elemente de activ şi pasiv în valoare de 2.920.862,84 lei, ca urmare a divizării, printre care şi credite bancare în valoare de 1.188.831,79 lei şi sume datorate asociaţilor 1.557.4010,75 lei şi amortizări 804,74 lei şi respectiv 172.975,56 lei - fila 41 dosar.

Având în vedere că divizarea nu s-a făcut cu titlu gratuit, sau prin fraudarea intereselor creditorilor, ci din contră activul şi pasivul preluat de către societatea nou înfiinţată SC A. SRL, este aproape egal, judecătorul-sindic a reţinut că în cauză acţiunea formulată de reclamanta SC T. SRL, cu sediul în O.  este nefondată şi a respins-o ca atare.

 Împotriva hotărârii pronunţate de judecătorul sindic a formulat recurs SC”T. ”SRL, solicitând instanţei admiterea recursului, casarea hotărârii atacată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Bihor, respectiv judecătorului sindic desemnat cu soluţionarea dosarului de faliment, în subsidiar, admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii atacată, în sensul admiterii cererii formulată, cu cheltuieli de judecată în ambele instanţe.

În dezvoltarea motivelor de recurs recurenta a arătat că, critică hotărârea prin prisma prevederilor art. 304 pct. 1 şi pct. 9 Cod procedură civilă. Potrivit motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă, cu raportare la prevederile art. 312 alin. 3) Cod procedură civilă, casarea unei hotărâri se poate cere atunci când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale.

Potrivit prevederilor art. 11 alin. 1) lit. h) din L.85/2006, judecarea acţiunilor introduse pentru anularea unor acte frauduloase ale debitorului ori a transferurilor cu caracter patrimonial anterioare deschiderii procedurii, este sarcina exclusivă a judecătorului sindic. Nelegala compunere a completului de judecată a fost invocată de recurentă şi în faţa instanţei de fond, însă a fost respinsă de judecătorul fondului motivând că, cererea subscrisei a fost repartizată aleatoriu.

Apreciază că, nici o hotărâre a CSM care vizează Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti nu poate modifica o normă imperativă dintr-o lege specială. În condiţiile în care am fi fost în prezenţa unei incompatibilităţi a judecătorului sindic privind soluţionarea cererii sale, era obligatoriu a se urma procedura prevăzută în asemenea situaţii, incompatibilitate care nu este incidenţă în prezenta cauză. A se observa că, iniţial judecător sindic a fost desemnat dl. C. G. , iar ulterior şi în prezent este dl. O. I.

La soluţionarea cauzei după casare cu trimitere spre rejudecare, exista un alt judecător sindic, respectiv dl. O. I. , astfel că nu se află în prezenţa unei incompatibilităţi.

Având în vedere că hotărârea atacată a fost soluţionată de o instanţă care nu a fost alcătuită potrivit prevederilor art. 11 alin.1) lit. h) din L. 85/2006, hotărârea ar urma să fie casată cu trimiterea cauzei spre rejudecare judecătorului sindic, ceea ce face incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă.

În condiţiile în care se va face aplicarea prevederilor art. 312 alin.61 Cod procedură civilă, solicită casarea hotărârii atacată şi judecarea în fond a cauzei, în sensul admiterii acţiunii aşa cum a fost aceasta formulată.

Potrivit prevederilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă,  modificarea unei hotărâri se poate cere atunci când, hotărârea pronunţată a fost dată cu încălcarea prevederilor art. 80 alin. 1) lit. a şi c) din L. 85/2006.

Din considerentele hotărârii atacate rezultă că, judecătorul fondului a apreciat ca neîntemeiată acţiunea subscrisei motivând, că, activul şi pasivul preluat de societatea nou înfiinţată A. este „aproape" egal şi prin urmare, acţiunea recurentei este nefondată.

Critică această hotărâre întrucât, după cum se poate observa din analizarea Procesului Verbal încheiat de asociatul unic al debitoarei la data de 31.03.2009, în pasivul societăţii debitoare a inclus creditele bancare, diferenţa neamortizată a imobilului dedus judecăţii şi sume datorate asociaţiilor, fiind lăsaţi pe dinafară furnizorii de servicii, respectiv, creditorii înscrişi la masa credală.

Dacă se va analiza Proiectul de divizare şi opinia judecătorului de fond, se va concluziona că, în cadrul societăţii debitoare nu a rămas nici un activ, ci numai noi creditorii menţionaţi în pasiv, respectiv în tabelul preliminar şi definitiv al creanţelor, iar în societatea nou înfiinţată s-a trecut activul Hotel A.  înregistrat la suma derizorie avută în contabilitatea societăţii debitoare - rară a se proceda la o reevaluare a acesteia, iar la pasiv s-a trecut asociatul, aşa cum prevede OMF 1376/2004 referitor la Normele metodologice privind operaţiunile de divizare a societăţilor comerciale

Acest asociat a fost foarte atent în ceea ce priveşte creanţa sa, ca în condiţiile unui eventual faliment a societăţii nou înfiinţate, să aibă de unde să se îndestuleze cu creanţa sa.  În ceea ce priveşte creditorii înscrişi la masa credală, aceştia nu au nici o oportunitate de a se îndestula cu vreun leu de la debitoare, întrucât, efectiv nu mai este nimic ce să se valorifice. Prin urmare, acest transfer este vădit încheiat în scopul de a frauda interesele sus numiţilor creditori.

Pe de altă parte, împrejurarea că, societatea nou înfiinţată a preluat şi o parte din pasivul societăţii debitoare, nu dă transferului efectuat un caracter oneros. Transferul tot gratuit rămâne pentru că nu  s-a plătit contravaloarea activului, contravaloare care trebuia plătită în funcţie de valoarea activului la data transferului şi nu la valoarea sa contabilă, care este exagerat de mică fată de valoarea sa reală.

În speţă, nu s-a făcut dovada achitării nici măcar a contravalorii valorii contabile a imobilului transferat. Potrivit prevederilor art. 241 lit. k) din L. 31/1990, asociaţii din cadrul societăţii divizate trebuie să dobândească părţi sociale în cadrul societăţii rezultate în urma divizării. În speţă, asociatul unic C. O. nu a dobândit nici o parte socială şi nici vreo primă de divizare din partea societăţii nou înfiinţată SC A.  SRL, aceasta din urmă având asociat unic pe numitul M. V. R.  care nu deţine nici o calitate în cadrul societăţii debitoare.

Aceste aspecte fac incidente prevederile art. 80 alin.1) lit. a) şi c) din L. 85/2006, text de lege care în mod greşit a fost analizat de judecătorul fondului.

Având în vedere prevederile art. 3041 Cod procedură civilă,  solicită a fi analizată cauza sub toate aspectele, nefiind ţinuţi de motivele de casare/modificare invocate.

În drept, art. 304 pct. 1 şi 9 Cod procedură civilă.

Prin concluzii scrise depuse în termenul de pronunţare, SC”A. ” SRL, a solicitat instanţei respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei, cu cheltuieli de judecată, onorariu avocat, în conformitate cu chitanţa anexată acestora.

În esenţă a arătat că, din dosarul de lichidare rezultă că transferul dintre cele două societăţi G.  şi A.  a operat, atât în ceea ce priveşte activul, dar şi în ceea ce priveşte pasivul, sens în care nu se impune, sub un nici aspect, anularea actelor realizate, întrucât nu sunt frauduloase.

Examinând sentinţa recurată, raportat la motivele de recurs invocate, precum şi sub toate aspectele, potrivit art. 304/1 Cod procedură civilă, instanţa a reţinut că recursul este fondat, fiind admis şi casată sentinţa, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, având în vedere următoarele considerente:

Instanţa de recurs a apreciaat ca fiind fondat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă, respectiv instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale, în contextul în care acţiunea în anularea actului fraudulos nu a fost soluţionată de judecătorul-sindic căruia i-a fost repartizat dosarul de insolvenţă, ci de un alt judecător-sindic, fără ca această situaţie să aibă o justificare legală.

Potrivit prevederilor art. 9 din Legea 85/2006, repartizarea cauzelor având ca obiect procedura prevăzută de prezenta lege judecătorilor desemnaţi ca judecători-sindici se realizează potrivit art. 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, în mod aleatoriu, în sistem informatizat. De asemenea, potrivit art. 6 alin. 1 paragraf II din aceeaşi lege, dacă în cadrul tribunalului a fost creată o secţie specială de insolvenţă sau un complet specializat de insolvenţă, acesteia/acestuia îi aparţine competenţa pentru derularea procedurilor prevăzute de prezenta lege.

Aceste prevederi sunt, de fapt, o aplicare a principiilor generale inserate în Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, care la art. 11 arată că activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.

De asemenea, potrivit art. 53 alin. 2, cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condiţiile prevăzute de lege.

În speţă, în condiţiile în care la Tribunalul Bihor există mai multe complete specializate pentru soluţionarea cauzelor de insolvenţă, prezentul dosar a fost repartizat aleatoriu completul 5F, care a soluţionat prin sentinţa nr. 2905/F/2011 cererea de desfiinţare a actului fraudulos formulată în dosar.

Ulterior, prin încheierea pronunţată în şedinţa publică din data de 17.05.2012, judecătorul-sindic a repartizat cauza completului 10F, potrivit art. 95-96 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, având în vedere desfiinţarea completului 5F.

Prin decizia nr. 405/C/13.06.2012 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, a fost admis recursul declarat împotriva sentinţei nr. 2905/F/13.12.2011, care a fost casată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

 La reînregistrarea dosarului în urma casării cu trimitere, acesta a primit număr 6363/111/2009*, fiind repartizat aleatoriu completului 7F, care a pronunţat sentinţa care face obiectul prezentului recurs.

Or, măsura de repartizare aleatorie a dosarului unui alt complet de judecată, în urma casării cu trimitere, este nelegală, fiind încălcate prevederile art. 99 alin. 6 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, în conformitate cu care, cauzele trimise spre rejudecare după desfiinţare/casare revin la completul iniţial învestit. Dispoziţiile art. 98 se aplică în mod corespunzător în situaţia existenţei unui caz de incompatibilitate.

În consecinţă, câtă vreme dosarul de insolvenţă a fost repartizat în mod legal completului 10F, acestuia trebuia să îi revină cauza în rejudecare, cu respectarea principiului continuităţii completului de judecată rezultat din prevederile exprese ale art. 11 şi art. 53 alin. 2 din Legea 304/2004, precum şi din prevederile art. 99 alin. 6 din regulament.

Or, cauza fiind soluţionată de un al complet de judecată, cu încălcarea prevederilor legale arătate, este incident motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă, fără a se mai impune ca instanţa să cerceteze şi motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.

În consecinţă, în baza art. 312 alin. 2, 3 şi 5 Cod procedură civilă, raportat la art. XXII alin. 2 din Legea 202/2010, a fost admis recursul şi casată sentinţa recurată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, având în vedere considerentele prezentei decizii.

Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.

Domenii speta

Spete similare